1,924 matches
-
scos la iveală mai degrabă o diferență limitată între cele două instanțe, a cărei valabilitate este neștirbită sub aspect ființial, dar este cu totul nevalabilă sub aspect funcțional. Fără un transfer de funcție care determină și schimbări de statut pentru ființare, aceasta fiind timporizată conștient, adică pregătită pentru a prelua o astfel de funcție nu ar fi posibil gândul despre ființa ființării și, mai departe, nici cel despre ființarea ca atare sau despre ființarea conștientă, despre cea non-conștientă etc.; poate cel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este cu totul nevalabilă sub aspect funcțional. Fără un transfer de funcție care determină și schimbări de statut pentru ființare, aceasta fiind timporizată conștient, adică pregătită pentru a prelua o astfel de funcție nu ar fi posibil gândul despre ființa ființării și, mai departe, nici cel despre ființarea ca atare sau despre ființarea conștientă, despre cea non-conștientă etc.; poate cel despre lucru, despre o relație între lucruri, deși este foarte greu de admis chiar o asemenea posibilitate, fiindcă ar fi necesară
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Fără un transfer de funcție care determină și schimbări de statut pentru ființare, aceasta fiind timporizată conștient, adică pregătită pentru a prelua o astfel de funcție nu ar fi posibil gândul despre ființa ființării și, mai departe, nici cel despre ființarea ca atare sau despre ființarea conștientă, despre cea non-conștientă etc.; poate cel despre lucru, despre o relație între lucruri, deși este foarte greu de admis chiar o asemenea posibilitate, fiindcă ar fi necesară prezența unei ființări conștiente, care abia ea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care determină și schimbări de statut pentru ființare, aceasta fiind timporizată conștient, adică pregătită pentru a prelua o astfel de funcție nu ar fi posibil gândul despre ființa ființării și, mai departe, nici cel despre ființarea ca atare sau despre ființarea conștientă, despre cea non-conștientă etc.; poate cel despre lucru, despre o relație între lucruri, deși este foarte greu de admis chiar o asemenea posibilitate, fiindcă ar fi necesară prezența unei ființări conștiente, care abia ea ar putea pune (constitui) astfel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
departe, nici cel despre ființarea ca atare sau despre ființarea conștientă, despre cea non-conștientă etc.; poate cel despre lucru, despre o relație între lucruri, deși este foarte greu de admis chiar o asemenea posibilitate, fiindcă ar fi necesară prezența unei ființări conștiente, care abia ea ar putea pune (constitui) astfel de sensuri: de lucru, de relație între lucruri etc., ceea ce ar face necesară, mai departe, aglomerarea "lumii" deschise deja cu toate elementele pe care o reconstrucție filosofică le utilizează și pe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
relație între lucruri etc., ceea ce ar face necesară, mai departe, aglomerarea "lumii" deschise deja cu toate elementele pe care o reconstrucție filosofică le utilizează și pe care reducția judicativă le-a scos la iveală. Refuzul transferului funcțional dinspre ființă către ființare reprezintă un aspect al problemei diferenței ontologice, prezent, fie ca un sens întărit și utilizat ca un principiu în reconstrucția filosofică, fie ca un sens slab, subordonat altora. Dar ambele poziții ale acestui sens au drept scop păstrarea neatinsă a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însuși conceptul diferenței ontologice fără acceptarea acestui transfer. Fără îndoială, acesta nu atrage după sine și transferul ființial. Dacă s-ar întâmpla astfel, nu doar diferența ontologică și-ar pierde îndreptățirea, dar ar fi pusă în pericol și "poziția" de ființare, cum avertizam mai sus, și statutul de ființă (în sine), atât de important pentru orice reconstrucție filosofică din orizontul dictaturii judicativului. În plus, tocmai acest transfer face posibilă "genealogia" ființei, trecerea sa, prin modalizare categorială, către "individual", cum ar spune
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din cea a lui Kant, precum și din cele câteva puse la punct mai cu seamă în medii neokantiene, de vreun secol și jumătate pre-ia un anumit sens timporizator, adică este constituită printr-o anumită metodă de "coborâre" de la ființă la ființare. Tăria sensului de ființare preeminentă, sub aspect funcțional, nu și ființial, pentru ființarea conștientă, se arată a fi valabilă, deja, în orizont judicativ. Și, cum argumentează filosoful german amintit mai sus, tot ceea ce se află în "lume" se structurează în funcție de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Kant, precum și din cele câteva puse la punct mai cu seamă în medii neokantiene, de vreun secol și jumătate pre-ia un anumit sens timporizator, adică este constituită printr-o anumită metodă de "coborâre" de la ființă la ființare. Tăria