3,990 matches
-
firească raportarea la câteva firme-fanion. Printre ele se numără Abalon Hardwood (Austria) sau Pollmeier Massivholz (Germania). V.4. Produsele și procesul tehnologictc "V.4. Produsele și procesul tehnologic" Astăzi, Forex s-a concentrat, practic exclusiv, asupra producției de cherestea de fag și de stejar, prima esență deținând aproximativ 90% din ponderea volumică. La cherestea se adaugă o serie de produse derivate din lemn masiv: parchet, trepte pentru scări, panouri, pervazuri, mână curentă, baluștri, ca și mobilier de grădină sau mic mobilier
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
din ponderea volumică. La cherestea se adaugă o serie de produse derivate din lemn masiv: parchet, trepte pentru scări, panouri, pervazuri, mână curentă, baluștri, ca și mobilier de grădină sau mic mobilier. Trecerea în revistă a categoriilor de cherestea de fag este necesară pentru a înțelege modul de diferențiere față de concurenți al firmei Forex. Se produce cherestea cu: - opt clase de calitate, în funcție de frecvența și amploarea defectelor naturale ale lemnului; - șase grupe de lungimi, definite la decimetru; - patru grupe de grosimi
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
procesului tehnologic de realizare a cherestelei sunt: 1. recepția (calitativă, cantitativă și dimensională) a buștenilor; 2. sortarea și cojirea buștenilor; 3. debitarea buștenilor cu ferăstraie-panglică; 4. prelucrarea primară a cherestelei debitate și sortarea primară; 5. prelucrarea termică a cherestelei de fag (antiseptizare și aburire); 6. uscarea naturală a cherestelei; 7. uscarea artificială a cherestelei; 8. formatarea cherestelei și sortarea pe calități și dimensiuni; 9. lotizarea și pachetizarea; 10. expedierea produselor realizate. Analiza coroborată a celor două liste anterioare pune în evidență
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
după 2001, dar este evident faptul că nivelul lor este menținut sub control, iar managementul financiar folosește această pârghie pentru gestionarea, în principal, a stocurilor de materie primă, având în vedere faptul că pe perioada 15 mai - 1 octombrie exploatarea fagului este prohibită. În paralel, presiunea clienților apare și la nivelul creanțelor, ele crescând semnificativ în perioada începutului de deceniu. Evoluția „contului de profit și pierderi” arată că se resimte într-un mod evident șocul creat de consolidarea anormală, după părerea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
secție la ziarul „Zorile Bucovinei”, președinte al cercului Arboroasa și director al Institutului Obștesc de Istorie, Restituiri Literare și Folclorice „Dimitrie Onciul”. C. desfășoară o activitate intensă de valorificare a moștenirii culturale a românilor din nordul Bucovinei, editează analele „Țara Fagilor” (din 1992), revistele trimestriale „Miorița” (din 1992), „Codrul Cosminului” (din 1993), „Calendarul creștin ortodox al românilor bucovineni” ș.a. Este autor al unor colecții de folclor din Bucovina, apărute începând din anul 1992. Colaborează la Folclor din Țara Fagilor (Chișinău, 1993
COVALCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286460_a_287789]
-
analele „Țara Fagilor” (din 1992), revistele trimestriale „Miorița” (din 1992), „Codrul Cosminului” (din 1993), „Calendarul creștin ortodox al românilor bucovineni” ș.a. Este autor al unor colecții de folclor din Bucovina, apărute începând din anul 1992. Colaborează la Folclor din Țara Fagilor (Chișinău, 1993). Scrie, de asemenea, poezie și schițe cu caracter istorico-documentar. Culegeri: Cucule, ce pene porți? Cântece de cătănie și război, Cernăuți, 1992; Folclor din Țara Fagilor, Chișinău, 1993 (în colaborare); 202 cântece din Bucovina, Cernăuți, 1996; Povești și snoave
COVALCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286460_a_287789]
-
folclor din Bucovina, apărute începând din anul 1992. Colaborează la Folclor din Țara Fagilor (Chișinău, 1993). Scrie, de asemenea, poezie și schițe cu caracter istorico-documentar. Culegeri: Cucule, ce pene porți? Cântece de cătănie și război, Cernăuți, 1992; Folclor din Țara Fagilor, Chișinău, 1993 (în colaborare); 202 cântece din Bucovina, Cernăuți, 1996; Povești și snoave din Bucovina, Cernăuți, 1994; Legende populare din Bucovina, Cernăuți, 1995. Repere bibliografice: Grigore Bostan, Destin și spirit arborosean, „Țara Fagilor” (Târgu Mureș-Cernăuți), 1996, 3-10. G.B.
COVALCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286460_a_287789]
-
și război, Cernăuți, 1992; Folclor din Țara Fagilor, Chișinău, 1993 (în colaborare); 202 cântece din Bucovina, Cernăuți, 1996; Povești și snoave din Bucovina, Cernăuți, 1994; Legende populare din Bucovina, Cernăuți, 1995. Repere bibliografice: Grigore Bostan, Destin și spirit arborosean, „Țara Fagilor” (Târgu Mureș-Cernăuți), 1996, 3-10. G.B.
COVALCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286460_a_287789]
-
visător) ȘT[EFĂNIȚĂ] (pentru sine) Văzut-am rătăcind căprioarele prin codrii Livanului... sprintene și cu ochii lucitori... văzut-am fetele cu snopuri de grâu aurit chicotind prin lanurile pe jumătate secerate... am râs, dar prin verdeața întunecoasă a codrilor de fag am zărit cerbul alb al Doamnei... ochii lui era obosiți și genunchii căzură ca frânți în iarba răcoare... văzutu-l-am și m-am întors în cetatea de marmură din vârful Sionului, rupt-am de pe mine hainele de aur și le-am
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
luntrea de departe Cum cu-a ei plisc în brazde pe unde le împarte. Călugăru-i.... În manta-i înfășurat visează, Al valurilor zgomot țâșnind îl salutează Și lebede-argintoase pe planul mării-l trag, Pe frunte-i e-mpletită o ramură de fag. Plutind cu repejune sub palida lumină A lunei... pe-nmiirea a undelor senină, Se pare cum că este al mării Dumnezeu Blând îngînat de lebezi în mândru visul său. Din insulele sfinte străbat cântări ferice, Noroc și desperare le văd unite-aice
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aripele-ntinzînd, Se-nhamă lin la dânsa ș-o trag încet, cântând. {EminescuOpVIII 306} Bătrânul e... în manta-i înfășurat visează, Al valurilor zgomot țâșnind îl salutează Și lebede-argintoase pe placa mării-l trag, Pe fruntea-i e-mpletită o ramură de fag. Plutind cu repejune sub palida lumină A lunei, pe-nmiirea a undelor senină, Se pare cumcă este al mării Dumnezeu Blând îngînat de lebezi în mândru visul său. Se legăn visătorii copaci de chiparos Cu frunza lor cea neagră lăsîndu-se în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Laroc [Carmen Sylva ] Muzica de Zdislav Lubicz Traducere română de M. E-scu. BALADA Dintre Carpați se-nalță Un munte pîn'la nori, Vârful cu dor și astăzi Se cheamă de păstori. Din umezi văi, din codri Cu umbrele adânci, De fagi podoabă-nalță Pe umerii-i de stânci, Iar piscu-i strălucește Cu flori acoperit. Acolo-n vremea veche Un tânăr a murit; O iarnă petrecut-a În codru singurel Pîn'ce un dor de moarte Topi inima-n el... Și iată
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ridică umeri suri Și rariștea de arbori O-nalță din păduri. {EminescuOpVIII 406} Din văi cu limpezi ape Ridică umeri suri Și rariște de arbori Din noaptea de păduri. Din văi cu limpezi ape Ridică umeri suri, Din rariștea cu fagii, Din noaptea de păduri. 2260 Podoaba lui sunt fagii. I-ardică-n umeri suri, Din văi cu limpezi ape, Din noaptea de păduri. Din umezi văi s-ardică, Din noaptea de păduri, De fagi măreți podoabă Purtând pe umeri suri. 2254 Dar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din păduri. {EminescuOpVIII 406} Din văi cu limpezi ape Ridică umeri suri Și rariște de arbori Din noaptea de păduri. Din văi cu limpezi ape Ridică umeri suri, Din rariștea cu fagii, Din noaptea de păduri. 2260 Podoaba lui sunt fagii. I-ardică-n umeri suri, Din văi cu limpezi ape, Din noaptea de păduri. Din umezi văi s-ardică, Din noaptea de păduri, De fagi măreți podoabă Purtând pe umeri suri. 2254 Dar culmea lui bătută-i De trandafiri de munte. [Acolo
