KorAP: Find »[drukola/base=feminist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...58 59 60 ...109 >

2,707 matches

Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589

Afectați indirect de globalizarea economică, lucrătorii casnici, cel mai adesea femei imigrante de culoare, deservesc elitele masculine corporatiste în aceste centre urbane (Boris și Prugl 1996; Stasilius și Bakan 1997; Chin 1998; Chang și Ling 2000). Cu toate acestea, cercetarea feministă empirică scoate la iveală o latură și mai întunecată a globalizării: o fenomenală creștere a turismului sexual, mirese la comandă și trafic transnațional de femei și fete pentru prostituție (Pettman 1996; Prugl și Meyer 1999; Berman 2003). Pentru unele state

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
dezvoltare orientate către export din anii 1980 și 1990, importând femei pentru activități menajere din Filipine și Indonezia. Dar femeile nu sunt numai victimizate de procesul global al schimbării structurale; în multe cazuri, acesta le ajută să se emancipeze. Cercetătorii feminiști explorează modul cum capitalismul mondial modifică subiectivitatea feminină și transformă relațiile de gen locale. Aceste cercetări pun în lumină modul în care noile posibilități de angajare și de credit au adus schimbări culturale în viețile femeilor sărace din mediul rural

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
și, în același timp, să înceapă să conteste structurile patriarhale ale societății. Jacqui True (2003) arată cum răspândirea consumului global, a culturii și a informației de după sfârșitul comunismului le-a dat ocazia femeilor din Cehia să își creeze noi identități feministe. Studiile feministe empirice relevă construcția pe criterii de gen a organizațiilor internaționale, care sunt dominate de elite masculine chiar mai mult decât instituțiile naționale (Prugl și Meyer 1999). Inițiativele legate de promovarea egalității de gen au permis ca mai multe

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
același timp, să înceapă să conteste structurile patriarhale ale societății. Jacqui True (2003) arată cum răspândirea consumului global, a culturii și a informației de după sfârșitul comunismului le-a dat ocazia femeilor din Cehia să își creeze noi identități feministe. Studiile feministe empirice relevă construcția pe criterii de gen a organizațiilor internaționale, care sunt dominate de elite masculine chiar mai mult decât instituțiile naționale (Prugl și Meyer 1999). Inițiativele legate de promovarea egalității de gen au permis ca mai multe femei să

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
Mondială a Sănătății, Fondul ONU pentru Copii, Înaltul Comisariat pentru Refugiați, Programul Mondial pentru Hrană și Fondul Mondial pentru Populație. Secretarul General adjunct și Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului sunt de asemenea femei. Cu toate acestea, așa cum o arată studiile feministe, în instituții precum ONU, femeile continuă să fie marginalizate în agenții puțin importante și pe posturi de secretariat, și doar gradual ajung să aibă influență asupra agendei globale de securitate sau de dezvoltare (Pietila și Vickers 1996; Reanda 1999; Withworth

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
a aborda problemele inegalității la nivel național. Analiza axată pe relațiile de gen a lui Hoskyns a arătat că procesul de integrare europeană a avut ca efect extinderea drepturilor sociale ale femeii în statele membre. În domeniul politicii externe, analizele feministe au demonstrat preponderența masculină printre decidenții politici precum și asumpția genizată că acești bărbați care conduc politica modială sunt actori raționali care iau decizii cruciale în numele unei concepții abstracte a "interesului național". Așa cum apreciază Nancy McGlen și Meredith Sarkees (1993) în

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
rareori direct implicate în procesul decizional al instituțiilor care creează și implementează politica externă sau poartă războaie. În anul 2004, faptul că existau douăsprezece femei Ministru de Externe sugerează că acestă dominație masculină începe să se schimbe. În plus, cercetătorii feminiști analizează această persistentă "diferență de gen" în convingerile legate de politica externă atât la nivel de elite, cât și în rândul cetățenilor obișnuiți; femeile lider și cetățenele din statele din Vest au tendința de a se opune utilizării forței în

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
Holsti 1982; Tessler, Nachtwey și Grant 1999). Atitudinile legate de egalitatea de gen și libertatea sexuală modelează atitudinile cu privire la toleranță, drepturile omului și democrație fiind buni predictori ai unor atitudini mai pacifiste față de conflictele internaționale (Tessler și Warriner 1997). Cercetările feministe arată că statele în care există o mai mare inegalitate de gen sunt mult mai predispuse la a se implica într-un război sau a folosi violența (Goldstein 2001). Egalitatea de gen pe plan intern reduce și probabilitatea ca un

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
ca donatori de ajutoare și în general mai buni parteneri pe scena internațională (Regan și Paskeviciute 2003). Totuși, preocuparea noastră pentru state ne împiedică să remarcăm numeroșii actori non-statali care joacă și ei un rol semnificativ în politica externă. Cercetătoare feministe precum Enloe (1989, 2000) scot în evidență rolul femeilor care asigură serviciile pentru activități militare (de menaj, psihologice, medicale și sexuale). Dacă privim militarizarea ca pe un proces social ce constă în roluri atribuite în funcție de gen, care fac posibile actele

