2,094 matches
-
potențialului de acțiune și durează până la cca. 50 ms după repolarizarea completă (fig. 39). Inregistrarea simultană a electrocardiogramei și a diverselor mecanograme relevă corespondența temporală globală între fenomene electrice și mecanice (fig. 40). Contracția se produce prin alunecarea reciprocă a filamentelor de actină și miozină (ca în mușchiul scheletic), ca rezultat al atașării și detașării ciclice a punților transversale, prin legarea reversibilă a capetelor miozinei de situsuri active successive pe filamentul de actină. Astfel, scurtarea fibrelor miocardice (deci a mușchiului striat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mecanice (fig. 40). Contracția se produce prin alunecarea reciprocă a filamentelor de actină și miozină (ca în mușchiul scheletic), ca rezultat al atașării și detașării ciclice a punților transversale, prin legarea reversibilă a capetelor miozinei de situsuri active successive pe filamentul de actină. Astfel, scurtarea fibrelor miocardice (deci a mușchiului striat cardiac) este rezultatul scurtării sarcomerelor (~1 μm), cu menținerea constantă a lungimii benzilor A. Sursele de calciu activator pentru contracția miocardului sunt mediul extracelular (30%) și rezervele intracelulare (70%). Potențialul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
relația lungime forță la nivel de ventricul și cardiomiocit se bazează pe existența unei astfel de determinări la nivelul fiecărui sarcomer, ce duce la acel interval optim de lungime pentru dezvoltarea forței maxime, explicabil prin gradul optim de suprapunere a filamentelor de actină și miozină. La sfârșitul diastolei în ventricul se află un volum maxim de sânge (volum telediastolic, de 120-130 ml, care poate să crească până la 200 250 ml), iar la sfâșitul sistolei un volum minim (volumul telesistolic, de 50-60
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
relaxanți ai mușchiului neted utilizează mecanisme sensibilizante, respectiv desensibilizate ale aparatului contractil față de calciu. O diferență majoră față de mușchiul striat constă în faptul că, în mușchiul neted interacțiunea actină-miozină este activată de creșterea calciului citosolic printr-un mecanism dependent de filamentele groase. Pentru a interacționa cu actina în mușchiul neted miozina trebuie activată prin fosforilarea lanțurilor ușoare de către o kinază specifică (MLCK), care este activată de complexul calciu calmodulină (fig. 48). 14.2. Modularea funcțională a mușchiului neted de către endoteliu Endoteliul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
în apropiere de capilarele venoase, capilarele limfatice au aspect incipient în fund de sac, au diametru de 20-30 μm, mai mare decât capilarele sanguine, și sunt în număr mai mic decât acestea. Celulele endoteliale care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
nivel. La acestea se adaugă funcționarea capilarelor limfatice ca o pompă, prin cuplul funcțional dintre fibrele mioendoteliale și dispoziția valvulară. Lichidul interstițial pătrunde printre celulele peretelui capilar limfatic conform diferenței de presiune. Celulele endoteliale sunt atașate la țesutul înconjurator prin filamente de ancorare și nu sunt solidare între ele; marginile se suprapun, funcționând ca microvalve. Debitul limfatic total, de ~120 ml/h reprezintă ~10% din totalul ratei de filtrare capilară a plasmei sanguine (1/100 din difuziunea plasmei prin peretele capilar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
o incidență mare, sub 8% din totalul astrocitoamelor. Patologie: Aspectul macroscopic este de tumoră bine delimitată, acoperită de un strat de ependim. Microscopic apar caracteristic celule astrocitare gigante, cu prelungiri scurte și groase, cu citoplasmă bogată, omogenă, eozinofilică, traversată de filamente gliale. Modificările anaplazice și mitozele se întâlnesc rar. Aspectul celulelor amintesc de gemistocite, dar sunt mai mari. Calcificările, ca de altfel spațiile vasculare iregulate sunt des întâlnite, dând aspectul macroscopic de zone rozacee moi alternând cu zone ferme cenușii. Tabloul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
atunci vulpea era vânătorul". Poetă, eseistă și prozatoare, membră din 1995 a Academiei Germane de Literatură și Poezie, autoare multipremiată a peste 20 de cărți, majoritatea în limba germană, Herta Müller practică o scriitură eliptică, fragmentară, dezasamblată, o scriitură a filamentelor întrerupte. Partitura sa nu suportă continuitatea timpului, succesiunea e zigzagată, urzeala se deșiră în fața cititorului, eventualele cusături plesnesc. Herta Müller scrie prin juxtapuneri de fotograme comunicante subteran și aparent independente. Dialogurile sunt scurte și fragmentate, aproape inexistente, tot atâtea semne
