5,283 matches
-
de vară, mai pretențioși la condițiile climatice, se cultivă îndeosebi în sudul țării. În afară de consumul alimentar, cartofii sunt utilizați industrial pentru obținerea amidonului, glucozei și spirtului în centre ca București, Rădăuți, Sfântu Gheorghe, Arad etc. Leguminoasele pentru boabe (mazărea și fasolea) sunt culturi de veche tradiție în țara noastră. Se cultivă mai ales în Câmpia Română și Dobrogea, precum și în Câmpia de Vest. Sunt utilizate fie direct în consum, fie în conserve. Legumele (ceapă, usturoi, tomate, ardei, varză, conopidă, rădăcinoase etc.
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
frunze pe care le legați în jurul bastonașului cu un fir de rafie sau sfoară. Pentru cap folosiți flori uscate, ghindă, o frunză, o crenguță sau o păstaie de salcâm. Etape de lucru: castane; penson; rafie. - fixarea urechilor din boabe de fasole; - mazăre uscată; hârtie și pastă de dinți; scobitori / bețe de chibrit; - Găurirea castanelor cu un ac mai mare. - Introducerea scobitorii în trei castane care vor constitui corpul animalului. În vârful scobitorii se pune o castană care va fi capul. - Realizarea
ABILITATI PRACTICE by PAULA AXINTE, RODICA LUNGU, MANUELA IRINA LUNGU () [Corola-publishinghouse/Science/769_a_1488]
-
combatere. Se aplică un complex de măsuri preventive și de combatere. Măsurile preventive au rol important în limitarea atacului de viermi sârmă, sunt economice, nepoluante și ușor de aplicat și constau în: o rotația culturilor. Ca plante premergătoare sunt: mazărea, fasolea, bobul, lintea, rapița, muștarul, trifoiul, ce eliberează terenul devreme, bogat în azot, ce pot fi pregătite corespunzător pentru culturile timpurii de legume din primăvară; o drenarea terenurilor cu exces de umiditate; o administrarea îngrășămintelor azotoase care favorizează dezvoltarea plantelor și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Spin., Chelonus annulipes Wesm., Chelomus oculaator Nees., Microplitis rufiventris Wesm. Plante atacate și mod de dăunare. Omida fructelor este un dăunător polifag ce atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane: porumbul, soia, bumbacul, ricinul, tomatele, ardeiul, pătlăgelele vinete, fasolea, mazărea, năutul, bobul, bamele, măselarița etc. În primele vârste omizile rod epiderma și parenchimul frunzelor, producând perforații ovale. La atac puternic, plantele pot fi parțial defoliate. Începând din vârsta a III-a, larvele pătrund în fructe, unde rod galerii mari
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
galerii se instalează diferite bacterii și ciuperci saprofite, ducând la putrezirea acestora. Fructele atacate sunt depreciate calitativ și nu mai au valoare comercială (fig. 27 c,d,e). Pagubele produse de larvele Helicoverpa armigera Hbn. pot ajunge până la 80 % la fasole și tomate, 25 - 30 % la ardeiul gras, 10 - 15 % la ardeiul gogoșar, 8 - 10 % la năut și bob, 3- 5 % la pătlăgele vinete, castraveți și dovlecei. Pragul economic de dăunare este de 15 - 20 de ouă/100 plante pentru prima
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
De subliniat este faptul că ouăle și larvele acestui nematod sunt foarte rezistente la temperaturi scăzute. Transmiterea nematodului de la un an la altul se face prin sol și materialul de plantat infestat. Nematodul este vector al multor boli virotice de la fasole, pătrunjel, sfeclă, castraveți, tutun etc. Plante atacate și mod de dăunare Este un dăunător polifag ce atacă numeroase specii de plante cultivate și spontane, producând cele mai mari pagube la liliacee (ceapă, usturoi). Mai atacă și solanaceele (tomatele etc.), umbeliferele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mai multe larve. La atac puternic frunzele se usucă. Combatere. La semnalarea atacului se aplică tratamente foliare cu Confidor 70 WG - 0,02 %, Laser 24 SL - 0,05 %, produse care pătrund în frunze. PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR PĂSTĂIOASE: MAZĂRE ȘI FASOLE 1. Gărgărița dungată a mazării - Sitona lineatus L. (larvă); 2. Molia păstăilor de mazăre - Cydia nigricana Steph.(larvă); 3. Păduchele verde al mazării - Acyrtosiphon pisum Harr. (femelă aripată); 4. Păduchele verde al mazăriiAcyrtosiphon pisum Harr. (femelă apteră); 5. Tripsul mazării
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și Syrphus spp. Dintre paraziți, Perju T. și colab. menționează speciile Tripoctenus brui Wilt. și Tripoctemus kutteri Ferr. Plante atacate și mod de dăunare. Atacul este produs de adulți și larve, atât la leguminoasele cultivate și spontane: mazărea, bobul, măzărichea, fasolea etc. De asemenea, sunt atacate plantele ornamentale: trandafirul, euforbia, nalba și plante medicinale: mușețelul, tătăneasa. Sunt atacate frunzele, lăstarii, păstăile. Adulții înțeapă și sug sucul celular. În urma atacului, frunzele se ofilesc și prezintă pete precis conturate, de culoare cafenie, florile