sensului de ființare preeminentă, sub aspect funcțional, nu și ființial, pentru ființarea conștientă, se arată a fi valabilă, deja, în orizont judicativ. Și, cum argumentează filosoful german amintit mai sus, tot ceea ce se află în "lume" se structurează în funcție de Dasein, de "ființarea care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu seamă în medii neokantiene, de vreun secol și jumătate pre-ia un anumit sens timporizator, adică este constituită printr-o anumită metodă de "coborâre" de la ființă la ființare. Tăria sensului de ființare preeminentă, sub aspect funcțional, nu și ființial, pentru ființarea conștientă, se arată a fi valabilă, deja, în orizont judicativ. Și, cum argumentează filosoful german amintit mai sus, tot ceea ce se află în "lume" se structurează în funcție de Dasein, de "ființarea care noi înșine suntem".220 Dar mai este posibilă preeminența
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de ființare preeminentă, sub aspect funcțional, nu și ființial, pentru ființarea conștientă, se arată a fi valabilă, deja, în orizont judicativ. Și, cum argumentează filosoful german amintit mai sus, tot ceea ce se află în "lume" se structurează în funcție de Dasein, de "ființarea care noi înșine suntem".220 Dar mai este posibilă preeminența funcțională a ființării conștiente și în orizont non-judicativ? Până nu va fi construită o probă pentru un răspuns nu poate fi tranșată această problemă; deocamdată, valabilă este, în privința acestei teme
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
arată a fi valabilă, deja, în orizont judicativ. Și, cum argumentează filosoful german amintit mai sus, tot ceea ce se află în "lume" se structurează în funcție de Dasein, de "ființarea care noi înșine suntem".220 Dar mai este posibilă preeminența funcțională a ființării conștiente și în orizont non-judicativ? Până nu va fi construită o probă pentru un răspuns nu poate fi tranșată această problemă; deocamdată, valabilă este, în privința acestei teme, o vorbă a lui Wittgenstein,: "Despre ceea ce nu se poate vorbi, despre aceasta
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un răspuns nu poate fi tranșată această problemă; deocamdată, valabilă este, în privința acestei teme, o vorbă a lui Wittgenstein,: "Despre ceea ce nu se poate vorbi, despre aceasta chiar, trebuie să se tacă".221 Oricum, în orizont judicativ, preeminența funcțională a ființării conștiente reprezintă un fapt de certitudine și, în ordinea reconstrucțiilor filosofice, un principiu. Într-o legătură directă cu cele patru întrebări presupuse de tematizarea ființării a cărei reflexivitate temporală are de-a face cu Celălalt, dar mai cu seamă cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
despre aceasta chiar, trebuie să se tacă".221 Oricum, în orizont judicativ, preeminența funcțională a ființării conștiente reprezintă un fapt de certitudine și, în ordinea reconstrucțiilor filosofice, un principiu. Într-o legătură directă cu cele patru întrebări presupuse de tematizarea ființării a cărei reflexivitate temporală are de-a face cu Celălalt, dar mai cu seamă cu dezvăluirile reducției în privința relațiilor dintre timp, ființă și ființare, în sensul în-ființării, se află tema categoriilor și scenariile care le au ca obiect, dar și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ordinea reconstrucțiilor filosofice, un principiu. Într-o legătură directă cu cele patru întrebări presupuse de tematizarea ființării a cărei reflexivitate temporală are de-a face cu Celălalt, dar mai cu seamă cu dezvăluirile reducției în privința relațiilor dintre timp, ființă și ființare, în sensul în-ființării, se află tema categoriilor și scenariile care le au ca obiect, dar și cele mai bine făcute "ontologii". Aristotel, în Metafizica, propune un veritabil scenariu al în-ființării: ființa în sine trece, prin categorii, în ființare (potrivit Stagiritului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființă și ființare, în sensul în-ființării, se află tema categoriilor și scenariile care le au ca obiect, dar și cele mai bine făcute "ontologii". Aristotel, în Metafizica, propune un veritabil scenariu al în-ființării: ființa în sine trece, prin categorii, în ființare (potrivit Stagiritului, în individual); dar este "rostită" ființa însăși prin câteva sensuri la care se revine continuu, în istoria filosofiei.222 De aceea putem spune că nu este întâmplătoare stabilirea acestui mediator categorial pentru trecerea în cauză. De fapt, judecata
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofiei.222 De aceea putem spune că nu este întâmplătoare stabilirea acestui mediator categorial pentru trecerea în cauză. De fapt, judecata de legitimare și confirmare asupra acestei chestiuni aparține ea însăși orizontului dictaturii judicativului. Dar ființa (în sine) trece în ființare, potrivit altor scenarii filosofice, prin mediere direct temporală, nu categorială, ca la Aristotel: ființa este ea însăși timorizată, adică a-dusă la rangul de ființare; e drept, în acest caz trebuie legitimată și confirmată o ființare privilegiată, care să dobândească
