1,782 matches
-
sosesc prea tîrziu și prea de departe, ne-am asumat riscul de a ne implica în dezbatere. Mărturisim că am ezitat: dar editorialul d-lui Nicolae Manolescu Cum scriem, în România literară, 38) ne-a adus aminte că, lingvist și filolog fiind, așa cum parafraza pe vremuri Roman Jakobson, nihil linguistici me alienum puto. Cu atît mai mult cu cît, în perioada post-decembrie 1989, despre ortografie și despre schimbarea ei s-a tot scris - deși, cum am mai spus-o, era mai
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
mult decît un romanist precum O. Densusianu - apăra și demonstra (împreună cu I. A. Candrea) romanitatea românească. Însuși Titu Maiorescu, în lucrarea Despre scrierea limbii române (1866), apără linia Russo-Alecsandri, sprijinind cultivarea limbii vorbite de popor și repudiind legile inventate de filologi. Bineînțeles că în Transilvania această perspectivă era considerată a fi insuficientă. Condițiile culturale - dar, acolo, și politice - solicitau o subliniere a "naționalității" latino-romanice, a "continuității", adică o rezistență împotriva tendințelor de nerespectare a majorității etnice românești, dacă nu de deznaționalizare
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
măcar cîteva titluri din imensa literatură de pe marginea operei eminesciene îmi pare a fi un gest cel puțin orgolios. Să fie chiar atît de original eseul încît să nu mai fie nevoie de trimiteri, de analiză a receptării? Poate un filolog să ignore referințele (sau să se mimeze această atitudine), cuprins fiind de un inexplicabil "flux eseistic"? Pentru a căpăta cîteva răspunsuri trebuie să vedem exact ce aduce nou eseul lui Dan Mănucă. Cartea are trei părți ("cercuri", le numește autorul
Măștile criticii tradiționaliste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16822_a_18147]
-
crede, o prezentare a vieții lui Eminescu. "Destinul" este echivalentul strînsei legături cu militantismul pașoptist din prima perioadă de creație. Dan Mănucă denumește prin acest cuvînt relația specială dintre imaginar și "contingent". La fel, "Legenda" ar fi mai pe înțelesul filologilor, o "scuturare de podoabe" iar "Ființa", deplina maturitate artistică. Așadar, cele trei titluri, atît de sugestive, ascund mai vechea împărțire stilistică în trei etape, propusă de Tudor Vianu. Apar apoi noi diviziuni prin care autorul dorește să explice evoluția poetului
Măștile criticii tradiționaliste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16822_a_18147]
-
facilitează acestuia pendularea între planul biografic și cel al operei propriu-zise. Aceiași termeni duc la narativizarea discursului critic, rezultatul fiind un fel de "poveste eseistică". Locurile comune din receptarea critică a lui Eminescu sînt incomplet camuflate în acest "pelerinaj" al filologului spre eseul filosofic. Dan Mănucă, Pelerinaj spre ființă. Eseu asupra imaginarului poetic eminescian, Editura Polirom, colecția "Collegium. Litere", 1999, 288p., f.p.
Măștile criticii tradiționaliste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16822_a_18147]
-
reputația făceau din el favoritul concursului. Numai că zarurile fuseseră aruncate: numirea s-a făcut pe criterii politice. Nu știu de ce nu mă mir! De altfel, am aflat și că nu e prima oară când Mircea Arman țintește șefia „Tribunei”. Filolog de formație, cu un doctorat susținut cu Mircea Muthu, și cu studii juridice apoi, nu era recomandat de nimic pentru post. Nu, din păcate, și de nimeni! Relațiile politice l-au ajutat să-și vadă visul cu ochii. Și, o dată
Noua direcție a „Tribunei“ din Cluj by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3937_a_5262]
-
au adoptat programul Revoluției Române din Transilvania - „Petițiunea Națională“. Adunarea de la Blaj a avut meritul de a fi contribuit decisiv la desăvârșirea programului revoluționar comun al tuturor românilor. Luni, 5 mai Sextil Pușcariu Se împlinesc 55 de ani de la moartea filologului, istoricului literar și memorialistului român Sextil Pușcariu. El a pus bazele Muzeului Limbii Române - cel dintâi institut de lingvistică din țara noastră, s-a ocupat de întocmirea „Dicționarului limbii române“, din care a reușit să publice, în timpul vieții, trei volume
Agenda2003-18-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280969_a_282298]
-
în condiții aseptice, germenele nici unei creații nu mai încolțește. Cum însă nimeni nu a descoprit încă patogenia talentului, schemele de dozare a resorturilor scriitoricești după rețete de sănătate nu pot avea efect. Scrisul nu e o chestiune teoretică decît pentru filologi. Ce înseamnă asta? Că nu poți să fii medic și scriitor totodată. Ci doar prin alternanță și cu intermitență. Un medic, cînd scrie, își suspendă statutul de medic, lucrînd împotriva condițiilor pe care se străduiește în restul timpului să și
Între caduceu și liră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7148_a_8473]
-
