2,721 matches
-
mișcării de masă a femeilor și nici feminismului politic, constă în România în câteva ONGxe "„ONG"-uri active mai ales în cercetare, educarea și pregătirea femeilor pentru poziții de conducere sau împotriva violenței și în cercuri academice: Societatea de Analize Feministe AnAxe "„AnA", Centrul „Parteneriat pentru Egalitate” (Fundația pentru o Societate Deschisă), Centrul de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen FILIAxe "„FILIA", București; Fundația „Șanse Egale pentru Femei”, Iași; Grupul Interdisciplinar pentru Studii de Gen, Cluj. Cele mai multe organizații sunt plasate preponderent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Egale pentru Femei”, Iași; Grupul Interdisciplinar pentru Studii de Gen, Cluj. Cele mai multe organizații sunt plasate preponderent în mediul academic, și activitatea lor se reflectă într-un număr tot mai mare de volume de studii autohtone și o revistă asumat feministăxe "„feministă", AnaLizexe "„AnaLize". Acestor organizații li se datorează în mare măsură cunoașterea actuală teoretică și empirică a relațiilor de gen și a situației femeilor din România. Agenda feministă s-a conturat mai degrabă ca o agendă civic culturală. Legăturile între mediul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
tot mai mare de volume de studii autohtone și o revistă asumat feministăxe "„feministă", AnaLizexe "„AnaLize". Acestor organizații li se datorează în mare măsură cunoașterea actuală teoretică și empirică a relațiilor de gen și a situației femeilor din România. Agenda feministă s-a conturat mai degrabă ca o agendă civic culturală. Legăturile între mediul academic și ONG-uri au fost net mai semnificative decât între acestea două și mediul politic. Dar nu putem vorbi încă despre o avangardă politică feministă (ideologiixe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Agenda feministă s-a conturat mai degrabă ca o agendă civic culturală. Legăturile între mediul academic și ONG-uri au fost net mai semnificative decât între acestea două și mediul politic. Dar nu putem vorbi încă despre o avangardă politică feministă (ideologiixe "„ideologie", programe, politici de genxe "„politicidegen"). Există și în cercetare limite considerabile, printre care foarte semnificative sunt acelea referitoare la copii și la masculinitatexe "„masculinitate" (vezi Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003, pp. 67-70). Cu rare excepții (vezi Ștefan, 2001), cercetarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
ideologie", programe, politici de genxe "„politicidegen"). Există și în cercetare limite considerabile, printre care foarte semnificative sunt acelea referitoare la copii și la masculinitatexe "„masculinitate" (vezi Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003, pp. 67-70). Cu rare excepții (vezi Ștefan, 2001), cercetarea feministăxe "„feministă" nu a acoperit o serie de teme dramatice referitoare la familiile monoparentale, abandonul de copii, pruncuciderea, responsabilitatea parentală. Mediul academic, la fel ca și ONGxe "„ONG"-urile au manifestat dezinteres pentru studiul masculinitățiixe "„masculinitate" în tranziție. În afara modelului macho și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
ca având o datorie prioritară să fie principalii câștigători ai pâinii. Imposibilitatea de a se conforma modelului produce frustrații foarte mari și conduce adesea la sentimente de ratare, la alcoolism, furie, agresivitate. Puținele grupări care alcătuiesc astăzi o avangardă feministăxe "„feministă" sunt într-o situație destul de dificilă (trecând peste descurajările externe și peste ignorarea lor mediatică). Cred că ele trebuie să aibă o agendă asemănătoare cu cea a feminismului valului al doilea (sau chiar a valului I în privința drepturilor civile pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
