54,757 matches
-
și densitatea ideatică și meandrele scrisului. Închizând ochii, îi văd cu drag și cu emoție pe toți cei prezenți fizic, dar și pe cei prezenți fie chiar numai cu gândul și inima... Tuturor le mulțumesc călduros purtându-i în adâncul ființei mele. ---------------------------------- Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada octombrie 2016 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRȚILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2128, Anul VI, 28 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Buică
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
STARPRESS” și premierea câștigătorilor concursului internațional de proză scurtă și poezie organizat de redacția revistei „Memoria slovelor" sub conducerea scriitorului Ion Nalbitoru. Nu putem vorbi de această aleasă sărbătoare fără să amintim de inițiatorul și aprigul luptător pentru a da ființă acestei sărbători, în anul 2013, scriitorul Corneliu Leu. Numele său va rămâne legat de această minunată sărbătoare și împreună cu profundul nostru regret, îl vor însoți în zarea seninului deplin spre care a plecat. Rămâne să ducă stindardul mai departe cei
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
zi mai specială, ca cea dedicată tatălui, nu-i putem privi chipul desprins din locul ce-l ocupă alături de mama, asemenea unei unități. Ca și mama, pentru mulți chiar în aceeași măsură, tatăl îmbracă în lumină și căldură întreaga noastră ființă. El are un loc inconfundabil în viața noastră întruchipat din emoție și iubire și învăluit în admirație și respect. E o iubire venită din adânc, din ADN-ul nostru, o iubire de esență nepământeană. Ne naștem din dragoste și traim
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
prin fapte onorabile și prin cinstirea cu care îl poartă. Acum, când eu am mai mulți ani decât a avut tata când a trecut granițele acestei vieți, încă mă simt copilul drag al tatălui meu, încă aud cum din adâncul ființei mele răsună chemarea TĂTICULE, așa cum îl strigam în fragedă copilarie Pe măsură ce trec anii, având propria noastră experiență de viață, descoperim în părinți comori peste care am aruncat o privire mai de suprafață. Încă și acum mai descopăr valori ale tatălui
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
și nu de la crâșmă. Ca să scape de groază Pandelică se prăbuși la rădăcina unui gard, gândinduse că va părăsi, chiar dacă cu regrete, această lume nedreaptă cu el, un om cu atâtea posibilități încă neîmplinte. Mai apucă să vadă însă că ființa se depărtează, fără să-i scoată creierii, sau alte organe nobile, orbecăind și scoțând în continuare acele sunete terifiante. După câteva clipe de confuzie totală, bietul om din capul căruia fugiseră complet aburii băuturii se ridică și fugi înapoi la
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
a fi incantatoriu și hipnotic, o lungă zicere în egală măsură spontană și premeditată, ca și cum dicteul automat s-ar amesteca indisolubil cu cea mai atentă și minuțioasă arhitectură poetică, acest amestec stând sub semnul unei subiectivități trăite din exterior. Ca și cum ființa se privește din afară și se mulțumește să constate tot soiul de mici adevăruri cărora nu li se poate împotrivi. Dar poate că vorba sub semnul căreia stă întreg volumul este "astăzi". Cuvântul se regăsește în mai toate titlurile poemelor
Prezentul de ieri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10235_a_11560]
-
soi de test de inteligență pe care ești pus în situația să-l dai atunci cînd îl citești, cînd îi vezi spectacolele, vorbești sau se vorbește despre el. De fiecare dată, însă, un soi de prospețime și de libertate a ființei țîșnește la lumină. La lumina soarelui sau a lunii, asta depinde de fiecare dintre noi. În 1950, la Paris, regizorul Nicolas Bataille montase Pescărușul, Idiotul, teatru rus, Arthur Rimbaud, Les Essais după Montaigne. Avea douăzeci de ani și lumea era
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]
-
de flori. A fost, de bună seamă, ofranda, de speță categorială, a femeilor, pentru marele lor adorator, pentru cel ce, în cinstea grației lor și-a sublimat pasionala atracție în analitice poeme. Se cuvenea a rămâne anonimă, impersonală, precum o ființă ce oficiază un act sacerdotal." Dacă lucrurile stau într-adevăr așa, departe de explicații pragmatice și de identificări precise, merită să închidem ochii și să ne îndrăgostim brusc de acea doamnă de la 1957. Dedicat fotbalului, numărul din iulie 2006 al
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
