1,932 matches
-
sub îndrumarea instructorului Mitoceanu Gheorghe. Pentru înființarea acestei formații de fanfară a elevilor s-au implicat Consiliul local Hudești, Primăria și Școala. Fanfara elevilor a participat deja la unele festivaluri și concursuri, obținând în anul 2009 locul I la Festivalul fanfarelor pentru copii din orașul Fălticeni, județul Suceava. A primit invitații și le-a onorat la Suharău, George Enescu, Avrămeni, Mileanca, Concești. Ar fi de dorit ca și în localitățile comunei să prezinte recitaluri, măcar câte odată pe an. Populația s-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
De la tineret menționăm formația de Nuntă căldărărească de la Vatra și nunta frumoasă din același sat, apoi formația de Malancă de la Hudești, jocul de căluți de la Baranca și nunta frumoasă de la Alba. încercările Primăriei sau ale altor sponsori de a aduce fanfara să cânte în prima zi de hram pe mehedeanul din sate nu prea au dat rezultate. Tineretul preferă discoteca, seara unde este mult fum și îngrămădeală și mai altele. Considerăm că slăbirea rolului activităților culturale se datorește mai multor factori
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-așa-i jocul pe la noi!” Vorbind despre jocuri, nu pot să nu-mi amintesc jocul de bărbați (flăcăi) numit impropriu „țigăneasca-de fapt o bătută, organizat pe mehedeanul din centrul satului la hramuri, la Paști sau la sărbătorile de iarnă, când fanfara de la Bașeu zisă pe vremea aceea și „Bozenii aprindeau jocul și mai tare. Nu-l pot uita pe flăcăul mic de statură, dar vânjos, încălțat cu cizme de piele neagră și cu pălărie bătând pământul cu picioarele. Era Schiopeț Ghiță
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu bețe frumos sculptate și cu câte o batistă cusută cu flori, chiar de către mireasă invitau rudele, cunoscuții și pe ceilalți oameni din sat la nuntă. La rudele cele mai apropiate și la nași, vorniceii sau chiar mirele însoțit de fanfară făceau o invitație mai deosebită, după care mergeau la casa miresei unde erau adunate și druștele(domnișoare de onoare) și împreună cu muzica petreceau până la orele 24, pregătind atmosfera de sărbătoare de a doua zi. în ziua nunții, vorniceii însoțiți de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pusă în două-trei faetoane și este păzită de fetele, prietene ale miresei. Mirele ia mireasa de mână, o duce până la un faeton, o dă în primire druștelor, iar el însoțit de vornicei, în fruntea coloanei, pe jos și în marșul fanfarei se îndreaptă către biserica din sat. Acest lucru se întâmpla duminecă pe la amiază,cam la terminarea slujbei. La biserică erau așteptați de nași (nunii cei mari) care de obicei participau la slujba din ziua respectivă. Din faetonul cu zestre se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
frumos covor care se așternea în biserică și pe care se desfășura cununia religioasă. După cununia religioasă, cei doi tineri cu lumânările aprinse în mâini ies din biserică, alături și pășesc plini de încredere lângă masa din curtea biserici, iar fanfara intonează marșul triumfal și apoi diferite cântece de petrecere. Tinerii sunt binecuvântați de preot și de nașii lor, iar nașa rupe deasupra capetelor tinerilor miri, jâmnele (mici pâini împletite și de o calitate superioară) și aruncă bucăți din ele participanților
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pentru efortul făcut de acesta. în sat, la Vatra, aceste orații erau prezentate de către tinerii Baltă Calistru sau de către Slabu S. Costache. După orația de nuntă și servirea mesei de către tineret urma distracția propriu-zisă a tineretului după melodii interpretate de fanfară și mai ales vestitele jocuri moldovenești la care participa cu multă însuflețire mai tot tineretul din sat. în acest timp, se pregătea masa pentru invitații nunilor. După aranjatul mesei, aceștia erau invitați la masă și erau serviți cu toată atenția
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de cele mai multe ori era, o găină vie. Se aducea apoi găina special pregătită pentru masa nunilor. Adusul găinii era însoțit de veselie, de strigături și mai ales de cântecul găinii. Acest cântec era interpretat de bucătăreasa-șefă, fiind acompaniată de fanfară. în sat, la Vatra, de cele mai multe ori erau alese ca bucătărese Sâsâeac T. Elena sau Bostan T. Maria. Cântecul găinii putea fi diferit de la o nuntă la alta. Redăm mai jos o variantă mai des utilizată: Faceți-mi și mie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