bărbați. Voi arăta pe larg, în cele ce urmează, sensul în care folosesc acești termeni. În țări foste socialiste precum România, trăsăturile principale ale patriarhatulxe "„patriarhat"ui modern se creează în tranziție, neexistând în perioada anterioară. În acest proces, ideologia feministă - orientată asupra formulei „ceea ce este personal este politic” și prea puțin asupra faptului că și ceea ce este politic este personal - a jucat, după părerea mea, un rol favorizator, deși, evident, neintenționat. Punctul de vedere de la care plec este acela că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
politictc "1.1. Rostul feminismului politic" Sunt adepta unor abordări angajate politic în privința problematicii femeilor, și nu consider feminismul doar o teorie 2, ci în mod esențial și o ideologiexe "„ideologie" a emancipării femeilorxe "„ideologieaemancipăriifemeilor" dintr-un statut inferior. Ideologia feministă nu poate să fie substituită de nici o alta, deoarece, prin dimensiunea sa antipatriarhală,xe "„patriarhal" transcende agenda directă a liberalismului sau social-democrației. Chiar dacă feminismul își asumă uneori liberalismulxe "„liberalism"3 sau socialismulxe "„socialism"4, inamicul său rămâne prin excelență patriarhatulxe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
femei și mame, cel mai puțin ca cetățene participante la „putereaxe "„putere"xe "„putereasupraputerii" asupra puterii”. Una din tezele mele de bază este aceea că, în contexte sociale diferite, feminismul ca ideologie este diferit. Problema mea și a multor autori feminiști din estul Europei sau interesați de această zonă este ce fel de ideologiixe "„ideologie" și politici feministexe "„politici feministe" se pot promova și, eventual, pot avea succes într-o țară postcomunistă (în cazul acesta, România), plecând de la contextul care afectează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
mele de bază este aceea că, în contexte sociale diferite, feminismul ca ideologie este diferit. Problema mea și a multor autori feminiști din estul Europei sau interesați de această zonă este ce fel de ideologiixe "„ideologie" și politici feministexe "„politici feministe" se pot promova și, eventual, pot avea succes într-o țară postcomunistă (în cazul acesta, România), plecând de la contextul care afectează în mod specific femeile din estul Europei. Contextul internațional joacă un rol dual: pe de o parte, ne ajută
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
conținutul legilor, distribuirea bugetului public, politica fiscală, asigurările sociale, politica de educație, apărarea, aproape toate exclud femeile ca participare directă la decizii majore. Și este, de asemenea, foarte problematic că acest lucru este tot mai puțin prezent în agenda feministăxe "„feministă". Eu cred că s-a creat un „gineceuxe "„gineceu" politicxe "„gineceupolitic"” pentru femei, coerent cu ideea că „ceea ce este personal este politic”. Or, eu susțin că a ține agenda feministă cantonată aproape exclusiv în micropoliticixe "„micropolitici" și în „ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
acest lucru este tot mai puțin prezent în agenda feministăxe "„feministă". Eu cred că s-a creat un „gineceuxe "„gineceu" politicxe "„gineceupolitic"” pentru femei, coerent cu ideea că „ceea ce este personal este politic”. Or, eu susțin că a ține agenda feministă cantonată aproape exclusiv în micropoliticixe "„micropolitici" și în „ceea ce este personal este politic” înseamnă să consimțim la amnezie în privința faptului că și „ceea ce este politic este personalxe "„ceeaceestepolitic,estepersonal"”, că orice politică afectează viețile femeilor și bărbaților. Originar, demersul feminist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
condiții necesare, dar nu și suficiente pentru emancipareaxe "„emancipare" femeilor din poziții subordonate și inferioare. Feminismul nu se opune capitalismului sau comunismului, ci patriarhatului, indiferent de metamorfozele acestuia. Feminismul ca ideologiexe "„ideologie" este necesar, iar expresia radicală: „voi fi postfeministăxe "„feministă" într-o eră postpatriarhală” este deplin actuală. Femeile pot să se miște oricât în cadrele teoretice și practice ale capacităriixe "„capacitare", de exemplu. Dar, în absența feminismului politic, ele nu se pot solidariza și nu pot acționa ca un grup