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
limpezi ape Ridică umeri suri, Din rariștea cu fagii, Din noaptea de păduri. 2260 Podoaba lui sunt fagii. I-ardică-n umeri suri, Din văi cu limpezi ape, Din noaptea de păduri. Din umezi văi s-ardică, Din noaptea de păduri, De fagi măreți podoabă Purtând pe umeri suri. 2254 Dar culmea lui bătută-i De trandafiri de munte. [Acolo-n vremi cărunte Un tânăr a murit] Iar vârful lui cu roze De... e-acoperit. Acolo-n vremi cărunte Un tânăr a murit
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
AFERENT 2254 Din umezi văi în cari Se rărește valu-n vad El ridică pe-umeri negri Lunga rariște de brad. Viu e muntele de zvonuri, Zvonuri mândrei toamne dragi, Care trec de-a lung de munte Pin pădurea cea de fagi. {EminescuOpVIII 423} DIALOG ÎNTRE DIOGEN ȘI ALEXANDRU CEL MARE de Pr. von Bodenstedt ALEXANDRU (se pleacă la gura polobocului și strigă) Diogen! DIOGEN (se târâie în brânci somnoros și-și freacă ochii) Cine mă cheamă? ALEXANDRU Eu, Alexandru. DIOGEN (ridicîndu-se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
legare sau dezlegare a frățiilor” (de cruce, de sânge), „de spovedanie” etc. (3, pp. 67, 112 ; 7, pp. 486-487 ; 91, pp. 192-196 ; 94, pp. 184- 185). „La hotarele moșiei sătești - scrie Romulus Vulcănescu -, sub un pom considerat «sfânt» (brad, stejar, fag, plop), conform tradiției, periodic sau ocazional, se adună roată bătrânii satului, în ziua sorocită jude- cății” (91, p. 192). Dar anume în privința paltinului și anume în privința rolurilor pe care bănuim că le juca în vechime („de inițiere”, „de învestire”) trebuie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ui, Ci deloc să pleci Și sama să iai : La mijloc de cale Este-un paltin mare Cu frunza măruntă, Cu umbra rotundă, Că-i lină fontână, Scăunicel d-odihnă Și pat încheiat Cu scânduri de brad Cu stulpezi de fag. Iar Sânta-Mărie Șede-n pat și scrie Cu condei în mână... Scriam-o scriea Zluzi de foc pocnia îngeru zăletia Scări îmi coboria. Pe [Ion] îl suia Sus la Cristos, La cel Domn frumos După ce-l suia Scaun îi da
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt, în total, 38 - culese în Moldova (28 de variante), Muntenia (7 variante), Transilvania (2 variante) și Oltenia (1 variantă). Dintre acestea, paltinul figurează în nu mai puțin de 32 de variante (deci în 84% din totalul de 38), față de fag și gorun (câte 2 variante), brad și plop (câte una) (45, p. 274 ; 46, pp. 26-27 ; 117, p. 61 ; 109, p. 347). De remarcat faptul că, pe când în unele dintre exemplele date în acest capitol paltinul apare mai rar decât