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ca o succesiune de stresuri mecanice care acționează asupra țesuturilor determinând stimularea numeroșilor receptori. Cunoscut fiind faptul că mulți dintre aceștia sunt în legătură directă cu mici vase subiacente, se consideră că stimularea mecanică determină producerea unui influx la nivelul filamentului nervos al receptorului. Prin ramura care face legătura cu vasul, influxul este condus la acesta pe cale antidronică determinând producerea vasodilatației. 104 Eliberarea substanțelor vasodilatatoare. Pentru a explica vasodilatația și modificarea permeabilității capilarelor produsă ca urmare a aplicării masajului, a fost
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
momentul în care disecțiile au putut fi acceptate de către Biserică. Iată pe scurt cum au evoluat noțiunile privind digestia alimentelor, act fundamental în menținerea vieții. Gaspare Aselli (1581-1625), profesor de anatomie la Padova, vivisectând un câine recent hrănit, a observat filamente albe în întregul mezenter pe suprafața peritoneală a intestinului. Când le-a secționat, s-a scurs un lichid lăptos. A observat vasele chiliforme ale intestinului, pe care le-a numit „vene albe”. Observându-le la diferite animale, a ajuns la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
lucrare se dorește măsurarea vitezei de desfășurare a fotosintezei, în funcție de intensitatea luminii, prin numărarea bulelor de oxigen eliberate de către o plantă în apă. 1. Materiale Materialele necesare pentru desfășurarea acestui experiment sunt următoarele: ─ unitatea de bază Cobra 4 ─ lampa cu filament de 120 W, cu reflector încorporat; ─ o fotodiodă ─ două suporturi pentru fixare ─ un suport pentru sprijinire și ridicare ─ un pahar de volum 250 mL ─ un pahar de voum 1000 mL ─ o lampă socket, E27, cu un reflector ─ un pahar Berzelius
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
forma cromatinei nediferențiate, constituită din ADN (acidul dezoxiribonucleic) și proteine (histone). ADN-ul este strâns împachetat. Unitatea fundamentală de organizare moleculară a cromatinei este nucleozomul, care are miezul constituit din histone, sub forma unor discuri în jurul cărora sunt înfășurate elicoidal filamentele de ADN. Fiecare filament de cromatină nu conține decât un singur duplex - o dublă spirală - de ADN (fig. 1). GRAFIC Figura 1. Organizarea informației ereditare (după U.S. Department of Energy Human Genome Program, http://www.ornl.gov/hgmis) ADN-ul
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
din ADN (acidul dezoxiribonucleic) și proteine (histone). ADN-ul este strâns împachetat. Unitatea fundamentală de organizare moleculară a cromatinei este nucleozomul, care are miezul constituit din histone, sub forma unor discuri în jurul cărora sunt înfășurate elicoidal filamentele de ADN. Fiecare filament de cromatină nu conține decât un singur duplex - o dublă spirală - de ADN (fig. 1). GRAFIC Figura 1. Organizarea informației ereditare (după U.S. Department of Energy Human Genome Program, http://www.ornl.gov/hgmis) ADN-ul are o structură dublu
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
alcătuire particulară, fiind constituit din fibre musculare mici, dispuse în straturi parțial suprapuse, alcătuind un sincițiu funcțional (o structură unitară din punct de vedere electric și mecanic). Mușchiul cardiac prezintă striații transversale mai estompate decât mușchiul striat, formate tot din filamente de actină și miozină. În jurul miofibrilelor se află reticulul sarcoplasmatic, cu rol de transmitere a excitației. Mușchiul cardiac funcționrează ca un sincițiu datorită a trei tipuri de joncțiuni intercelulare: macula aderens sau desmozomii (care realizează legături intercelulare longitudinale), fascia aderens
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în structura benzii A, iar miofilamentele subțiri de actină, la care se adaugă tropomiozina și troponina, se întind dea lungul întregului sarcomer, între membranele Z. Zona H conține numai miofilamente groase, solidarizate prin punți transversale ce formează linia M. Fiecare filament gros este înconjurat de șase filamente subțiri și fiecare filament subțire este înconjurat de trei filamente groase. Fibrele musculare striate se împart în trei categorii, în funcție de conținutul sarcoplasmatic în mioglobină și miofibrile contractile, precum și după caracteristicile metabolice și funcționale. Deosebim
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
subțiri de actină, la care se adaugă tropomiozina și troponina, se întind dea lungul întregului sarcomer, între membranele Z. Zona H conține numai miofilamente groase, solidarizate prin punți transversale ce formează linia M. Fiecare filament gros este înconjurat de șase filamente subțiri și fiecare filament subțire este înconjurat de trei filamente groase. Fibrele musculare striate se împart în trei categorii, în funcție de conținutul sarcoplasmatic în mioglobină și miofibrile contractile, precum și după caracteristicile metabolice și funcționale. Deosebim astfel: fibrele musculare roșii (sau de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