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
încât să creeze anticorpi față de acesta, să conducă la respingerea lui a priori. De altfel, „împlinirea tuturor viselor” în postfeminism este un enunț fals chiar și pentru țările care au parcurs în întregime istoria feminismului și pot susține că agenda feministă este un succes, stilul de viață postfeminist este produsul independenței economice și sexuale a femeilor (vezi Arneilxe "„Arneil,Barbara", 1999, capitolul 7). Motivul principal pentru care cred că un asemenea împrumut este inadecvat este că, în țări postcomuniste precum România
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
lozinca „ceea ce este personal este politic”. Când teoreticienele est-europene au revizitat abordările actuale ale puterii, nimic nu le-a încurajat să vadă conflictul și competiția între grupuri de interese, fiindcă accentele puse în teoriile postmoderne, în general, și în cele feministe,xe "„feminist" în particular, sunt cu precădere legate de sensurile feminine ale puterii (o perspectivă normativă derivată dintr-un mod de viață - vezi Hartsockxe "„Hartsock,Nancy", 1996). Într-adevăr, sensul conflictual, cel de puterexe "„putere" asupra puterii și asupra unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
și unii, și alții trebuie să poată determina agenda politicăxe "„agendăpolitică". Femeile din estul Europei au nevoie de o ideologiexe "„ideologie" care să le creeze un orizont de așteptare. O astfel de ideologie nu apare ex nihilo din mintea intelectualilor feminiști, ci este expresia proceselor care se petrec în societate (în măsura în care aceste procese sunt cercetate 12). 1.3. Feminismul „room-service”tc "1.3. Feminismul „room‑service”" Pentru femeile din țările care se află în procesul de aderare la Uniunea Europeanăxe "„Uniunea Europeană
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Feminismul „room-service”tc "1.3. Feminismul „room‑service”" Pentru femeile din țările care se află în procesul de aderare la Uniunea Europeanăxe "„Uniunea Europeană" (România în particular), sursa de inspirație în ideologiile liberale ale emancipării se află în Occident. Tradiția feministăxe "„feministă" românească este necunoscută marelui publicxe "„public" (în particular, nu este consemnată în manualele de istorie) și a fost întreruptă timp de 50 de ani. România este un caz mai rar în Europa de Est, care și-a revitalizat partidele istorice, încercând ieșirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
conservatorismdestânga" (încastrat în tradițiaxe "„tradiție" comunistă) și conservatorismulxe "„conservatorism"de dreaptaxe "„conservatorismdedreapta" (încastrat în tradițiaxe "„tradiție" interbelică), respectiv o politică așezată în diferite „vârste de aur”, o „politică retroxe "„politicăretro"”. În această politică nu a încăput însă și tradițiaxe "„tradiție" feministă, care își are începuturile la 1815 și era foarte asemănătoare ca abordare celor apusene, în perioada premergătoare comunismului, îndeosebi celor anglo-americane, australiene, neo-zeelandeze13. Peste această politică s-a așezat cea impusă de procesul de aderare la Uniunea Europeană. Feminismul românescxe "„feminism
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
traumatizantă în România socialistă”, în Nicolaescu Mădălina (ed.), Cine suntem noi?, Editura Anima, București. Băiașu, Sorin, 2003: „Egalitate și diferență: două versiuni ale dilemei și libertatea de a o rezolva”, în Toderean, Olivia (eds.), Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia, SNSPA, București. Beauvoir, Simone de, 1998: Al doilea sex (ed. I, 1949), Editura Univers, București. Bell, Daniel, 1965: The End of Ideology. On the Exhaustion of Political Ideas in 1950, Free Press, New York. bell hooks, 2000: Feminist Theory
