1,669 matches
-
au în vedere la analiza operei literare (!) ; în al doilea rând, același fapt devine nucleul atitudinii estetice fundamentale a celor doi teoreticieni: ei resping orice exclusivism în abordarea operei' de arta, arătând că aceasta conține suficiente elemente pentru numeroase abordări extrinsece, .fiecare fiind, de aceea, justificată parțial, și numai parțial, dar că funcția ei fundamentală este cea artistică, așa încât numai abordarea intrinsecă este complet justificată, fiind, la rândul ei, subdivizată în abordări succesive pe "straturi". 15 Caracterul armonios al concepției estetice
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
la rândul ei, subdivizată în abordări succesive pe "straturi". 15 Caracterul armonios al concepției estetice a lui Wellek și Warren ne apare încă de pe acum. Dar să urmărim mai îndeaproape estetica lui Wellek și Warren. Aceștia discută mai întâi abordările extrinsece ale operei literare anume cele biografice, psihologice și sociologice, cea care vede în operă un material pentru istoria generală a ideilor și cea care subordonează opera literară, alături de alte opere de artă, unor tipologii comune. Toate acestea sunt abordări "extrinsece
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
extrinsece ale operei literare anume cele biografice, psihologice și sociologice, cea care vede în operă un material pentru istoria generală a ideilor și cea care subordonează opera literară, alături de alte opere de artă, unor tipologii comune. Toate acestea sunt abordări "extrinsece", în sensul că nu evaluează opera ca entitate în sine, ca obiect de artă, izbutit sau nu, ci ca un recipient indiferent al unor elemente considerate alogene (idei, mecanisme psihice și fapte biografice "secrete", stări sociale etc.) care, prin simpla
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
de altă parte însă, critica marxistă nu poate fi redusă la o cercetare de tipul celei preconizate de Wellek și 18 Warren, deoarece ea oferă o perspectivă mai amplă asupra fenomenului literar, accentuând valoarea lui estetică, dar fără a considera "extrinsece" valorile subiacente sociale, morale, ideologice etc., ci, dimpotrivă, integrându-le într-o viziune artistică și critică armonioasă. O ilustrare a justeței estetice a poziției lui Wellek și Warren o constituie și modul în care pun ei problema sociologiei. Nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
slabe Învățământul tradițional Urmărirea și supravegherea pedagogică este obligatorie. Nu există rute didactice explicit adaptate elevilor. Motivația se realizează prin constrângere. Munca este solitară. Instruirea prin corespondență Munca elevului se realizează la domiciliul său. Nu este obligatorie supravegherea. Motivația este extrinsecă, datorită costurilor relativ ridicate. Munca este solitară. Nu există adaptare la elev. Instruirea asistată de computer Munca elevului se exercită la locul lui natural de existență. Adaptarea activităților la elev. Nu este obligatorie supravegherea. Motivația se face prin costuri. Munca
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
implicate într-o organizație și dintre aceștia și factorii exteriori. În acest fel, managementul privește atât firma și variabilele intrinseci, respectiv organizarea ei și procesele care se derulează în interiorul unei organizații, cât și conjunctura în care acționează firma, respectiv factorii extrinseci care înseamnă elementele de micro și macromediu ale întreprinderii.10 9 "Sport is too much a game to be a business and too much a business to be a game." Journal of Business Ethics, Vol. 20, 1999, pag. 52 10
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
Oddi (fig. 12). Plexurile ganglionare se întind în peretele vezicii biliare și a canalelor biliare precum și în interiorul și exteriorul stratului muscular circular de la nivelul sfincterului Oddi. Ganglionii sunt foarte mici și plexurile sunt împrăștiate, în comparație cu cele de la nivel intestinal. Nervii extrinseci însoțesc aceste organe, ambii din plexul hepatic format din ramuri vagale și din ganglioni prevertebrali. 4.3.2. Compoziția chimică a bilei Bila conține apă și reziduu uscat reprezentat de acizi biliari, bilirubină, lecitină, proteine, ioni: Na, K, Cl, bicarbonat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
fosfataza, ce eliberează fosfatul din glicero-fosfați. Reglarea secreției de suc intestinal a. Reglarea nervoasă Stimulii locali mecanici (destinderea anselor intestinale) declanșează secreția glandelor intestinale prin mecanisme reflexe locale. ”Centrii” acestor reflexe locale sunt plexurile intrinseci Meissner și Auerbach. Inervația vegetativă extrinsecă are o influență redusă asupra secreției; stimularea vagului are un efect excitator asupra secreției de suc intestinal, iar stimularea simpaticului inhibă secreția. b. Reglarea umorală Enterocrinina este un hormon care stimulează secreția de suc intestinal. Aceasta, eliberat la nivelul mucoasei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