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
asupra acestei chestiuni aparține ea însăși orizontului dictaturii judicativului. Dar ființa (în sine) trece în ființare, potrivit altor scenarii filosofice, prin mediere direct temporală, nu categorială, ca la Aristotel: ființa este ea însăși timorizată, adică a-dusă la rangul de ființare; e drept, în acest caz trebuie legitimată și confirmată o ființare privilegiată, care să dobândească de la bun început această condiție de ființare de la ființa însăși nemodalizată categorial; ea dobândește, în fapt, ceva ce ține de ființarea ca atare: timpul. În
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în sine) trece în ființare, potrivit altor scenarii filosofice, prin mediere direct temporală, nu categorială, ca la Aristotel: ființa este ea însăși timorizată, adică a-dusă la rangul de ființare; e drept, în acest caz trebuie legitimată și confirmată o ființare privilegiată, care să dobândească de la bun început această condiție de ființare de la ființa însăși nemodalizată categorial; ea dobândește, în fapt, ceva ce ține de ființarea ca atare: timpul. În acest din urmă mod lucrează Heidegger, ființarea privilegiată, care are o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
direct temporală, nu categorială, ca la Aristotel: ființa este ea însăși timorizată, adică a-dusă la rangul de ființare; e drept, în acest caz trebuie legitimată și confirmată o ființare privilegiată, care să dobândească de la bun început această condiție de ființare de la ființa însăși nemodalizată categorial; ea dobândește, în fapt, ceva ce ține de ființarea ca atare: timpul. În acest din urmă mod lucrează Heidegger, ființarea privilegiată, care are o legătură originară cu ființa, fiind astfel singura în stare să dea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dusă la rangul de ființare; e drept, în acest caz trebuie legitimată și confirmată o ființare privilegiată, care să dobândească de la bun început această condiție de ființare de la ființa însăși nemodalizată categorial; ea dobândește, în fapt, ceva ce ține de ființarea ca atare: timpul. În acest din urmă mod lucrează Heidegger, ființarea privilegiată, care are o legătură originară cu ființa, fiind astfel singura în stare să dea seamă de faptul de a fi, este ființarea umană (Desein).223 A fost trecută
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
legitimată și confirmată o ființare privilegiată, care să dobândească de la bun început această condiție de ființare de la ființa însăși nemodalizată categorial; ea dobândește, în fapt, ceva ce ține de ființarea ca atare: timpul. În acest din urmă mod lucrează Heidegger, ființarea privilegiată, care are o legătură originară cu ființa, fiind astfel singura în stare să dea seamă de faptul de a fi, este ființarea umană (Desein).223 A fost trecută în nelimitație, în alte scenarii ale în-ființării, prima mijlocire dintre cele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în fapt, ceva ce ține de ființarea ca atare: timpul. În acest din urmă mod lucrează Heidegger, ființarea privilegiată, care are o legătură originară cu ființa, fiind astfel singura în stare să dea seamă de faptul de a fi, este ființarea umană (Desein).223 A fost trecută în nelimitație, în alte scenarii ale în-ființării, prima mijlocire dintre cele amintite mai sus, cea categorială, prezentă la Aristotel. Cum? Prin repoziționarea non-ontologică a categoriilor, așa cum se întâmplă la Kant.224 De fapt, este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
trecută în nelimitație, în alte scenarii filosofice ale în-ființării, și cea de-a doua mijlocire dintre cele amintite, anume cea direct temporală, cu toate angajamentele sale (firesc, ontologice) prin reorizontalizarea tematică a mijlocirii înseși, adică prin distrugerea polilor, ființa și ființarea, în fapt prin trecerea lor în condiția de elemente ale unei unități originare foarte semnificative "temporal", cum ar fi persoana în antropologia lui Max Scheler sau în "onto-teo-logia" lui Zizioulas sau în cea a lui Yannaras.225 Deloc întâmplător, date
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a lui Yannaras.225 Deloc întâmplător, date fiind regulile stricte ale dictaturii judicativului, tocmai scenariile despre în-ființare, care trec în nelimitație cele două tipuri de mijlociri (categorială și direct temporală) între termenii extremi ai oricărui scenariu ontologic, anume ființa și ființarea, dezvăluie un potențial non-judicativ semnificativ. Dar acesta nu poate fi decât bănuit, acum. 4.10. Cercul reducției judicative Punerea în discuție a fenomenului în-ființării conduce spre primul final dacă îmi este îngăduită o asemenea exprimare reducția judicativă a dictaturii judicativului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]