care se adaugă tropomiozina și troponina, se întind dea lungul întregului sarcomer, între membranele Z. Zona H conține numai miofilamente groase, solidarizate prin punți transversale ce formează linia M. Fiecare filament gros este înconjurat de șase filamente subțiri și fiecare filament subțire este înconjurat de trei filamente groase. Fibrele musculare striate se împart în trei categorii, în funcție de conținutul sarcoplasmatic în mioglobină și miofibrile contractile, precum și după caracteristicile metabolice și funcționale. Deosebim astfel: fibrele musculare roșii (sau de tip I), bogate în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
se întind dea lungul întregului sarcomer, între membranele Z. Zona H conține numai miofilamente groase, solidarizate prin punți transversale ce formează linia M. Fiecare filament gros este înconjurat de șase filamente subțiri și fiecare filament subțire este înconjurat de trei filamente groase. Fibrele musculare striate se împart în trei categorii, în funcție de conținutul sarcoplasmatic în mioglobină și miofibrile contractile, precum și după caracteristicile metabolice și funcționale. Deosebim astfel: fibrele musculare roșii (sau de tip I), bogate în sarcoplasmă, conțin mai multă mioglobină și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
nu se produce chiar dacă lipsesc potențialele de acțiune (fenomen ce poartă numele de contractură). Contracția musculară este strâns legată de fenomenele chimice și mecanice ce au loc la nivelul aparatului contractil al fibrei musculare. În fibra musculară aflată în repaus filamentele de actină pătrund printre filamentele de miozină până la limita zonei centrale a discului întunecat, reprezentată de zona clară H (a cărei lungime de repaus este de 0,2 nm). Întinderea mușchiului este urmată de ieșirea filamentelor de actină în afara benzii
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
potențialele de acțiune (fenomen ce poartă numele de contractură). Contracția musculară este strâns legată de fenomenele chimice și mecanice ce au loc la nivelul aparatului contractil al fibrei musculare. În fibra musculară aflată în repaus filamentele de actină pătrund printre filamentele de miozină până la limita zonei centrale a discului întunecat, reprezentată de zona clară H (a cărei lungime de repaus este de 0,2 nm). Întinderea mușchiului este urmată de ieșirea filamentelor de actină în afara benzii A și în consecință mărirea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
musculară aflată în repaus filamentele de actină pătrund printre filamentele de miozină până la limita zonei centrale a discului întunecat, reprezentată de zona clară H (a cărei lungime de repaus este de 0,2 nm). Întinderea mușchiului este urmată de ieșirea filamentelor de actină în afara benzii A și în consecință mărirea atât a benzilor I cât și a zonei H. Contracția fibrei musculare se produce prin pătrunderea filamentelor de actină printre cele de miozină, ca urmare se micșorează benzile I, dispare zona
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
lungime de repaus este de 0,2 nm). Întinderea mușchiului este urmată de ieșirea filamentelor de actină în afara benzii A și în consecință mărirea atât a benzilor I cât și a zonei H. Contracția fibrei musculare se produce prin pătrunderea filamentelor de actină printre cele de miozină, ca urmare se micșorează benzile I, dispare zona H și devine evidentă linia M, deoarece la acest nivel se suprapun filamentele de actină. Structura miozinei este de polimer, în constituirea căruia intră 2 lanțuri
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
I cât și a zonei H. Contracția fibrei musculare se produce prin pătrunderea filamentelor de actină printre cele de miozină, ca urmare se micșorează benzile I, dispare zona H și devine evidentă linia M, deoarece la acest nivel se suprapun filamentele de actină. Structura miozinei este de polimer, în constituirea căruia intră 2 lanțuri grele și 4 lanțuri ușoare. Lanțurile grele, răsucite în dublu helix, formează corpul, și au extremitățile sub forma de dublu cap polar, cu activitate ATP azică, fiecărui
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
configurație de dublu helix. Polimerizarea necesită ATP și ioni de calciu, ADP-ul format prin scindarea ATP-ului rămânând legat de actina F și constituind zona activă de interacțiune cu capul polar al miozinei. De actina F sunt legate două filamente de tropomiozină (rezultate prin polimerizarea longitudinală a moleculelor de tropomiozină), rolul lor în repaus fiind de a acoperi zonele active ale actinei F, împiedicând astfel contactul cu miozina. De-a lungul filamentului de actină, la intervale regulate, se găsesc complexe
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
al miozinei. De actina F sunt legate două filamente de tropomiozină (rezultate prin polimerizarea longitudinală a moleculelor de tropomiozină), rolul lor în repaus fiind de a acoperi zonele active ale actinei F, împiedicând astfel contactul cu miozina. De-a lungul filamentului de actină, la intervale regulate, se găsesc complexe formate din trei subunități globulare: troponina T (cu afinitate pentru tropomiozină), troponina I (cu afinitate pentru actină) și troponina C (cu afinitate pentru ionii de calciu). În repaus capul polar al miozinei
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]