ar putea trece proba prozodiei scriitoricești. De aceea, a-i cere unui filozof să aibă talent aduce cu un afront personal cu neputință de reparat, un afront tot atît de lipsit de delicatețe ca gestul de a-i cere unui filolog să aibă cultură filozofică. Tocmai de aceea fiecare alege calea cea mai bună pentru a-și ascunde lacunele: unii își camuflează neputința literară în spatele jargonului din lemn funerar antic, iar literații își ascund incultura filozofică după paravanul improvizațiilor livrești. Cei
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
dunărean și femeile din familia Moscu au doi oaspeți: pictorul Egor Pașchievici și profesorul Nazarie, istoric și pasionat arheolog din școala Pârvan. Amândoi simt forța malefică a locului, vraja rea care îi captează. Perechea de prieteni din romanul japonez, un filolog pasionat de fantastic și un psihiatru interesat de fenomenul posedării șamanice, au aceeași curiozitate de a afla ce ascund cele două ToganÜ, care sunt secretele pe care le apără. Unul dintre cei doi cade sub vraja femeilor: Egor este alesul
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
extrem de discret și auster, un om care, prin izolare și amabilitate superioară, își capătă reputația de "indiferent" este, în fond, unul dintre cei mai frămîntați vînători de "eterne efemere". Admirator al valorilor clasice, moștenește de la tatăl său, Alexandru I. Philippide, filolog cu renume și academician, acribia abordărilor culturale. Deși criticii și istoricii literari reclamă o frustrantă lipsă de biografie, din puținele date cunoscute despre poet se pot reconstitui schelele "șantierului" în care s-a zămislit sobra sa personalitate. Rădăcinile i se
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
autodefinirea lui de mai tîrziu ca individ solitar: "Un Robinson cu insula în suflet"). Ordinea și disciplina bibliofilului în devenire îi sînt insuflate mai ales de tată, "un grec cu suflet gotic", cum are să-l numească G. Călinescu pe "bătrînul filolog". Părintele, ca și fiul - poet mai tîrziu, trăiește izolat între cărțile lui, avînd oroare de orice impostură ori frivolitate, de orice indiscreție, de prostul gust de a-ți afișa problemele personale "în piața publică". Aerul acesta curat și rece de
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
pe alocuri, să înfrumusețeze ceea ce credea el că, pentru un text de Eminescu, nu era îndeajuns de frumos. Bune, chiar dacă perfect ilicite intenții, dar a fost scris ca Maiorescu, căruia i-au reușit mai toate în viață, să eșueze ca filolog.” 2 Rîndurile de mai jos nu-și propun să forțeze uși deschise. Este vorba doar de a ilustra, cu ajutorul a două exemple, resortul unor intervenții maioresciene, care se dezvăluie cu o claritate fără cusur. Mortua est! Versul 4, strofa 8
„Așa făceam și cu versurile lui Eminescu“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2526_a_3851]
-
elev mai nou nu i-ar mai recunoaște, dincolo de numele de cod (presupun...), pe vreunii din profesorii ,încondeiați" aici. Însă ar ,prinde", cu siguranță, atmosfera. Aceeași. Este, dincolo de mina ușor crispată, în dialoguri, în lungi paranteze ,tehnice"- deh, fixuri de filolog... - a unei proze, altminteri, întru totul onorabile, principalul merit al cărții lui Adrian Costache. Poate suna, ,ascultată" cu atenție, pe porțiuni, forțat, dar citită de la cap la coadă e ,documentul" (pasionant) al unei lumi cît se poate de autentice. O
Întîmplări de școală veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10902_a_12227]
-
170 de ani de la nașterea postpașoptistului estet, nuvelele sale istorice mai persistă prin listele de lecturi particulare ale elevilor, iar Pseudokinegetikos - după Tudor Vianu cel dintîi eseu din literatura română - își are teritoriul bine marcat printre reperele obligatorii ale oricărui filolog și nu numai. Însă candoarea luminoasă a scrierilor și seninătatea de egală umoare a vîrstelor de pe chipul său cu "zîmbet moale și distant" (G. Călinescu) pot fi doar reflexul de distincție al omului de lume bien né, nu și semnul
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
a început în URSS în 1948, având la bază informații obținute din SUA de serviciile secrete sovietice, dar au fost descoperite noi soluții tehnice, astfel că în final a rezultat o bombă superioară celei americane. Marți, 12 august Lingvist și filolog eminent În anul 1933 a murit eminentul lingvist și filolog român Alexandru Philippide, creator al școlii filologice ieșene, membru al Academiei Române. Opera sa fundamentală este considerată „Originea românilor“ (2 vol.), dar trebuie amintite și „Istoria limbii române“, „Principii de istorie
Agenda2003-32-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281342_a_282671]
-