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
a treia în magazii, iar a doua în câmp. În depozitele încălzite poate prezenta 4 generații. La sfârșitul lunii iunie - începutul lunii iulie, adulții migrează în câmp, parcurgând distanțe până la 3 km. După împerechere, femela depune ouăle pe păstăile de fasole în pârgă. O femelă depune 40 - 80 de ouă. Pentru depunerea ouălor, femela roade pe linia de sutură a tecilor un orificiu adânc în care își introduce abdomenul. Ouăle sunt depuse în grupe de 10 - 20 sau izolat pe boabe
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Gărgărița se dezvoltă în condiții optime la o temperatură de 26 - 300 C. La gărgărița fasolei sunt semnalați ca paraziți Triaspis thoracicus Curt. și Anisopteromalus calandrae Pz. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă boabele diferitelor specii și soiuri de fasole, mai rar pe cele de năut, soia și bob. Boabele infestate pot fi distruse complete; într-un bob se pot dezvolta 1 - 29 larve. Boabele atacate prezintă orificii de părăsire de către adulți, exuvii și excremente ale insectei (fig. 50 c
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Boabele atacate prezintă orificii de părăsire de către adulți, exuvii și excremente ale insectei (fig. 50 c). Pagube mai mari se înregistrează în anii secetoși, când procentul de infestare a boabelor ajunge până la 50 %. În condiții de depozitare, toate soiurile de fasole sunt atacate; gradul de infestare depinde de durata de păstrare a fasolei, ajungând uneori până la 100 %. Măsuri de prevenire și combatere - Respectarea măsurilor de carantină fitosanitară pentru împiedicarea răspândirii gărgăriței în alte zone; - Recoltarea la timp a fasolei pentru evitarea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
prezintă ca parazit cu importanță economică în reducerea populațiilor de larve pe Phygadeuon norrelisomae Hers. și Phygadeuon tricops Thom. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase plante legumicole, floricole, precum și cerealele. La legume atacă fasolea, castraveții, pepenii, dovleceii, tomatele, ardeiul, ceapa, varza, conopida, spanacul, sparanghelul etc. Dintre plantele floricole: gladiolele etc. Larvele rod galerii în semințele în curs de germinație, în tulpinițe și cotiledoane. Din cauza atacului, plantele nu se mai dezvoltă și în cultură apar
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
gladiolele etc. Larvele rod galerii în semințele în curs de germinație, în tulpinițe și cotiledoane. Din cauza atacului, plantele nu se mai dezvoltă și în cultură apar numeroase goluri. Cele mai mari pierderi se înregistrează la generația I, la culturile de fasole și castraveți, care pot fi compromise. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică un complex de măsuri agrofitotehnice, fizice, biologice, chimice și anume: - asolament de 3 - 4 ani pentru prevenirea apariției în masă a dăunătorilor polifagi; - amplasarea culturilor noi la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
luminozitate de 3 - 4 mii de lucși. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante, ce aparțin la familii diferite. La legume, atacul a fost semnalat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, fasole, iar la flori la begonia, crizanteme, gerbera, crăițe, cârciumărese, ciclamen, dalia, mușcate, petunii etc. Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, pe lăstari, boboci florali și flori, înțepând și sugând sucul celular. Sunt atacate frunzele din vârful
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
peste 1300 specii (1500 specii, Roman Tr., 2003), ce aparțin la peste 40 familii botanice. În țara noastră, nematodul produce pagube numai în sere, îndeosebi la tomate și pătlăgele vinete, mai puțin la castraveți, salată morcov, țelină, varză, spanac, pepeni, fasole etc. Infestarea plantelor se face imediat după plantarea răsadului, iar prezența galelor pe rădăcini se semnalează abia după 3 - 4 săptămâni. Forma și mărimea galelor variază în funcție de planta gazdă, densitatea populației și condițiile de mediu, ele putând să ajungă la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
H.D.S. - hemoragie digestivă superioară, formă deosebit de gravă. Hemostaza medicală de urgență nu a reușit, ceea ce ne-a determinat ca, la 8 ore de la internare, să intervenim de urgență. La operație s-a constatat un ulcer mic, cît o boabă de fasole, situat la joncțiunea stomacului cu jejunul, pe versantul gastric - această apreciere făcîndu-se după gastrotomia exploratoare care a mai pus în evidență și fistula vasculară care sîngera jet (Fig. 151). în rest, monturile pancreato-jejunale și bilio- jejunale fără modificări. Operația (Fig