determină frământarea conținutului intestinal și un transport ortograd lent care determină formarea fecalelor, care vor deveni din ce în ce mai solide pe măsură ce coboară în colon datorită absorbției apei. 5.1. Controlul motilității colice Plexurile intramurale controlează comportamentul contractil al colonului, iar nervii autonomi extrinseci modulează această funcție. Vagul stimulează activitatea colică, iar simpaticul o inhibă. Distensia unei porțiuni din colon determină relaxarea reflexă a unei alte părți din colon. Acest reflex se numește reflexul colo-colic și este determinat parțial de fibrele simpatice care inervează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
acetilcolină și noradrenalină ci și serotonină, polipeptid intestinal vasoactiv (VIP), substanța P, somatostatin, enkefaline, colecistokinină, peptid eliberator de gastrină (GRP), neurotensină și angiotensină II. Plexurile nervoase sunt responsabile de toate tipurile de mișcări de la nivel intestinal. Intestinul primește o inervație extrinsecă dublă: de la sistemul nervos autonom, cu activitate parasimpatică colinergică care determină o activitate crescută a mușchiului neted intestinal și activitate simpatică noradrenergică are efecte inverse asupra mușchiului neted intestinal, dar produce contracția sfincteriană. Fibrele preganglionare parasimpatice trimit aproximativ 2000 de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
dezvoltată, în conformitate cu relația lungime-forță, care în cazul unei cavități poate fi descrisă de diagrama presiune-volum (fig. 41). Această dependență a forței de contracție a miocardului de gradul de întindere se mai numește reglare heterometrică (intrinsecă), în opoziție cu reglarea homometrică (extrinsecă) de către numeroși factori neuro-umorali. Ca urmare, legea fundamentală a inimii (Frank-Starling) stabilește că ventriculul este capabil, în limite fiziologice, să pompeze tot sângele pe care îl primește. Diagrama presiune-volum este conceptual similară cu diagrama forță-lungime discutată în cazul mușchiului scheletic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
presiunea glomerulară și crește filtrarea, în vreme ce vasodilatația acesteia va reduce presiunea capilară glomerulară și va reduce GFR. Efectele la nivelul arteriolei eferente sunt însă de mică amploare. Modificările de diametru al arteriolelor aferente pot apărea ca urmare atât a mecanismelor extrinseci de reglare (inervație simpatică) sau prin mecanismele intrinseci, ce realizează fenomenul de autoreglare. Reglarea simpatică Tubii proximali și distali și ramul ascendent gros al ansei Henle prezintă o inervație simpatică bogată. Noradrenalina are efecte vasoconstrictoare puternice, atât pe arterele interlobulare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
pentru Dificultăți de învățare (NYCLD) din S.U.A., definiție propusă în 1987, dificultățile de învățare (apud 1, p. 188). O clasificare sintetică întâlnită în literatură se prezintă astfel: 1. Dificultăți de învățare induse: a) intrinsece: acțional-procedurale, organizaționale, atitudinale, valorificate, ocazionate; b) extrinsece: calitatea precară a procesului instruirii/predării, suprasolicitarea școlară, lipsa unui regim de activitate intelectuală, nivelul cultural și material scăzut în familii, lipsa de interes a familiei pentru învățarea școlară, lipsa colaborării familiei cu școala; 2. Dificultăți de învățare propriu-zise: a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
utilizează cele de dreapta. Intubația selectivă pentru bronșia dreaptă (fig. 2.6 b) urmează aceleași etape ca și în cazul celei endobronșice stângi. Aceasta este recomandată atunci când este contraindicată intubația bronșiei stângi: stricturi sau tumori endoluminale, secțiuni, fistule sau compresiuni extrinseci (tumori, chiste aeriene gigante, anevrism de aortă, transplant pulmonar stâng). Atunci când examenul bronhoscopic preoperator descrie o distribuție normală a arborelui bronșic drept se preferă SLD de dreapta în cazul pneumonectomiei stângi. Având în vedere posibilitatea obstruării bronșiei lobare superioare drepte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
demersul său tendința de a-și defini clar termenii. Moartea prematură l-a împiedicat să sistematizeze într-o sinteză integratoare punctele de vedere risipite în cronicile ce ambiționează să consemneze la zi performanțele literaturii contemporane. Argumentele lui sunt mai ales extrinseci actului creator, explicabile prin formația sa de istoric literar. Dar însumate cu probitate și uneori convingător, ele dau criticului posibilitatea să se delimiteze, adesea în campanii de presă prelungite, de alte opinii și să-și contureze cu mult curaj propriul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
acestuia; problema lui nu este aceea a valabilității argumentelor, ci a motivelor pentru care să se supună: Problema esențială cu care se confruntă B nu este aflarea motivelor intrinsece ale unei eventuale acceptări a cererii lui A, ci identificarea semnelor extrinseci, legate de caracteristicile lui A, care îl determină să se supună. O primă concluzie decurge [...]din remarcile precedente: pare pertinent să excludem din câmpul puterii persuasiunea rațională ce depinde exclusiv de calitatea argumentelor folosite de A pentru a-l convinge
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