flăcăii satului organizează colindatul cu Căluțul cel mare sau nunta frumoasă cum i se mai spune în unele din satele comunei. Ei au obligația să colinde la toate casele din sat cu condiția să-i primească. La Căluțul mare câtă fanfara din sat și întreaga ceremonie se desfășoară după un anumit tipic. Costumația flăcăilor este diversă variind de la un personaj la altul: căluții, mire și mireasă, împărat și împărăteasă, mascații și calfele (conducătorii bandei). La intrare în curtea săteanului, fanfara intonează
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
câtă fanfara din sat și întreaga ceremonie se desfășoară după un anumit tipic. Costumația flăcăilor este diversă variind de la un personaj la altul: căluții, mire și mireasă, împărat și împărăteasă, mascații și calfele (conducătorii bandei). La intrare în curtea săteanului, fanfara intonează cântecul căluțului, iar calfele fac urările de cuviință gazdelor. Urmează cântecul mirelui și al miresei și în final al împăraților. La casele unde sunt fete de măritat, fanfara cântă 2-3 sârbe la care sunt invitate să danseze fata sau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
împărăteasă, mascații și calfele (conducătorii bandei). La intrare în curtea săteanului, fanfara intonează cântecul căluțului, iar calfele fac urările de cuviință gazdelor. Urmează cântecul mirelui și al miresei și în final al împăraților. La casele unde sunt fete de măritat, fanfara cântă 2-3 sârbe la care sunt invitate să danseze fata sau fetele gazdei și cele care sunt de prin vecini. Colacul îl primește, de obicei, flăcăul care este prieten și în perspectivă de căsătorie cu fata gazdei. Gazda trebuie să
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
începe cu slujba religioasă la biserică, unde de fapt ar trebui să participe toată populația din satul respectiv. După slujbă, mai în trecut, tineretul din satul respectiv întâmpina pe preot și pe 168 168 enoriași la ieșirea din biserică cu fanfara cântând un marș frumos. Tineretul primea binecuvântarea preotului și care le ura distracție plăcută. Locuitorii participanți la slujbă, mergeau fiecare la casa lui unde își așteptau invitații pe care-i serveau cu bucate pregătite din timp și cu băuturi nu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe care-i serveau cu bucate pregătite din timp și cu băuturi nu întotdeauna alcoolice. îmi amintesc cu plăcere cum părinții mei pregăteau pe lângă alte băuturi și renumita bragă(brahă). Tineretul și copiii se distrau pe mehedeanul satului unde cânta fanfara și unde erau scrânciobe montate din acelea peste cap și din acelea roată, căruțe și mașini cu înghețată, bomboane de toate felurile și alte dulciuri, iar la Vatra veneau și diferite căruțe cu pepeni verzi și pepeni galbeni (harbuji și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
unde erau scrânciobe montate din acelea peste cap și din acelea roată, căruțe și mașini cu înghețată, bomboane de toate felurile și alte dulciuri, iar la Vatra veneau și diferite căruțe cu pepeni verzi și pepeni galbeni (harbuji și zamuji). Fanfara câta pe un postament înalt care de cele mai multe ori era umbrit cu crengi de copac. La Vatra hramul ținea de obicei trei zile. în prezent, ține doar două zile ca și în celelalte sate. După ce stăteau la masă, sătenii ieșeau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care plecau în armată organizau un bal la Căminul Cultural din sat, unde împăcau muzica, aduceau de mâncare și de băut și invitau prietenii și prietenele, părinții și rudele apropiate și petreceau toată noaptea. A doua zi, erau conduși cu fanfara de către părinți, rude și prieteni până la stația auto, de unde plecau cu autobuzul, lăsând în urmă pe cei dragi. Sigur că se vărsau multe rânduri de lacrimi din partea celor dragi și mai ales din partea fetelor iubite. Există apoi o serie de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la fotbal, volei și handbal, tenis de câmp în cadrul concursurilor organizate în comună de către școli și Consiliul local. Tot în acest parc se organizau în trecut serbări cu grupul vocal al cadrelor didactice, cu formația de cor, cu formația de fanfară și cu taraful din comună. Tot aici se organiza uneori, toamna, Ziua recoltei, unde se întâlneau cei mai mulți dintre locuitorii comunei noastre și-și mai descrețeau frunțile la răcoare acestor arbori. Nu departe de acest parc se află vestita curte a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și tradițiile din Vatra erau cel mai puternic ancorate în viața comunității, în prezent sunt pe cale să se piardă ușor. La hramul bisericii și al satului se organizau hore și baluri în câte trei zile și tineretul se distra frumos. Fanfara satului sau împăcată din alt sat cânta în fiecare an la hram și cel mai frecvent joc, era țigăneasca, un fel de bătută la care tinerii se întreceau unii pe alții-cei liberați și cu cei care nu făcuseră încă armata
