12,434 matches
-
și dădea, instinctiva desfacerea a brațelor - era diferit; modul cum repeta cât va cheltui și câtă grijă va avea ca ea să se simtă bine era unic pentru că ea Îl credea. — Vom avea locurile cele mai bune la varieteul tău. — „Fetițele lui Dunn“? — Da, și, dacă vrei, le luăm pe toate la cină după aceea. — Nu. Ea scutură din cap. Nu putea risca să-l piardă acum și multe din fetițele lui Dunn vor fi mai drăguțe decât ea. — Mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
credea. — Vom avea locurile cele mai bune la varieteul tău. — „Fetițele lui Dunn“? — Da, și, dacă vrei, le luăm pe toate la cină după aceea. — Nu. Ea scutură din cap. Nu putea risca să-l piardă acum și multe din fetițele lui Dunn vor fi mai drăguțe decât ea. — Mai bine ne Întoarcem În pat după varieteu. Începură să râdă În timp ce-și beau cafeaua și Împroșcară picături cafenii pe fața de masă. În râsul ei nu existau rețineri; era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
mașină, constată că motorul acesteia Înghețase, În pofida covorașelor puse peste radiator. 4. Josef Grünlich spuse: — Unora le arde de cântat. Deși se jeluise că-i erau uscați, ochii Îi erau roșii de plâns și doar cu efort se despărți de fetițele cu chibrituri și de prințesele cu inima de gheață. — Nu mă prind ei așa de ușor. Începu să se Învârtă prin sala de așteptare, apăsând cu degetul umezit pe lemnărie. — N-am fost niciodată Închis. S-ar putea să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
care nu era obișnuit cu feroviari Îmbrăcați În șorturi, semnificația se pierdea. Cred că sunt englezoaice, spuse Myatt și se aplecă brusc Înainte. — O știi pe vreuna din ele? — Am crezut... am sperat... Dar nu era sigur că, la apariția „Fetițelor lui Dunn“ nu simțise de fapt teamă. Coral nu-i spusese că ar fi urmat să danseze la Petits Champs, dar probabil nici nu știa unde. Și-o aminti cum privea curajoasă și tulburată În Întunericul plin de zgomote. — Mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
petrecut ceva stânjenitor. De aceea nu m-am mai dus la ei. — Spune-mi. Hai, nu fi prostuț. Trebuie să-mi spui! Te rog! Ei bine, eram cu o prietenă. Părea o bucățică tânără și drăguță. — O fată din ansamblu? „Fetițele lui Dunn“ Începură să cânte: Dacă vrei să spui expres, Sentimentul ce te-ncearcă, Când te ia cu frig deodată Și-uneori cu cald. — Nu, nu. Era secretara unui prieten de-al meu. Navlositor. Vino atunci Încoace, cântau fetele, Vino
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
-și putea aminti trăsăturile ei. Am făcut tot ce-am putut pentru ea, Își spuse el. Oricum ne-am fi spus la revedere În câteva săptămâni. E momentul să mă așez și eu. Domnul Stein Își flutură iarăși pipa, iar fetițele lui Dunn dădură din picioare și fluierară din țignale. Așteptând În gară O relație s-apară, Puf, puf, puf, puf... — Nu te mai Întoarce la ea. Rămâi cu mine, spuse Myatt. Puf, puf, puf, puf... Expresul de Stambul. Ea dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
fața curată nu doar pentru omor din culpă, ci și pentru crimă cu premeditare. De fapt, să știi că Sanford este un Înger, spuse ea. Dacă nu ar fi fost căsătorit - de două ori - și nu ar fi avut două fetițe ale lui și Dumnezeu mai știe câți alți copii vitregi, poate că aș fi... știi tu... —Pe bune? Deși, de fapt, chiar nu știu dacă aș putea să-mi imaginez - Lauren făcu o pauză, privi spre șofer ca să se asigure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
În timp ce Casey Silbert, jurnalistul mai sus menționat, Îi subtiliză paharul, Phoebe Își schimonosi profesionist fața Într-un zâmbet matern, dar tineresc, pentru cinci fotografi iviți acolo, care au fotografiat-o un-doi și au dispărut, ca niște stele căzătoare umane. — Ce fetiță cuminte, spuse Phoebe, legănând copilul pe șoldul ei osos. Noi Îi spunem Meni. Ce nume drăguț, am zis. — Nu că e grozavă? În clipa aceea, fu o explozie de flashuri În spatele magazinului. Capul lui Phoebe se Întoarce, În mijlocul propoziției, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de afaceri de ultim moment, am răspuns, căscând. —O Întâlnire de afaceri de ultim moment la un magazin de bijuterii? Nu am putut să mai Închid un ochi. 15tc "15" Botezul cu puteretc "Botezul cu putere" În seara de dinaintea botezului fetiței lui Phoebe, nu aveam deloc liniște. Nu-l mai văzusem pe Hunter de aproape două săptămâni, dar se Întorcea, În sfârșit, acasă, În seara următoare. Vorbiserăm cu regularitate, dar gândul că voi fi din nou Împreună cu el de-adevăratelea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
