5,690 matches
-
un milostiv să mă scoată din acest infern să mă ia, să mă ducă dracului în paradis; aerul serii îmi făcea bine, mă răcorea și-mi ozona coșul pieptului care se îmbâcsise de-atâta fum de țigară. , În sfârșit alte faruri îmi apărură și eu ridicai insistent mâna să oprească. Era o mașină mare, probabil o Tatră sau un Buceag, scârțâiră frânele brusc și pe geam scoase capul un țânc. Prin acel semiîntuneric îi zării fața pistruiată și părul în dezordine
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381844_a_383173]
-
câte-o stână spânzurată în vârful lor în care ardea o vatră de foc. Pe parbriz, jos la bord, șoferul își lipise o colecție de ilustrate japoneze cu fete care-ți fac cu ochiul pe care eu le vedeam în farurile mașinilor care ne depășeau. Îmi pusesem în gând ca de fiecare dată când trece câte-o mașină să privesc o ilustrată. În mijloc nebunul pusese Cina cea de taină, sfinții ăia care se ospătau la masă stăteau lângă niște fete
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381844_a_383173]
-
știu... Tu ești tigrul care pasul și-l așterne pe liziera pădurii și trupul tău lunecă prin apă, mângâiat de cuvinte blânde. Pe El îl săruți, de câte ori bucuria îți atinge sprâncenele. Le ridici fără întrebări apoi cu brațul arăți spre far... Mereu albastru, farul tău îmi bucură inima. Pasul îl las să alerge pe falezele timpului tău, apoi închid pagina și scriu ce rămâne lumină în jurul cuvântului viață, impregnată de căldura ta. Caut culoarea potrivită zâmbetului curat. Colivia în care bate
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382053_a_383382]
-
tigrul care pasul și-l așterne pe liziera pădurii și trupul tău lunecă prin apă, mângâiat de cuvinte blânde. Pe El îl săruți, de câte ori bucuria îți atinge sprâncenele. Le ridici fără întrebări apoi cu brațul arăți spre far... Mereu albastru, farul tău îmi bucură inima. Pasul îl las să alerge pe falezele timpului tău, apoi închid pagina și scriu ce rămâne lumină în jurul cuvântului viață, impregnată de căldura ta. Caut culoarea potrivită zâmbetului curat. Colivia în care bate inima ta, a
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382053_a_383382]
-
nu prea cuminte, Să mă-ntorc de aș putea, Să-ajung pe pași de suflet În copilăria mea. Vreau să gust din nou seninul Dimineților târzii, Cănd din pat fugeam desculța Fiind strigata de copii. Alergăm pe nemâncate, Veselă și somnoroasa, Far' să-mi pese de măicuța Care ma chema nervoasă. Al ei strigat mă-ndemna Să mă-ndepărtez de casă Și s-amân fără de frică, Clipă de-a pleca la masă. Și zburdând pe șesul verde Ce la cer mă aburca
COPILARIA-MI VERDE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382115_a_383444]
-
frică de moarte! Ia-mă de mână, Spre lumini! Să pășim împreună Spre-un vad înflorit; Să-mpletim amândoi Din iubire, cunună! Ia-mi palma, În palma-ți de foc! Să nu mă lași rătăcită Pe drumuri! Să-mi fii far și-adăpost! Să-mi fii cărare și lună! Referință Bibliografică: Ia-mă de mână / Florina Emilia Pincotan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2199, Anul VII, 07 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate
IA-MĂ DE MÂNĂ de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380367_a_381696]
-
dorință Și inima caldă în căușul palmei, supusă. Să nu mă aduni niciodată Din culorile curcubeului Zămislit ca un legământ de dragoste Dintre mine și tine, pe vecie. Să nu mă lași niciodată Să purced la drum fără tine Fii farul ce calea mi-arată în noapte Și zorii mijind lângă mine. La hotare de noapte, la hotare de zi, Tu să nu mă strigi niciodată Iubește-mă doar cum numai tu știi Și păstrează-mi iubirea curată. Referință Bibliografică: SĂ
SĂ NU ... de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380415_a_381744]
-
aș umblă prin valea umbrei Nu mă tem de nici un râu, Fiindcă de pe-un colț al lunei Mă veghează ochiul Tău. Cât ar fi de deasa umbră, Pașii n-am să mi-i opresc, Ochiul Tău îmi dă măsură, Farul e dumnezeiesc. Rătăcind prin labirintul Drumului fără sfârșit, Ochiul Tău e satelitul Luminând neobosit. Din înaltul zări-albastre Ochiul Tău chiar nevăzut Păstorește dintre astre Chiar și-un suflet decăzut. Numai cel ce nu dorește Să se-ncreadă-n ochiul Tău
OCHIUL TAU de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380476_a_381805]
-