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nuntă, bradul funerar), nu poate fi decât simptomatic faptul că acesta este dublat (pe picior de egalitate) de paltin. Mai mult decât atât, atunci când formula „invariantă” suportă totuși o modificare, cel schimbat este de multe ori bradul, și nu paltinul : Fagii, păltinașii Ei vor fi nuntașii (45, p. 706). Același topos apare la moartea altui erou (Toma Alimoș), chiar dacă, de data aceasta, metafora nunții este absentă : Fagi și paltini Se pleca, Fruntea De i-o răcorea, Mâna De i-o săruta
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
suportă totuși o modificare, cel schimbat este de multe ori bradul, și nu paltinul : Fagii, păltinașii Ei vor fi nuntașii (45, p. 706). Același topos apare la moartea altui erou (Toma Alimoș), chiar dacă, de data aceasta, metafora nunții este absentă : Fagi și paltini Se pleca, Fruntea De i-o răcorea, Mâna De i-o săruta Și cu freamăt îl plângea (18, p. 638). Dubletul brad-paltin nu apare doar la moartea eroilor, ci și la „moartea” Cosmosului, la regresiunea acestuia în Haos
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu tânjească după lumea de dincoace (sindrom al strigoilor). Pentru poetul Virgiliu, de pildă, macii sunt „impregnați cu somnul lui Lethe” (Georgicele). Menirea lor este de a modifica statutul sufletului călător. Pentru Homer, călătoria însoțitorilor lui Ulise pe insula loto- fagilor este o alegorie a unei călătorii inițiatice în lumea de dincolo. După ce „mănâncă din road-aceea [= lotus]/ Ca mierea de gustoasă”, cei trei marinari trimiși de Ulise în recunoaștere „n-aveau poftă/ N-apoi să vie, să ne dea de veste
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
umiditate, temperatură), ci și de alcătuirea plantei - dimensiunea și forma frunzelor, gradul de acoperire al acestora cu ceară sau peri, ș.a. De exemplu, o plantă de porumb transpiră în decursul unui ciclu de vegetație peste 200 kg apă, iar un fag mare redă atmosferei din primăvară până în toamnă 13t apă. Un hectar de pajiște transpiră în 6 luni de vegetație 6t apă, în timp ce un hectar de făget transpiră în aceeași perioadă 6000t apă sub formă de vapori. În schimb, plantele de
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
punct de vedere al planificării fiscale. Exploatarea rațională a domeniilor forestiere a devenit imperativă la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când autoritățile fiscale și-au dat seama de lipsa tot mai acută a lemnului. Multe din pădurile bătrâne de stejar, fag, carpen și tei fuseseră grav afectate de tăierile planificate și neplanificate, iar regenerarea lor nu era atât de rapidă pe cât se sperase. Perspectiva scăderii producției era alarmantă, nu numai pentru că amenința fluxul de venituri, ci și pentru că putea conduce la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
stăpânirii austriece, majoritatea locuitorilor erau ucraineni. Cele mai multe dintre aceste sate erau așezate de-a lungul frontierei estice a • P. Țugui, Populația Bucovinei între anii 1772-1774, în „Academica“, București, 1992, nr. 4 (16), p. 4. • Ion Popescu, De ce românii din Țara Fagilor sunt tratați în conformitate cu legea lui Murphy: adevărul învinge totdeauna în trei din șapte cazuri, în „Glasul Bucovinei“, 2/1994, p. 16-17. • Ibidem, p. 16. • Ion Nistor, Istoria Bucovinei, București, 1991, p. 16-17. Bucovinei și au fost întemeiate sau repopulate în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]