4,205 matches
-
Era ceasul aproape douåsprezece din noapte Timpul când stihiile negurilor își arată dinții sclipind în lună și liniștea se unduiește agale printre păduri peste pământul încolțit după lunga înfrigurare a iernii Și ticăitul sec al secundarului de alamă tăia în felii egale repetat monoton ca un clopot spart disperând spiritul ce-și așază în lada de zestre îndoieli întrebări născute din întrebări din întrebări încolțind răspunsuri iscoditoare de noi îndoieli până când pleoapele închideau cortina dinspre o lume spre alta deschizând-o
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1647]
-
Spre uimirea mea, pacienții așezau masa! Eu crezusem că zornăie tacâmurile ca să anunțe personalul de la bucătărie că așteptau ceaiul. Dar nu! zornăitul tacâmurilor fusese preludiul așezării mesei. Pacienții și-au văzut mai departe de treabă aducând căni cu lapte și felii de pâine și distribuind farfuriile cu unt și borcanele cu gem pe toată lungimea mesei. î„Poftim, pune asta în capătul mesei și nu-l lăsa pe Eamonn s-o mănânce.“) — De ce puneți masa? l-am întrebat nervoasă pe Mike
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
vocea lui suna înfundat era că avea gura astupată cu o bucată enormă de pâine. Presupun c-o să mă spui pentru chestia asta, nu? a zis el cu o expresie de câine bătut, în timp ce-și îndesa în gură felie după felie. —Să te spun? am exclamat eu. De ce să te spun? —De ce nu? Suferința i se citea pe chip și în voce. Ar trebui să-ți pese de mine. Ar trebui să mă ajuți să scap de dependență, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
suna înfundat era că avea gura astupată cu o bucată enormă de pâine. Presupun c-o să mă spui pentru chestia asta, nu? a zis el cu o expresie de câine bătut, în timp ce-și îndesa în gură felie după felie. —Să te spun? am exclamat eu. De ce să te spun? —De ce nu? Suferința i se citea pe chip și în voce. Ar trebui să-ți pese de mine. Ar trebui să mă ajuți să scap de dependență, așa cum ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Foarte bine, a zis el cu o voce belicoasă. Așa o să și fac. Era clar că spusesem o chestie anapoda. Nu spusesem ceea ce trebuia. Și nu voisem decât să fiu drăguță. —îmmm, a zis Eamonn în timp ce continua să-și îndese felii de pâine în gură. O să mai mănânc încă una! Cu gura plină, dar foarte hotărât, Eamonn a trecut la a doua pâine. Cel puțin eu nu numărasem decât două. Numai Dumnezeu știa câte-o mai fi mâncat înainte de venirea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cu ochii lor căprui și apoși. Chiar nu-mi dădeam seama ce-i atrăgea. Brigit zicea că Omul Nostru din Havana e grozav în pat și că are o puță enormă. Ar fi fost încântată dacă aș fi intrat pe felie cu unul dintre prietenii lui Carlos, dar eu mai curând mi-aș fi închiriat vaginul unei rândunici ca să-și ridice cuibul în el. Muzica a început să bubuie, suspect de tare în camera goală, înecând însă răspunsurile lui Carlos de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
seama cât de disperată sunt. Ar fi trebuit să fac pe inaccesibila scriind „Nu mă suna“ etc. etc.) I-am pus biletul în mână, apoi m-am dus s-arunc o privire prin frigider. în care nu era decât o felie de pizza și un rotocol de Brie. Mi-am băgat brânza în geantă și-am plecat acasă. Am încercat să mă forțez să merg pe jos prin lumina soarelui de dimineață până în Avenue A fiind convinsă că exercițiul fizic era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
fusese afectată de JNV - Justiția Nou-Veniților. Asta avea să dureze doar până la sosirea Celeilalte Persoane Implicate care avea să povestească grupului cum Angela îi rupsese mâna maică-sii cu o lovitură de karate ca s-o împiedice să ia ultima felie de Viennetta sau ceva în genul ăsta. Și-atunci Angela n-avea să mai fie așa de dispusă să-i judece pe cei din jur. Mi-era milă de ea. Vineri seara, ca de obicei, a fost afișată lista cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
descoperisem că mă iubise cândva? Nu mă iertase? Nu mă comportasem ca un adult responsabil? Nu ne despărțiserăm prieteni? Tristețea care-mi umplea sufletul era durere, dar și o formă de vindecare. Mă întorsesem și-mi înfruntasem cea mai groaznică felie de viață. îmi înfruntasem greșelile și găsisem curajul să-mi cer iertare de la Luke. Acum nu mai trebuia să mă simt rușinată de fiecare dată când mă gândeam la el. în sfârșit, scăpasem de chinuri. Mi-aș fi dorit însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