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
empiric scoate în evidență activismul femeilor, care sunt adesea marginalizate, sărace și vulnerabile: fie că sunt prinse în rețele de prostituție, fie că sunt casnice, mame sau implicate în activități civice, în campanii sau manifestări îndreptate împotriva culturii dominante. Cercetările feministe aduc în atenție activismul local al femeilor, dar în același timp observă forme noi de solidaritate transfrontalieră sau identități noi. În ultimii ani, femeile au jucat un rol important în mișcările globale de interzicere a minelor antipersonal, în Campania pentru

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
local al femeilor, dar în același timp observă forme noi de solidaritate transfrontalieră sau identități noi. În ultimii ani, femeile au jucat un rol important în mișcările globale de interzicere a minelor antipersonal, în Campania pentru Dezarmare Nucleară, în rețelele feministe de protest global împotriva violenței asupra femeilor, dar și în grupurile teroriste antioccidentale (Stientra 1994; Friedman 1995; Rupp 1997; Clark, Friedman și Hochstetler 1998; Williams și Goose 1998; True și Mintrom 2001). De exemplu, în două dintre zonele de conflict

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
conflict ale lumii, Israel/Palestina și fosta Iugoslavie, grupuri cunoscute sub numele de "Femeile în negru" au protestat impotriva militarismului, înarmării și războiului, precum și împotriva violenței bărbaților asupra femeilor și copiilor (Sharoni 1993; Cockburn 1998; Korac 1998; Jacoby 1999). Cercetările feministe se ocupă de activistele pentru pace și de mamele care protestează împotriva faptului că fiii lor sunt chemați sub arme în conflicte internaționale, dar și de femeile sinucigașe cu bombă care încalcă toate normele sociale și își iau viața lor

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
și de femeile sinucigașe cu bombă care încalcă toate normele sociale și își iau viața lor și pe a altora ca gest de protest în politica mondială. Observând modul cum noile subiectivități feminine impulsionează noi forme de acțiune colectivă, cercetătorii feminiști au descoperit dezvoltarea rețelelor transnaționale de femei, alianțe între organizații ale femeilor, guverne și actori interguvernamentali, și dezvoltarea unor mecanisme politice și juridice internaționale care promovează echitatea de gen. De exemplu, datorită acestor alianțe, instrumentele care apără drepturile omului dar

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
argumentează că de abia atunci când femeile vor fi recunoscute ca actori fundamentali în procesele politice și economice, ele vor avea un rol egal în luarea deciziilor dintr-o societate. Încercând să repare neglijarea femeilor și a relațiilor de gen, studiile feministe contribuie la înțelegerea politicii mondiale și aduc pe agenda globală vocile și problemele femeilor. Dar, pentru a face din relațiile de gen o dimensiune importantă în studiul relațiilor internaționale, este necesar să renunțăm la cadrul conceptual care le-a exclus

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
dintre aceste aspecte ar putea amenința întregul sistem". Conceptele cheie din Relațiile Internaționale nu sunt nici naturale și nici neutre din perspectiva genului: ele sunt derivate dintr-un context social și politic în cadrul căruia hegemonia masculină a fost instituționalizată. Cercetătorii feminiști susțin că noțiunile de putere, suveranitate, autonomie, anarhie, securitate, precum și tipologia nivelurilor de analiză din Relațiile Internaționale, sunt inseparabile de distincția de gen dintre sfera publică și cea privată, instituționalizată în interiorul statelor, precum și între state. Aceste concepte sunt identificate în

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
experiențele și cunoștințele bărbaților, derivate dintr-o sferă publică dominată de bărbați. Teoretizarea, după cum susțin Burchill și Linklater în introducerea acestui volum (Capitolul 1), este "procesul prin care conferim înțeles unei lumi presupus obiectivate care există "undeva acolo"". O analiză feministă pune în evidență schema conceptuală a Relațiilor Internaționale ca o modalitate printre altele, parțială, de explicare a politicii mondiale. Separarea discursivă dintre politica internațională și cea internă, împreună cu aversiunea neorealistă față de explicațiile de politică internă date relațiilor internaționale, ascund de

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
de stat. Jean Elshtain (1992) susține că perspectiva realistă asupra relațiilor internaționale se sprijină mai ales pe această distincție public-privat și pe construcția sa esențialistă a feminității și masculinității drept cauze ale dezordinii și, respectiv, ale reinstaurării ordinii. Pentru școala feministă, independența politicii interne față de cea internațională, precum și separarea sferei publice de cea privată, nu pot sta la baza unei frontiere disciplinare, din moment ce anarhia din afară sprijină de obicei ierarhia de gen din spațiul intern și invers. De-a lungul istoriei