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pot să-l uit pe un tânăr de peste Deal, Ghiță Șchiopeț, care era încălțat cu o pereche de cizme de piele, negre, lustruite și care era neîntrecut la acest joc. S-au făcut încercări de a pune la dispoziție și fanfară și orchestră, dar televiziunile și discotecile nu pot ieși din capul tineretului. Manelele și muzicile cântate strident au luat locul muzicii populare de fanfară. Calculatoarele și posturile de televiziune mai mult comerciale decât educative reprezintă 221 221 idolii multor tineri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care era neîntrecut la acest joc. S-au făcut încercări de a pune la dispoziție și fanfară și orchestră, dar televiziunile și discotecile nu pot ieși din capul tineretului. Manelele și muzicile cântate strident au luat locul muzicii populare de fanfară. Calculatoarele și posturile de televiziune mai mult comerciale decât educative reprezintă 221 221 idolii multor tineri și chiar a unor elevi. Nici iernile nu mai sunt așa cum erau în vremea copilăriei mele, când ningea și viscolea câte 3 zile și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
general al Inspectoratului Școlar al județului Botoșani, prof. Constantin Manolache, deputata Viorica Afrăsinei, foști elevi ai școlii, directori de școli din zona Darabani, profesori și învățători, un numeros public. Festivitatea a început cu intonarea Imnului de Stat al României de către fanfara comunei Hudești, mobilizată de viceprimarul comunei Hudești, Cârdei Constantin. A urmat slujba de sfințire a troiței ridicată în fața școlii în cinstea eroilor și veteranilor din satul Vatra, morți pentru apărarea gliei străbune. Slujba a fost făcută de către preotul paroh Dumitru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Hudești, Cârdei Constantin. A urmat slujba de sfințire a troiței ridicată în fața școlii în cinstea eroilor și veteranilor din satul Vatra, morți pentru apărarea gliei străbune. Slujba a fost făcută de către preotul paroh Dumitru Chilici. După terminarea slujbei de sfințire, fanfara a intonat Imnul Eroilor. Placa de marmoră a fost lucrată la Bacău și donată de dr. ing. Gheorghe Antochi, fost elev al școlii. Lemnul pentru troiță a fost donat de către Primăria Hudești, iar manopera a fost executată de către maiștri Chiriac
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
tabele cu eroii din acest sat din primul și al doilea război mondial. De ziua eroilor aceștia sunt pomeniți de cei rămași în viață care le cinstesc memoria. Pe timpuri, cu 20-30 de ani în urmă în sat exista o fanfară vestită prin zona noastră. Lumea din comună știa de această fanfară care era supranumită „Bozenii. Unde cântau erau admirați de toată suflarea dar, mai ales de către tineret. în ultimul timp s-au amenajat (pietruit) câteva drumuri mai principale din acest
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
război mondial. De ziua eroilor aceștia sunt pomeniți de cei rămași în viață care le cinstesc memoria. Pe timpuri, cu 20-30 de ani în urmă în sat exista o fanfară vestită prin zona noastră. Lumea din comună știa de această fanfară care era supranumită „Bozenii. Unde cântau erau admirați de toată suflarea dar, mai ales de către tineret. în ultimul timp s-au amenajat (pietruit) câteva drumuri mai principale din acest sat și în perspectivă există șansa ca de la șoseaua națională până la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
multe ori în fiecare seară. Ne mișcam în cerc. Bâlciul forma o roată uriașă în mijlocul căreia se roteau lanțurile. Erau cam cinci-șase asemenea scrânciobe în care te învârteai, dacă voiai, până amețeai de nu mai știai unde te afli, în timp ce fanfara cânta neîncetat. Alămurile răsunau la mare distanță. De acasă, deși ne aflam la patru cinci kilometri, auzeam toată noaptea sunetele stridente amplificate, reunite unele cu altele în eter. În bâlci vacarmul era de-a dreptul amețitor, încât când scăpai de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
bomboane câștigate, venea și "norocul": sticla cu vin. (Mai târziu am făcut un calcul: nici unul din trăgători nu câștiga sticla cu vin era mai ieftină decât banii pe care îi punea fiecare în joc). Electronica a schimbat înfățișarea bâlciului. În locul fanfarelor au apărut boxe, microfoane, portavoce. Bâlciul era luminat de sute de reclame multicolore, lumina se înălța spre cer ca o văpaie. Muzica răsuna asurzitor peste tot. Vacarmul năucitor îl întrecea pe cel de altădată. Circarii au mai inventat ceva: sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]