fost invadat de sunetul încercărilor mele de a trage aer în piept. Partea logică a creierului meu se așteptase ca, într-o zi, asemenea tuturor celorlalte persoane cu care Vivian lucrase, să mă trezesc ținta furiei ei. Dar o altă felie din creier, cea care se amăgea singură, nutrise speranța ridicolă că, poate, eu aveam să fiu excepția, protejata de aur, elevul preferat. Mi-am strâns lucrurile, cu sufletul greu și mi-am abandonat dosarele risipite prin birou. Pentru o persoană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
se îndepărtă. — Superb, zise Wilt și-și termină paharul cu băutură. După zece minute și după alte două pahare de băutură, discuta deja despre lectura rapidă cu un omuleț rotunjor, care părea profund interesat de subiect. în bucătărie, Eva tăia felii niște baghete franțuzești, în timp ce Sally stătea în picioare, cu un pahar de băutură în mână, și discuta despre Lévi-Strauss cu un etiopian care tocmai se întorsese din Noua Guinee. — Am avut dintotdeauna impresia că Le-Se greșește complet pe frontul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
și lapte. Fața de masă albă, apretată. Două cești aburinde. Surogat de cafea cu lapte. Surogat, cafeaua e departe, în Brazilia... Surogat de cafea și înlocuitor de lapte. Bătrânețea e si ea surogat, iar poporul a atins virsta treia, pensionarea. Felii de pâine aspră, neagră, unse subțire cu magiun. Dar lingurița, cuțitul, farfurioarele lucesc, ca noi. Totul curat, proaspăt, ca primăvara. Ferestrele deschise, să intre elixirul, veninurile, amăgirea. Doamna Gafton desfăcu revistele proaspete. Își puse ochelarii, sorbi din ceașcă, privi titlurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
rafale de lumină. Tablă roți șuruburi lovite, zgomot de start enorm și infirm. Namila se urnește din loc, farurile se leagănă în oceanul negru și gros. Camionul olog, umple cu zgomot pustiul, o uriașă sălbăticiune beteagă, avansând nesigur, defrișând bezna, felii felii. Dunga unei streșini ruginite. Lăzile mari de gunoi. Ghidonul unei biciclete. O ușă, mătura rezemată de topor, în pragul ușii. Altă ușă: statuia. Statuia lucește scurt, cât să clipești. În rama ușii, nudul, statuia. Sub jetul auriu, trupul gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de lumină. Tablă roți șuruburi lovite, zgomot de start enorm și infirm. Namila se urnește din loc, farurile se leagănă în oceanul negru și gros. Camionul olog, umple cu zgomot pustiul, o uriașă sălbăticiune beteagă, avansând nesigur, defrișând bezna, felii felii. Dunga unei streșini ruginite. Lăzile mari de gunoi. Ghidonul unei biciclete. O ușă, mătura rezemată de topor, în pragul ușii. Altă ușă: statuia. Statuia lucește scurt, cât să clipești. În rama ușii, nudul, statuia. Sub jetul auriu, trupul gol al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
balcon, vedea piața pustie și întunecată. Rareori, jetul luminos al vreunui vehicul. Trecut de miezul nopții, liniște deplină. Barul Levcenco, de la parterul blocului, murise în urmă cu 40 de ani, pierdut în noaptea care tot înghite orașul, deceniu cu deceniu, felie cu felie. Noaptea în care familia Vancea reînvie, revendicându-și întrebările vechi. Da, știa deja cele două secvențe în care vor reveni, văzuse și revăzuse și notase de zeci de ori cele două scene. Prima secvență: August târziu, război. Seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
piața pustie și întunecată. Rareori, jetul luminos al vreunui vehicul. Trecut de miezul nopții, liniște deplină. Barul Levcenco, de la parterul blocului, murise în urmă cu 40 de ani, pierdut în noaptea care tot înghite orașul, deceniu cu deceniu, felie cu felie. Noaptea în care familia Vancea reînvie, revendicându-și întrebările vechi. Da, știa deja cele două secvențe în care vor reveni, văzuse și revăzuse și notase de zeci de ori cele două scene. Prima secvență: August târziu, război. Seară placidă, astm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de teribilă, este mult mai ambiguă, mai solubilă decât grozăviile pe care le imaginezi sau le aștepți. Li se împărțeau, acolo, în lagărul de prizonieri, căci erau prizonieri de război, ai războiului antisovietic, două cuburi mici de marmeladă pe o felie de pâine, zilnic. El fusese desemnat să supravegheze distributia... Până la urmă, în fața pasiunii lui excesive pentru mine, tata mi-a divulgat povestea. Ca ultimă armă de șantaj. O armă periculoasă, desigur, ca tot ce îl privea. Era tipul dedat obscurităților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