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
fost aceea de revenire la normal, femeile primind un rol subordonat. După cum observa Cynthia Enloe (1989:131) "statele depind de anumite construcții ale sferei interne și celei private pentru a promova relații mai bune la nivel public/ internațional". În ciuda eforturilor feministe de a teoretiza relațiile dintre gen, politica internă și politica internațională, nivelurile de analiză convenționale din Relațiile Internaționale le mistifică, tratând individul, statul și sistemul interna-țional ca unități analitice distincte. Această schemă teoretică a devenit "cea mai influentă cale de

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
neorealistul Waltz (1959:238), care preferă explicații sistemice, a îmbrățișat polemica declanșată de Alexander Hamilton în Federalist Papers: "a presupune o lipsă a motivațiilor ostile între state înseamnă a uita că oamenii [bărbații] sunt ambițioși, răzbunători și lacomi". Pentru analista feministă Christine Sylvester (1990), miza acestui tip de analogie bărbat/stat înseamnă echivalarea raționalității cu comportamentul bărbaților, iar statul ca actor rațional capătă astfel o identitate masculină. Teoreticienii feminismului interpretează statul ca fiind o entitatea centralizată, principal organizator al puterii pe

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
și privată (Connell 1990). Statul nu reprezintă o "identitate coerentă subordonată unui singur centru interpretativ" ca în teoriile neorealiste (Ashley, 1988:230). Această noțiune reflectă mai degrabă un model idealizat de masculinitate hegemonică și bazele patriarhale ale formei statale. Studiile feministe din Relațiile Internaționale susțin că statul manipulează identități de gen pentru propria sa unitate internă și legitimitate externă. Bărbații sunt socializați să se identifice cu construcții ale masculinității care pun accentul pe autonomie, pe superioritatea masculină, pe fraternitate, putere, pe

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
iar bărbații să fie eliberați de aceste necesități. În consecință, marii majorități a oamenilor, relațiilor sociale și instituțiilor care nu pot fi interpretate ca entități raționale coerente li se neagă posibilitatea de a acționa în politica internațională. Dintr-o perspectivă feministă, Grant și Newland (1991: 1) argumentează că teoria Relațiilor Internaționale este "construită covârșitor de către bărbați, care lucrează cu modele mentale ale activității umane văzute din punctul de vedere al [elitei] masculine și înțelese din perspectiva sensibilității [elitei] masculine". Unii feminiști

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
și inter-relaționat (Gilligan 1982; Tronto 1989). Totuși, feminismul din Relațiile Internaționale este în general sceptic cu privire la posibilitatea elaborării unui model al feminității pentru a corecta prejudecata de gen indusă de modelul bărbat/stat al lui Waltz (cf. Elshtain 1985:41). Feminiștii caută modele alternative, mai bogate, în ceea ce privește agentul modele care să țină cont atât de producție, cât și de reproducere, să redefinească raționalitatea astfel încât să fie mai puțin exclusivistă și instrumentală și să respecte relațiile umane (pe toate palierele) ca și

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
pe toate palierele) ca și interdependența dintre ființele umane și natură (Tickner 1991: 204-6). Spre exemplu, anumiți cercetători caută modele emancipatorii de acțiune la periferie printre femeile din lumea a treia și printre activistele pentru drepturile omului (Ackerly 2000). Alternativele feministe la nivelurile de analiză din teoria Relațiilor Internaționale nu apelează la abstractizări universaliste, ci militează pentru o mai bună contextualizare istorică și culturală pentru a reflecta mai bine complexitatea și indeterminarea acțiunilor umane și a structurilor sociale. Analiza de gen

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
ci de fapt constituie statul ca autoritate teritorială având un monopol asupra utilizării legitime a forței. Și securitatea, așa cum este ea concepută de majoritatea teoreticienilor din Relațiile Internaționale, este un concept marcat de prejudecăți dacă îl privim dintr-o perspectivă feministă, și ca atare nu poate aduce o securitate în termeni reali pentru bărbați și femei. Mai degreabă, securitatea, după cum este definită în mod convențional în Relațiile Internaționale, se referă la o situație de stabilitate facilitată de state militarizate, ale căror

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
suveranitate" stabilit între state. Potrivit acestui contract imaginar, folosirea forței militare este un rău necesar pentru a preveni invadarea din exterior imaginat ca diferență, iraționalitate, anarhie și conflict potențial a interiorului statelor omogene, raționale și ordonate. Statele, în această analiză feministă, recurg la o formă de "extorcare", prin propria lor existență ca "protectori" agresivi, creează amenințări în exterior și cer compensații pentru insecuritatea pe care o aduc populației "protejate" din "interior". În numele protecției, statele cer sacrificiul cetățenilor, inclusiv pe cel al

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]