loc În primul rând la o defilare Lacroix, o masă permanentă la Pastis - unul dintre nașii ei avea să-i rezolve problema, pentru că, foarte probabil, unul dintre ei era proprietar acolo. Era drăguț din partea lui Phoebe să pregătească astfel viața fetiței sale până În cele mai mici detalii, ca să fie perfectă. Imensa casă a lui Phoebe de pe 13th Street era plină de prieteni atunci când eu și Lauren am ajuns acolo după ceremonia religioasă. Lila dormea dusă În brațele mamei, ceea ce făcea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de invidie" În acel decembrie, Crăciunul a fost ultimul lucru la care s-ar fi gândit cineva atunci când a primit felicitarea de Crăciun de la Valerie și Tommie Gervalt. Valerie luase foarte În serios toată povestea asta cu felicitări personalizate. Celeste, fetița ei de trei ani, zâmbea dintr-o fotografie pusă pe prima pagină. Era Îmbrăcată cu o haină Emily Jane din tweed albastru deschis, În genul acelora care se găsesc la Harrods În Londra. Pe cap avea o beretă gri, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
le citești soției și copilului, într-o seară... Le citești un cântec de leagăn. Și tu te trezești a doua zi dimineața, dar familia ta nu. Stai în pat, ținându-ți soția în brațe. Încă e caldă, dar nu respiră. Fetița nu plânge. Casa deja clocotește, plină de zgomotul mașinilor, de vocile de la radio și de aburii care bubuie prin țevile din pereți. Adevărul e că poți uita chiar și ziua aceea, și nu ți-ar trebui mai mult timp decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
imobiliar trebuie să vorbiți“. Pe plăcuța de la numărul 3465 de pe Walker Ridge Drive scrie „Agenția Imobiliară Boyle. Vizionare numai cu programare prealabilă“. La altă casă a deschis ușa o femeie în uniformă de menajeră; din spatele fustei negre se ițea o fetiță de cinci-șase ani. Menajera a clătinat din cap, spunând că nu știe nimic. — Trebuie să sunați la agentul autorizat, a zis. Helen Boyle. E pe plăcuță. Iar fetița a zis: — E o vrăjitoare. Iar menajera a închis ușa. În vila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
o femeie în uniformă de menajeră; din spatele fustei negre se ițea o fetiță de cinci-șase ani. Menajera a clătinat din cap, spunând că nu știe nimic. — Trebuie să sunați la agentul autorizat, a zis. Helen Boyle. E pe plăcuță. Iar fetița a zis: — E o vrăjitoare. Iar menajera a închis ușa. În vila Gartoller, Helen Hoover Boyle se plimbă prin încăperile goale, cu ecou. Continuă să vorbească la telefon în timpul ăsta. Cu norul ei de păr roz, cu costumul roz asortat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
o situație interesantă. Nu-mi dau seama de ce, dar îmi vine în minte Nash. Poate că am observat cartea de la bun început, zic, pentru că am avut și eu un exemplar. Poate că am avut și eu o soție și o fetiță. Ce-ați zice dacă ați afla că le-am citit nenorocita aia de poezie într-o seară, ca să le adorm? Ipotetic vorbind, desigur - dacă le-am ucis? zic. Ăsta e genul de îndreptățiri de care are nevoie? Își întinde buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
coc de sub care îi iese doar fețișoara. Pe degete are inele cu pietre mari de stică roșie. La gât, covorul de lănțișoare de argint se încheie, pe sâni, cu o grămadă de amulete, pandantive și talismane. Înveșmântată în nestemate. O fetiță care se fandosește. Desculță. Are vârsta pe care ar avea-o și fata mea, dacă ar mai trăi. Helen se întoarce în cameră, clătinându-se. Își apucă limba între două degete, apoi face turul încăperii, stingând conurile de tămâie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