rezonanțelor sale și, totuși, retras departe de agitația cotidianului, a patetismelor și emfaticelor manifestațiuni ale semenilor noștri, scriitori sau nu. Misterul există și în tonul confesiv sau nu al poeziilor sale, în felul cum vorbește sau refuză să vorbească despre ființa sa, despre autobiografia sa. Dar n-aveți, din cînd în cînd, măcar, îndoieli că timpul pe care-l pierdeți interpretînd producțiile mele poate fi mult mai bine folosit?" întreba, drăgălaș, Mircea Ivănescu într-un interviu. Răspunsul vine de la sine: NU
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
Vartic. Cu tipul de discurs și de investigație eram obișnuită de la postfața scrisă în 1995, cînd Editura Univers publica varianta necenzurată a romanului, prima versiune completă în limba română, în traducerea Nataliei Radovici. Cartea, însă, m-a purtat în adîncul ființei mele, a lui Bulgakov, a istoriei trecute și recente, m-a uluit prin imensa suprafață a cercetării, o cercetare amănunțită, vastă, pe multe, multe registre, o cercetare pusă în valoare prin scris, prin verb într-o manieră superbă și impresionantă
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
Moscova. La Moscova! La Moscova! La asta visau și suspinau cele trei surori ale lui Anton Pavlovici Cehov. Acolo erau iubirea și speranța, acolo se întrupa idealul masculin, acolo era raiul pe pămînt care le aducea împlinirea ca femei, ca ființe pe lume. Iată că, tocmai cînd tot românul își îndreaptă privirea și bugetul către Occident, există cîțiva scriitori visători care doresc la Moscova. Spre deosebire de mine care am vrut absolut același lucru, dar l-am consumat doar în povești spuse prietenilor
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
proiecție a propriei personalități asupra unui mediu totuși "fascinant", pentru a anihila impactul unui contact dur. Nu e vorba nici de "modestie", nici de inadaptare ci de o superbie corectivă a eului care nu acceptă delimitări fortuite. O exaltare a ființei intelectualului, o dereglare paradoxală a restricțiilor contextuale (,după câteva zile, începusem să mă simt acolo ca în provincie: deopotrivă acasă și în exil; poate e un dram de nebunie"), prin ieșirea bruscă din claustrarea camerei de lucru dar și a
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
a unor dezbateri fără intermediarul hârtiei, sau să mă fericesc că am aici anonimatul la care visam din copilărie?". De fapt, ambele ipostaze sunt nesatisfăcătoare, întrucât singurătatea în cauză nu e sieși suficientă ci un rezervor de mari ambiții, fragilizând ființa, făcând-o mai vulnerabilă în fața adversităților. Pentru a nu mai vorbi despre "anonimatul" care, în condițiile date, n-ar putea fi decât o cochetărie. Lipsa cărților e desigur o problemă reală. Criticul se plânge de dificultatea de a-și procura
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
optica despre lume. E vorba de desființarea unor mituri pe care tradiția i le-a întipărit în minte cu scopul de a o aservi. Potrivit autoarei, una din trăsăturile dominante ale culturii europene este că, sub cuvînt că proslăvește calitățile ființei feminine, preschimbă aceleași calități în tot atîtea surse ale robiei psihologice. Femeile devin astfel victimele unei tactici subtile prin care bărbații, măgulindu-le, flatîndu-le și lingușindu-le, reușesc să le transforme în niște sclave credule și docile, adică tocmai în
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
și discriminatorie, și asta grație miturilor privitoare la excelența feminină din anumite domenii omenești. De pildă, mitul frumuseții, al maternității și al domesticității. Toate aceste mituri subjugă femeia sub pretextul prețuirii unei pretinse naturi feminine pe care tocmai însușirile de ființă frumoasă, de mamă și de gospodină păreau s-o definească cel mai bine. Cînd aceste mituri vor fi risipite, femeia va face un mare pas spre libertate. Mitul frumuseții este mijlocul prin care o femeie devine robul unor corvezi legate
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
a unei marionete estetice. Apoi, mitul domesticității spune că locul de predilecție în care o femeie se poate împlini este cel al casei, numai că o femeie casnică, la fel ca una preocupată cu precădere de înfățișarea ei, este o ființă al cărei apetit social a fost anihilat. În fine, mitul maternității spune că o femeie se realizează cu adevărat numai atunci cînd devine mamă. Numai că o femeie trăind cu visul alcătuirii unei familii fericite alături de un soț fidel devine
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