subterană. Seară de vară. Ștefan Olaru întâlnește un fost coleg de școală. O seară care părea a fi de vară, în fața unui chioșc ce părea real, pe care scria, de necrezut, Plăcintărie, unde se vindeau, firește, înlocuitori. Bizare tartine: două felii de cauciuc numite pâine, prăjite la un simulator, între care flutura, ca o subțire limbăroșie de pisică, o foiță lucioasă lunecoasă de înlocuitor. Fostul coleg de liceu Ștefan Olaru esteînlocuit astăzi de un domn sever, înalt, atemporal. Teabordează prompt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
în stradă, în paradis. Cu un singur gând: se va duce la teatru. A privit strada murdară, fețele obosite, agitația amețită, umilă. S-a oprit la chioșc. A avansat, ca furnica, la coada cozii pentru băutura sălcie și tartina obosită. Felii care înlocuiau pâinea, cu o peliculă roșie lamijloc, înlocuind salamul. Pietonii se mișcau greoi, tăcuți, salivând, în așteptarea trofeului. Când să întindă mâna, cotul s-a retras. Cineva i l-a retras. — Ce faci, domnule? Mănânci porcăria asta? S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cu amprentele acestui înlocuitor. Vârcolacul! Vei vedea memoria și surprizele adevărului. Adâncul adânc, asta ai să vezi! Homer, fără cuvinte. Intră, intră, merită, crede-mă! Rămăsese singur cu comoara câteva ore. Pe la 5, gazda îi aduse un ceai și câteva felii de pâine unse cu un soi de magiun suspect. Ușa rămăsese întredeschisă. Auzi, cândva, bizare bolboroseli. Tresări, atent. Șoaptele se repetau, greu de deslușit. Un fel de surdină, ca un descântec. Ieși, se strecură, tiptil, în vestibul, avansă, se ghemui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pătura, nu a deschis ochii deloc. Ziua următoare a început cu o întâmplare curioasă și neliniștitoare. La ora șapte, am intrat în camera unde dormea Lucy cu un pahar cu suc de portocale, o farfurie cu ouă jumări și două felii de pâine cu unt. Am așezat mâncarea pe podea și am întins mâna, scuturând-o ușor de braț. — Trezește-te, Lucy, am spus. E ora pentru micul dejun. Trei sau patru secunde mai târziu a deschis ochii și apoi, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
câștig o amărâtă de pâine? Păi acum știți. De fapt, probabil v-am servit și probabil nici nu v-ați ridicat privirea în timp ce vă turnam un pahar de apă minerală în care am pus două cuburi de gheață și o felie de lămâie. Dar, sigur, nu m-ați luat drept o tipă prea prietenoasă. Probabil vi s-a părut că voioșia mea e de fațadă. Dar, de fapt, sunt destul de prietenoasă tot timpul. Cu majoritatea oamenilor. Și, dacă nu m-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
de pasageri, care se uită la burta mea în timp ce ridic brațele să-mi pun vesta de salvare. Când ai un public zilnic, te simți mai motivată ca oricând. Oricum, azi nu țin regim, îmi spun în timp ce tencuiesc cu unt o felie de pâine prăjită. Îmi sorb cafeaua și mă uit din nou la poza lui Adam. În timp ce fac asta îmi dau seama că o să-l sun cu siguranță. N-o să am forța să nu o fac. Voința mea nu e destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
mult În carieră. De mare excepție. A doua zi, Connor pleacă la o ședință fixată la prima oră, dar nu Înainte de a scoate nu știu de unde un articol vechi de revistă, despre Jack Harper. Citește aici, zice, mușcând dintr-o felie de toast. Să fii cât de cât informată. Dar nu vreau absolut deloc să fiu informată ! Îmi vine să-i răspund, dar nu mai am cui, fiindcă el a și ieșit pe ușă. Sunt tentată să ignor total articolul, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cred că nu aveai nici cel mai mic motiv de Îngrijorare. Clatină din cap. Ești nebună. — Tu zici la fel, că sunt nebună ? spun, Întorcându-mă către Lissy, care stă pe fotoliul balansoar cu genunchii la piept și mănâncă o felie de pâine prăjită cu stafide. Fii sinceră. — Ăă... nu, spune Lissy pe un ton total neconvingător. Sigur că nu ! — Ba da, și tu crezi la fel ! Eu nu vreau să zic decât că... făceați un cuplu de invidiat ! — Știu. Știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]