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
după ce o gustă din nou cerșetorul spuse: „E aproape gata, dar mai lipsesc ceva cartofi”, astfel că femeia fugi la o altă vecină și luă de la ea câțiva cartofi. Același lucru se întâmplă și cu ceva verdețuri, o ceapă, câteva fasole, etc. În cele din urmă a ieșit o ciorbă adevărată. Omul spuse: „Ciorba magică este gata, lipsesc numai vecinii tăi”, și femeia merse să-i cheme pe toți și împreună mâncară acea ciorbă magică ce era rezultatul colaborării tuturor. A
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
de ani, pensionară, domiciliată în Gura Bustei, sâmbată 24 februarie 2008. Pe vremea dumneavoastră, cum sărbătoreați Paștele? Eu, când eram de vârsta ta, așteptam cu nerăbdare venirea Paștelui. În familia noastră postul era ceva sfânt, așa că 7 săptămâni mâncam doar fasole, cartofi, mazăre și bineînțeles cum era primavara și ieseau tot feluri de verdețuri (stevie, urzici, loboda) mâncam borșuri din ele. În Săptămâna Mare, mergeam în fiecare seară la Biserică o ajutam pe mama la curațenie, și să facă ouă roșii
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
-i împiedica devalorizarea. Pe vlăjganul de Rică nu reușise să-l respingă și, cu toate astea, el se oprise de bunăvoie, când nimic nu-i mai stătea în cale, pentru a o privi scăldată în umilința extremă a neputinței. Rânjea fasolea și se holba la ea cu ochii lui verzi-gălbui, de parcă i-ar fi zis: "ei, acum să te vad!" Nu era chiar mare la trup, dar avea... așa, ca statuile din parcurile publice... ceva de jur-împrejur... cum îi zice?... de
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
proteine și hidrați de carbon, leguminoasele completează excelent cerealele. Ele conțin calciu, fosfor, magneziu, fier, vitamine (B, între altele), dar puține grăsimi. Conținutul lor în hidrați de carbon le asigură o energie de lungă durată. Asocierea leguminoase - cereale (linte - orez , fasole - pâine) se regăsește în alimentația multor popoare: e o excelentă combinație dietetică. Leguminoasele aduc puține calorii dar satură în cantitate mică. Ele reduc nivelul colesterolului, iar hidrații lor de carbon permit în aceeași măsură tratarea diabetului dar și a hipoglicemiei
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
Pentru că știți probabil să le gătiți, dar nu știți să le asociați. Lăsați-le să se înmoaie o noapte, aruncați apa (știu că asta face toată lumea) și gătiți-le la foc mic, fără proteine (asta nu mai face toată lumea, deci fasolea cu ciolan... ar trebui să devină amintire). Astfel nu veți avea probleme. Condiția e să nu le mâncați cu proteine, e prea dificil pentru digestie. Ele trebuie fierte mult timp. Nu neapărat, dacă stau toată noaptea în apă. Alternați leguminoasele
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
vii, cu 2-3 fire mici de mustăți, voinic, bine legat; cu pumnul lui ar fi fost în stare să spargă un perete. Îl chema Nicolae a Anei din Horodniceni. De câte ori venea la schimb, era cu făinuță și cu legăturica cu fasole în traistă și cu asta trăia toată săptămâna până îi venea rândul să-l schimbe altul. Și nu numai el, ci toți băieții de țară trăiau așa. De multe ori, făceau cu toții câte o mămăligă mare și luau o scrumbie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cultivată a fost de 208.650 hectare cu cereale pentru boabe, 67.159 hectare grâu și secară, 5.620 hectare orz și orzoaică, 2.977 hectare ovăz, 132.837 hectare porumb, 951 hectare legume, 453 hectare cu mazăre, 464 hectare fasole, 33.544 hectare floarea-sorelui, 446 hectare soia, 1.339 hectare sfeclă de zahăr, 4339 hectare cartofi, 4298 hectare legume etc. Producția agricolă vegetală realizată a fost de 477.071 tone cereale boabe, 197.119 tone grâu și secară, 18.276
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
4298 hectare legume etc. Producția agricolă vegetală realizată a fost de 477.071 tone cereale boabe, 197.119 tone grâu și secară, 18.276 tone orz și orzoaică, 257.230 tone porumb boabe, 5.392 tone leguminoase, 4.692 tone fasole boabe, 30.844 tone floarea-soarelui, 18.360 tone sfeclă de zahăr, 41.624 tone cartofi, 12,150 tone varză etc. Producția medie la hectar la principalele culturi a fost de: 2935 kg la grâu și secară, 3252 kg la orz
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ori am învățat la clăci, ori seara pe drum cântece și șuguieli, voroave străvechi, proverbe și zicători, ghicitori. Aici am aflat de ce casele noastre-s orientate spre sud, ca să primească mai multă lumină, să fie luminată prispa unde se usucă fasolea, nucile etc. și ograda, cum se fac vărzările din foi subțiri uscate sau moi, cu varză, cartofi, bostan, bune în posturi, de ce podul are forma sa și câte altele. Aici am învățat cum se țese, cum se coase. Aici am
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]