apetit social a fost anihilat. În fine, mitul maternității spune că o femeie se realizează cu adevărat numai atunci cînd devine mamă. Numai că o femeie trăind cu visul alcătuirii unei familii fericite alături de un soț fidel devine iarăși o ființă căreia i-a fost diminuat instinctul competiției sociale. Și astfel, toate aceste mituri scot femeia din cursa socială a afirmării publice. Iar lucrurile se înrăutățesc și mai mult cînd femeia, mamă fiind, divorțează și rămîne singurul părinte al copiilor ei
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
plămădiți au fost de mama lui Appolo, Reîntrupați Peoni cu nimb de-Olimp. De dor mă vindecă precum de-o boală, Cum doar Asklepios știa a vindeca. Dar cât de lungă este suferința Ce și-a găsit un cuib În ființa mea! Bujori oriunde-s pe planetă - Simbol de țări și de Împărăție: Hua Wang, peony, pivoine, botane... Pe lumea-aceasta-s leac de nebunie. Nașterea Prima zi solară după o lungă noapte Întemnițată În adâncul abisului. Dumnezeu se hotărăște să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
fetișcanele mai crude fac descântece-n fântână primăvara să le-aducă În ursite - zână bună adu Doamne pâine caldă și-i dă gust de dor fărâmii să Învețe ce e dragul cine n-a iubit salcâmii... Pentru a se Împlini, ființa umană are nevoie de fericire. Avem nevoie de beatitudinea ființei mai mult decât de orice altceva. Pentru că doar fericirea ne poate Împlini ca ființe umane, doar fericirea ne desăvârșește și ne lasă să ne dezvoltăm la maximum potențialul. Când se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
aducă În ursite - zână bună adu Doamne pâine caldă și-i dă gust de dor fărâmii să Învețe ce e dragul cine n-a iubit salcâmii... Pentru a se Împlini, ființa umană are nevoie de fericire. Avem nevoie de beatitudinea ființei mai mult decât de orice altceva. Pentru că doar fericirea ne poate Împlini ca ființe umane, doar fericirea ne desăvârșește și ne lasă să ne dezvoltăm la maximum potențialul. Când se naște, copilul este esențialmente fericit. Fericit pentru că trăiește, fericit pentru că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
dor fărâmii să Învețe ce e dragul cine n-a iubit salcâmii... Pentru a se Împlini, ființa umană are nevoie de fericire. Avem nevoie de beatitudinea ființei mai mult decât de orice altceva. Pentru că doar fericirea ne poate Împlini ca ființe umane, doar fericirea ne desăvârșește și ne lasă să ne dezvoltăm la maximum potențialul. Când se naște, copilul este esențialmente fericit. Fericit pentru că trăiește, fericit pentru că poate să respire Încă o dată și dornic să cunoască universul care Îl Înconjoară. Aceasta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
desăvârșește și ne lasă să ne dezvoltăm la maximum potențialul. Când se naște, copilul este esențialmente fericit. Fericit pentru că trăiește, fericit pentru că poate să respire Încă o dată și dornic să cunoască universul care Îl Înconjoară. Aceasta este starea naturală a ființei umane, extazul nașterii. Doar acest extaz ne oferă forța de a descoperi ce se ascunde În jurul nostru, doar acest extaz ne permite să ne avântăm În rezolvarea celor mai mari provocări. Avem nevoie de fericire așa cum avem nevoie de aer
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Ne sperie tot ceea ce pare să fie din exterior, ne sperie toate impulsurile pe care nu putem să le controlăm, ne sperie pentru că le asemuim automat cu animalitatea. Este timpul să depășim aceste clișee, este timpul să Înțelegem că suntem ființe raționale și animale În același timp. Haideți să nu mai fugim de natura noastră, haideți să Înțelegem că este mai important să simțim pur și simplu decât să putem defini ceea ce simțim. Fericirea ne caută, Însă noi o refuzăm cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
apună atunci când vrem noi. Haideți Însă să ne transformăm rațiunea, haideți să o facem pe aceasta să devină prietenul nostru. Împreună cu instinctele, Îmbogățindu-le pe acestea din urmă și ajutându-le să se manifeste, rațiunea se va integra Într-o ființă plenară, o ființă care se va lăsa mânată de fericire și Își va găsi Împlinirea În ea... Doar atunci vom descoperi ce Înseamnă cu adevărat umanitatea din noi, doar atunci vom putea Închide ochii simțind cum fericirea ne inundă pur
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
noi. Haideți Însă să ne transformăm rațiunea, haideți să o facem pe aceasta să devină prietenul nostru. Împreună cu instinctele, Îmbogățindu-le pe acestea din urmă și ajutându-le să se manifeste, rațiunea se va integra Într-o ființă plenară, o ființă care se va lăsa mânată de fericire și Își va găsi Împlinirea În ea... Doar atunci vom descoperi ce Înseamnă cu adevărat umanitatea din noi, doar atunci vom putea Închide ochii simțind cum fericirea ne inundă pur și simplu! Nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]