plecat, cu bani împrumutați de la contabilul-șef, a ajuns la timp, iar acum, grăbit să se întoarcă, bombăne întruna, mai ales că afișele, făcute sul, ies cam mult din geantă, incomodîndu-l. Drum bun, Lazăre, și să-mi spui că ai fetiță! rîde tipograful, ștergîndu-și îndelung palmele cu o cîrpă. Lazăr îi aruncă o privire tăioasă: Visez casa plină de mașini teleghidate, rachete, tractoare... ...cuie, ciocane, cuțit furat din sertar, mobila ciopîrțită rîde tipograful. Să mai vii să-ți spun... Cînd, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu o cîrpă. Lazăr îi aruncă o privire tăioasă: Visez casa plină de mașini teleghidate, rachete, tractoare... ...cuie, ciocane, cuțit furat din sertar, mobila ciopîrțită rîde tipograful. Să mai vii să-ți spun... Cînd, după doi băieți, am avut o fetiță atunci viață! Aduna toate prosoapele, toate milieurile și-și înfășa păpușile. Răsuflam eu, ofta nevastă-mea. Oricum, te-aștept să bem. Lazăr promite o vodcă, mulțumește arătînd cu privirea spre geanta plină cu programe și afișe, iese în grabă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
rapidă și frînează brusc. Șoferul coboară, închide ușa încet, intră în sala de așteptare, caută cu privirea ghișeul, trece pe lîngă cei ce stau la rînd și bagă pe ochiul de fereastră deschis mîna, în care ține banii făcuți sul: Fetița, dă-mi-l pe șaișpe, pentru Valea Brândușelor! Poftim?! se miră casierița, plecîndu-se, să-l poată zări. Locul șaișpe a fost reținut precizează șoferul. Stai la rînd! strigă cineva. Biletul e reținut saltă dintr-un umăr șoferul, dînd banii casieriței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să rămîi aici? Dracu' știe! strînge Mihai din umeri, fiindu-i jenă să recunoască, măcar și în gînd, că, la capitolul proiecte matrimoniale, se află în aceeași situație cu Vlad. Te-am văzut cu o puștoaică mișto; după cum e-nțolită, pare fetiță de bani-gata. Tat-su mi-i consătean, aproape vecin se explică Mihai strîmtorat. Excelent! Lovitură sigură. Totul e să te aranjezi, că... Eah! Parcă nu știm noi cum e cu dragostea?! Știm sau nu, surîde Mihai reușește să ne subjuge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
sale, în final, că ușa e deschisă. O femeie nu poate fi dată afară chiar așa și-ncă într-o piesă la Televiziune. Mustața semeață i-a căzut secretarului literar peste gură, pleoștită, ca spuma laptelui încins peste buza oalei; fetița cu aer de frișcă bătută proaspăt a vrut să zică ceva în apărarea personajului, care i-a plăcut, dar a înghițit în sec, privindu-și mama, în timp ce Mihai, lovit zdravăn, a mai găsit totuși o fărîmă de putere să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
s-o rupă la fugă, dar încotro? Acoperiți de zăpadă, ar putea muri de frig și, din cîte știe ea, de frig se moare încet, fără durere, aproape pe nesimțite, parcă te-ar cuprinde somnul. "Sînt încă trează, conștientă! Afară de fetiță mai am ceva pentru care să-mi pară rău? Dacă Radu ar fi murit atunci, după primul an de căsnicie, ar fi rămas în amintirea mea... În ultima vreme însă... E drept, și eu, încercînd să-mi umplu golul interior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
paturi improvizate din saci de hîrtie. Directorul a dat dispoziție la cantină să le pregătească mîncare; maiștrii au făcut deja tabele. Ce-ți face băiatul? Țipă, umblă toată casa, trage de tot ce prinde. Poate face nevastă-mea, acum, o fetiță rîde Ion. Dacă acceptă soacră-mea prețul, vindem casa, că-i cu sobă, și ne mutăm, pe-aproape de tine, la blocul care va fi gata în primăvară. Parcă ți-ai mai revenit; cînd ai ajuns, păreai amețit bine, sper că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
aș fi... Doamne!... Mîine, ori poate peste cîteva zile, cînd vom fi scoși de aici, înghețați, cui îi va mai păsa că l-am refuzat pe Mihai?... Măcar acum aș fi avut la ce mă gîndi cu drag. Rămîne totuși fetița, chiar dacă-i mai mult departe. Mică..., bucălată..." Adoarme ghemuită, ascultînd prin somn viscolul ce se aude tot mai slab prin stratul gros de zăpadă, în care se îngroapă vagonul. Aura! sare din pat Radu, direct în mijlocul încăperii, uitîndu-se buimac în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
tonul bărbatului din fața sa. Ai să, dacă n-ai să mori de foame rîde chelnerul. Ești singura care n-ai pus nimic în gură de ieri; ehe, dacă n-aș avea spirit de observație!... Și mă rog ce-atîtea mofturi?! Vezi fetița de colo? arată cu coada ochiului spre masa unde stă Letiția. Mănîncă pui și bea brandy... fără nici un ban. La o adică, dacă e să vă dezbrac pe amîndouă, ea e mult mai... Ovidiu se oprește la jumătatea frazei, rămînînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]