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
La domination masculine, Seuil, Paris. Boxer, M.J. și Quataert, J.H. (eds.), 1978: Socialist women: European socialist feminism in the nineteenth and early twentieth centuries, Elsevier, New York. Brădeanu, A., Dragomir, O., Frumușani, D., Surugiu, R., 2002: Femei, cuvinte și imagini. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași. Brownmiller, Susan, 1975: Against Our Will. Men, Women and Rape, Simon and Schuster, New York. Bryson, Valerie, 1992: Feminist Political Theory, Macmillan, Hampshire. Bryson, Valerie, 1999: Feminist Debates. Issues of Theory and Political Practice, Macmillan, London. Bucur, Maria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
UNESCO, CEPES, București. Grünberg, Laura, 2000: „Women’s NGO’s in Romania”, în Gal, Susan, Kligman, Gail, (eds.), Reproducing Gender. Politics, Publics and Everyday Life after Socialism, Princeton University Press, Princeton, New Jersey. Grünberg, Laura, 2003: (R)evoluții în sociologia feministă, Editura Polirom, Iași. Grünberg, Laura, Miroiu, Mihaela (eds.), 1997: Gen și educație, AnA, București. Habermas, Jürgen, 1989: The Structural Transformation of the Public Sphere, Massachussets Institute of Technology, Massachussets. Haney, Lynne, 2002: Inventing the Needy, Gender and the Politics of
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Editura Punct, București. Miroiu, Andrei, 2002: „Conservatorii români: între patriarhalism și construcția statului modern”, în Bucur, Maria, Miroiu, Mihaela (eds.), Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași. Miroiu, Mihaela (ed.), 1995: Jumătatea anonimă. Antologie de filosofie feministă, Editura Șansa, București. Miroiu, Mihaela, 1994: „The Vicious Circle of the Anonimity”, în Thinking, nr. 1, New Jersey. Miroiu, Mihaela, 1997: „Ana’s Land or the Right to be Sacrificed”, în Renne, Tanya (ed.), Ana’s Land, Sisterhood in Eastern
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Squires, Judith, 1999: Gender in Political Theory, Polity Press, Oxford. Steger, Manfred, 2002: Globalism: The New Market Ideology, Rowman & Littlefield Publishers, New York. Stetson McBride, Dorothy, Mazur Amy (eds.), 1995: Comparative State Feminism, SAGE Publications, London. Stratilescu, Eleonora, 2002: Temeiul mișcării feministe și scopurile pe care le urmărește, Editura Minerva, 1919, în Mihăilescu, Ștefania, Din istoria feminismului românesc. Antologie de texte (1838-1929), Editura Polirom, Iași. Strauss, Leo, 1959: What is Political Philosophy?, Free Press, Glencoe, IL. Superson, Anita și Cudd, Ann (eds
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Dictionary of Feminism and Postfeminism, Susan Gamble (ed.), Icon Books, Cambridge. Tismăneanu, Vladimir, 2003: Stalinism for All Seasons. A Political History of Romanian Communism, University of California Press, Los Angeles. Toderean, Olivia (eds.), 2003: Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia, SNSPA, București. Tong, Rosemarie, 1989: Feminist Thought. A Comprehensive Introduction, Westview Press, Boulder and San Francisco. Tronto, Joan, 1993: Moral Boundaries. A Political Argument for an Ethic of Care, Routledge, New York. Țăranu, Andrei, 2003: Comunitarismul - doctrină contemporană - o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Politics and Societies, nr. 8, pp. 225-255. Verdery, Katherine, 1996: What is Socialism and What Comes Next, Princeton University Press, New Jersey. Vincent, Andrew, 1992: Modern Political Ideologies, Blakwell, Oxford. Vincze Magyari, Enikö, 2003: „Când diferențele sunt între noi: perspective feministe asupra naționalismului”, în Toderean, Olivia (eds.), Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia, SNSPA, București. Vincze Magyari, Enikö, 2002: Diferența care contează, Editura Desire, Cluj-Napoca. Vlăsceanu, Lazăr et al. (coord.), 2002: Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]