oferă fără o relație evidentă cu efortul depus de elevul respectiv; • se atribuie doar atunci când sunt puse în joc anumite talente sau în situații în care decisivi au fost factorii externi: norocul, o temă prea ușoară etc.; • sprijină o motivație extrinsecă (elevii fac eforturi din rațiuni exterioare: ca să facă plăcere profesorului, ca să câștige o competiție sau o recompensă); • centrează atenția elevilor pe profesor, ca figură exterioară a autorității și care îi manipulează; • nu centrează atenția elevului pe comportamentul relevant pentru atingerea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Alfie Kohn, "orientarea elevilor către note" este chiar opusul "orientării lor către învățare". În plus, motivația nu reprezintă o entitate omogenă pentru a conta doar cantitatea în care aceasta este prezentă; există două tipuri de motivație, motivația intrinsecă și motivația extrinsecă, iar raportul dintre aceste două tipuri pare a fi, în concepția lui Alfie Kohn, invers proporțional: cu cât există mai multă motivație de un tip (intrinsecă, de pildă), cu atât există mai puțină motivație de celălalt tip (în exemplul nostru
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
iar raportul dintre aceste două tipuri pare a fi, în concepția lui Alfie Kohn, invers proporțional: cu cât există mai multă motivație de un tip (intrinsecă, de pildă), cu atât există mai puțină motivație de celălalt tip (în exemplul nostru, extrinsecă). Motivația intrinsecă presupune că o persoană face un anumit lucru pentru că realmente îi place să facă acel lucru; după cum, în cazul motivației extrinsece, o persoană dezvoltă o activitate pentru o notă mare, pentru o laudă, în final, pentru un stimulent
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
un tip (intrinsecă, de pildă), cu atât există mai puțină motivație de celălalt tip (în exemplul nostru, extrinsecă). Motivația intrinsecă presupune că o persoană face un anumit lucru pentru că realmente îi place să facă acel lucru; după cum, în cazul motivației extrinsece, o persoană dezvoltă o activitate pentru o notă mare, pentru o laudă, în final, pentru un stimulent sau altul. Ca atare, nu măsura în care sunt motivați elevii contează, ci tipul de motivație care le susține și le orientează activitatea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
și asocierea alelică cu anevrismele intracraniene. Totuși, variațiile acestor gene explică doar o mică parte din factorii genetici implicați în anevrismele intracraniene. Sunt necesare alte studii pentru identificarea altor gene posibile candidate. În cazul anevrismelor traumatice și infecțioase factorul patogen extrinsec este evident. ASIC sunt de 1,6 ori mai frecvente la femei decât la bărbați. Riscul este mai mare la femeile aflate la menopauză. Fumatul, consumul de alcool și hipertensiunea sunt discutate ca și factori de risc ai ASIC. Fumatul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
organizațional-umane, mai exact pe schimbarea mentalităților, pe formarea competențelor individuale, pe adaptarea organizației la mediu și pe eficacitatea schimbării. Ceea ce considerăm că se poate reproșa acestei perspective este faptul că schimbarea este imaginată doar ca impuls extern, ca demers motivat extrinsec și nu ca o dorință internă a organizației respective, aspect ce comportă apariția unor riscuri legate de activarea unor rezistențe la schimbare venite din partea indivizilor. În aceeași perioadă, R. Beckhard (1969, p. 65) oferea o altă perspectivă de abordare a
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
educației promovează schimbarea acestui model, renunțarea la mecanismul centralizat și asigurarea libertății și autonomiei școlii de a-și recruta personalul. 2. Conservarea resursei umane reprezintă un aspect ce evidențiază importanța utilizării strategiilor motivaționale. Este nevoie de mutarea accentului de pe motivația extrinsecă, eminamente financiară, pe motivația intrinsecă în raport cu activitatea depusă. Dacă din nefericire, organizația școlară păcătuiește încă prin promovarea personalului didactic pe criterii de vârstă și mai puțin pe criterii de competență, aspect ce generează nu doar menținerea unei practici birocratice, ci
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
costurile externe ale actelor de conduită, fiind, astfel, o modalitate de control, pe cînd motivarea urmărește creșterea sau scăderea costurilor și/sau beneficiilor psihologice ale acțiunii în sine. Dorim să facem o observație, aceea că psihologii acceptă ideea de motivare extrinsecă, desemnînd o recompensă oferită individului pentru realizarea unei anumite cerințe. În acest caz, diferența dintre cele două modalități de influențare nu mai este atît de evidentă. O motivare extrinsecă, realizată de către părinte, poate avea ca scop și ca rezultat, în
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
să facem o observație, aceea că psihologii acceptă ideea de motivare extrinsecă, desemnînd o recompensă oferită individului pentru realizarea unei anumite cerințe. În acest caz, diferența dintre cele două modalități de influențare nu mai este atît de evidentă. O motivare extrinsecă, realizată de către părinte, poate avea ca scop și ca rezultat, în timp, creșterea motivării intrinseci a copilului pentru a se implica într-o anumită activitate. Pornind, din nou, de la considerarea tehnicilor de influențare ca fiind, într-o anumită combinație și
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]