iubirea Si-ai fugit neputând să rămâi. Peste noaptea adâncă rătăcești nemilos Și zalele-s grele și trupul ți-e frânt Uneori, poticnita, te-aduni de pe jos Verși lacrimi de sânge și nu scoți un cuvânt. Ursitoarele-ajunse la nașterea ta Far' de măsură ți-au dorit frumusețe Ochi albaștri că cerul, piele de catifea Peste chipul senin, veșnică tinerețe. Era noapte târziu și pe țărm gemea marea Și cu geamătul ei a venit și blestemul Ursitoarele n-au putut nimic ca să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
ce abia se mai abține să-și strige ploaia și că mă scufund în ape de-ntuneric ce persistă să-mi scrie valuri c-un condei de-amar. Când râd prăpăstii știi că nu există în mine-aprins de liniști niciun far, că lotcile-mi se leagănă întruna a rătăciri, cu închistări cu tot și că-ntr-un colț de cer îmi plânge luna. Câd râd abisuri știi că nu mai pot să-mi răsucesc spre tine nicio mare și niciun zâmbet
ÎN HOHOT de AURA POPA în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380513_a_381842]
-
de spusele mamei . Care tren , măi Taty, că la ăștia trece trenul o dată pe zi, și doar noaptea, ce nu știu eu. Trece noaptea încărcat cu lemne. Abia îl vezi, parcă e o fantomă. Are în față un fel de far, zici că e un felinar, atât. Doar roțile se aud scârțiind. Dar tot mai bine mergem cu bici, că e mai interesant. Și am plecat. La a treia casă după ce treci de drumul Siretului, câinele Simidei a sărit ca un
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
-i numai ciot. Cate-a mai vazut sârmanul Și câți vrură să-l străbată, Zgândărind cu teaca ,jarul, Dacia s-o lase lata. Nu a reușit niciunul Să mi-i bată pe străbuni, Chiar de-au ocupat cătunul, Doar vremelnic,far' de răni. Din Leuce-n Cogaion Sună bucium de-adunare, Cu Zamolxe,Sfântu Ion, Vin toți Dacii,toți călare. Risipitu-s-au cu toții, După atâtea mii de ani N-au dat nimănui emoții Spunem noi,vechii Ramani! Referință Bibliografica: DACIA ETERNĂ / Edi Peptan
DACIA ETERNA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380587_a_381916]
-
aș umbla prin valea umbrei Nu mă tem de nici un rău, Fiindcă de pe-un colț al lunei Mă veghează ochiul Tău. Cât ar fi de deasă umbra, Pașii n-am să mi-i opresc, Ochiul Tău îmi dă măsura, Farul e dumnezeiesc. Rătăcind prin labirintul Drumului fără sfârșit, Ochiul Tău e satelitul Luminând neobosit. Din înaltul zări-albastre Ochiul Tău chiar nevăzut Păstorește dintre astre Chiar și-un suflet decăzut. Numai cel ce nu dorește Să se-ncreadă-n ochiul Tău
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
Ochiul TăuDe-aș umbla prin valea umbreiNu mă tem de nici un rău,Fiindcă de pe-un colț al luneiMă veghează ochiul Tău.Cât ar fi de deasă umbra,Pașii n-am să mi-i opresc,Ochiul Tău îmi dă măsura,Farul e dumnezeiesc.Rătăcind prin labirintul Drumului fără sfârșit,Ochiul Tău e satelitul Luminând neobosit.Din înaltul zări-albastreOchiul Tău chiar nevăzutPăstorește dintre astreChiar și-un suflet decăzut.Numai cel ce nu doreșteSă se-ncreadă-n ochiul Tău,Viața-ntreagă rătăceștePe drumuri
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
tornadei A început să danseze, Luând prin surprindere Sufletul pustiului Și unindu-l pentru totdeauna Cu înaltul albastru al cerului... Nopțile deveniră incandescente, Licuricii invadară plaja toridă, Sfărâmând-o și mutând-o din loc. Valurile continuau să lovească stânca, Unde Farul se prăbușise Și se pierduse În adâncul de taină Al mării... ...Și ploaia cădea, cădea necontenit, Ocrotitoare, caldă, melancolică... În sufletul pustiului, Începuse a se deschide albastru Floarea de Lotus... TU, DOR ȘI LUMINĂ În visul meu real, repetitiv, Urmăm
PETALE DIN FLOAREA DE LOTUS (1) de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380603_a_381932]
-
tristețe că oceanul nemilos să nu separe a noastre maluri înfocate și-ntoarce-te la-al nostru vis mieros cu-‘naripate gânduri, cu brațe fermecate că iarna ce se-așterne și frig ne-aduce-n simțuri din Cer fie gonita cu vară far’ de lanțuri Sonnet 56 William Shakespeare Sweet love, renew thy force; be it not said Thy edge should blunter be than appetite, Which but today by feeding is allayed, Tomorrow sharpened în his former might. Șo love be thou; although
SONET 56 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379392_a_380721]
-
Poeme > Dorințe > ANDANTE Autor: Elenă Negulescu Publicat în: Ediția nr. 2265 din 14 martie 2017 Toate Articolele Autorului Cartea veche de la anticar, Am luat-o, așa, într-o doară, Din mila, căci întreaga vară, Torida o arsese-n galantar. Ieri, far`să vreau am răsfoit-o! Și-un bilețel cu scris mărunt Mă anunță, dar foarte scurt: `La cinci, diseară, plec iubito!` A zăcut între coperți umile, Focul inimii tremurătoare, Ce-a păstrat iubirea trecătoare Și-a renviat-o-n dalbe file. Cântă
ANDANTE de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379463_a_380792]
-
Acasa > Poeme > Emotie > PE-NSERAT Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017 Toate Articolele Autorului Pe-nserat, când blânda-lună Se-oglindește-n luciul mării, Plâng egretele și stârcii, Își înalță, valul, spuma. Farul trist, stingher, pe maluri, Își aprinde ochiul magic; Vin spre țărm, plutind, vapoare, Lunecând ușor pe valuri. Se aud în depărtare, Voci de zâne despletite; Cheamă-n larg, către abisuri, Rătăciții lupi de mare. Luna falnică iși cerne, Vise, temeri
PE-NSERAT de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379482_a_380811]
-
I. ANDANTE, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 2265 din 14 martie 2017. Cartea veche de la anticar, Am luat-o, așa, într-o doară, Din mila, căci întreaga vară, Torida o arsese-n galantar. Ieri, far`să vreau am răsfoit-o! Și-un bilețel cu scris mărunt Mă anunță, dar foarte scurt: `La cinci, diseară, plec iubito!` A zăcut între coperți umile, Focul inimii tremurătoare, Ce-a păstrat iubirea trecătoare Și-a renviat-o-n dalbe file. Cântă
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
paradise, Și pun o vrajă-n cartea cu povești. Cartea ce-i a iubirilor târzii, ... Citește mai mult Cartea veche de la anticar,Am luat-o, așa, într-o doară,Din mila, căci întreaga vară,Torida o arsese-n galantar.Ieri, far`să vreau am răsfoit-o!Și-un bilețel cu scris măruntMa anunță, dar foarte scurt:`La cinci, diseară, plec iubito!`A zăcut între coperți umile,Focul inimii tremurătoare,Ce-a păstrat iubirea trecătoareși-a renviat-o-n dalbe file.Cânta un cânt nescris
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
veacuri, Bunul Dumnezeu aduce solia Bunei Vestiri a împlinirii Basarabiei sfinte. Limba sfântă a dulcelui Emin s-a întrupat cu Limba Noastră a lui Mateevici în Luminătorul- Ieromonahului Gurie Grosu, al Părintelui Partenie și al venerabilului Ic. Mitrofor Constantin Popovici- Farul cărturarilor moldoveni. De aceea când Limba sfântă e înlocuită cu cea rusă în școală, Rugul ei viu a ars în altarul Bisericii: „Pentru ca să fim drepți, grăiește Părintele Țepordei, principalul naș al Unirii a fost Biserica basarabeană... Tot ceea ce s-a
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
William Shakespeare (trad. adapt.) Astfel că dragostea - îndepărtându-se -, încetinește pasul unui cal ce-mi simte respirația greoaie și din pinteni slaba-mi fire: de ce-aș fugi-n galop, de ce-aș înviteza timpul far’ egal când el de tine mă rupe, întristându-mă-n topire Dar, oh, ce scuză-mi va găsi la-ntoarcerea-mi acasă când orice iuțeală-m va părea încetineala de melc nătâng nerăbdarea îmi va aprinde-n suflet o vajnica
SONET 51 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381353_a_382682]
-
vii sau pleci, aici ești pe vecie, de vrei, în taină, să-mi fii sau nu, mie, fidel, ușa spre inima-mi aprinsă e unsa cu... tefericie Dar, de vrei din om cinstit, un hoț să fii, bogata-mi inima, far’ scrupul, vei răni Sonnet 48 How careful was I, when I took my way, Each trifle under truest bars to thrust, That to my use it might unusèd stay From hands of falsehood, în sure wards of trust. But thou
SONET 48 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381352_a_382681]
-
tu ai fost ales de Dumnezeu și hărăzit să ocupi funcția de proconsul, în timpul crudului persecutor al creștinismului, Maximilian; lucrul acesta ți-a îngăduit să poți vești cu mai multă ușurință și autoritate cuvântul mântuitor al sfintei Evanghelii.... XI. FERICIREA - FARUL NOSTRU INTERIOR,, de Miron Ioan, publicat în Ediția nr. 2124 din 24 octombrie 2016. Pentru a se împlini, ființa umană are nevoie de fericire. Avem nevoie de beatitudinea ființei mai mult decât de orice altceva. Pentru că doar fericirea ne poate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
în firea lui nătânga și plumbuite lacrimi, lăsând, cu dor, să plângă 44 If the dull substance of my flesh were thought, Injurious distance should not stop my way; For then, despite of space, I would be brought From limits far remote where thou dost stay. No matter then although my foot did stând Upon the farthest earth removed from thee, For nimble thought can jump both șea and land Aș soon aș think the place where he would be. But
SONET 44 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381396_a_382725]