obținute din SUA de serviciile secrete sovietice, dar au fost descoperite noi soluții tehnice, astfel că în final a rezultat o bombă superioară celei americane. Marți, 12 august Lingvist și filolog eminent În anul 1933 a murit eminentul lingvist și filolog român Alexandru Philippide, creator al școlii filologice ieșene, membru al Academiei Române. Opera sa fundamentală este considerată „Originea românilor“ (2 vol.), dar trebuie amintite și „Istoria limbii române“, „Principii de istorie a limbii“ sau „Gramatica limbii române“. Timp de opt ani
Agenda2003-32-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281342_a_282671]
-
nu am de Tine parte,/ nici către inima Ta, cale./ Ci zilele-mi sunt, azi, ca oarba,/ prelunga umbră tot mai lungă/ pe care-amurgul o aruncă,-/ iar eu mă veștejesc ca iarba..."( Psalmul 101). Sau un fragment la care orice filolog vibrează, fie via Dosoftei, fie pe calea unui volum ca șalul e șarpele Isadorei: "La apele care curg/ prin Vavilon, acolo stam/ jelindu-ne, întru amurg,/ Sionul când ni-l aduceam/aminte, după ce în ram/ de sălcii spânzurasem harfa,/ pentru că
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
care mă cunoștea bine, îndrăzneț, ca toți ziariștii buni, și doritor să-mi verifice cunoștințele de profesor universitar de literatură română, îmi pune o întrebare rapidă, cu gândul secret că-mi va dovedi lacunele: Ia să vedem cât de bun filolog ești dumneata, domnule Simuț! Îți pun o întrebare filologică, ba chiar de istorie literară, și dacă știi să răspunzi la ea, mâine dau în ziar orice anunț năstrușnic vrei, fie și că ai luat Premiul Nobel pentru literatură pe 2006
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
de Muzică Santa Cecilia, pe economistul Horia Popovici - își continua studiile la Academia de Studii Economice; așa cum, cu mai bine de jumătate de secol în urmă, în perioada interbelică, spre exemplu, înaintași ai familiei mele, profesorul și arheologul Grigore Avakian, filologii Sanduht Popescu și Marcela Bogdan, și-au continuat studiile la Romă pentru a reveni ulterior, la începutul anilor '40, la București. Și astăzi, în interior, pe frontispiciul scării de onoare, este meționat faptul că edificiul a fost construit din bani
Enescu omagiat la Roma... și nu numai! by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7459_a_8784]
-
Radu Afrim era student la Facultatea de Litere din Cluj, la începutul anilor nouăzeci, „Phaedra”, celebrul spectacol al lui Purcărete de la Teatrul Național din Craiova, s-a jucat și acolo. Văzîndu-l, Radu Afrim a ales regia, abandonînd filologia. Eu, un filolog, am ales să-i descopăr, pe amîndoi, în unele intersecții teatrale. Înainte cu cîteva minute de a pleca spre spectacol, prietena mea îmi scria, de la Praga, un scurt mesaj: „dragul Havel s-a stins. în somn. curat, cum a trăit
Cad pești din cer by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4974_a_6299]
-
comentate pentru diferite admiteri. Este vorba de o lucrare care propune o metodă riguroasă de abordare a magicului voiculescian (având drept punct de plecare teoria blagiană despre mit și magie din Trilogia valorilor), care pornește de la "banca de informații" a filologului de profesie. Caracteristica din urmă, însă, este și sursa impresiei despre care vorbeam mai sus: prea mult din profesorul de română transpare din rândurile cărții și prea puțin din criticul literar a cărui voce originală ne-am aștepta să o
Înapoi la magia textului by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13895_a_15220]
-
și din partea Universității din București, fiindcă nu de puține ori în ficțiunile sale se strecoară, alături de cronotopii favoriți (Belgrad și Ragussa, Viena și Țarigrad, Triest și Buda), și Valahia noastră. Mai ales că actualul rector al Universității bucureștene este distinsul filolog Ioan Pânzaru, capabil să prețuiască valoarea operei lui Paviș, remarcabila sa cariera universitară (Paris și Viena, Moscova și Petersburg, Freiburg și Padova, bineînțeles Novi Sad și Belgrad,) și ținuta academică, iar 2009 este anul privilegiat și rotund pentru autorul sârb
Palimpsest inițiatic by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7050_a_8375]
-
Artă. Un prilej numai bun consideră, probabil, autoarea articolului, pentru a deplânge situația ingrată cu care se confruntă de ceva timp profesioniștii edițiilor critice: tot mai puțini și tot mai singuri (căci din urmă nu par să vină generații de filologi competenți și dăruiți care să le continue eforturile), aceștia fac o muncă pe cât de neprețuită, pe atât de firav remunerată. Până aici, nimic de obiectat și nimic de adăugat. E pur și simplu trist că se întâmplă așa. Ceva mai
Elegie fără obiect by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3854_a_5179]
-
armă de apărare, ca și de atac?... Este! Neîndoielnic, este. Numai că efectul ei de distrugere, ori de apărare, biruind urgiile, nu poate fi socotit cu exactitate. NATO, teribila putere armată mondială, nu știm dacă are în arsenalul ei și filologi. Nu translatori, doar... Se pare că, în anumite momente ale existenței terestre, ar conta și graiul păsărilor, stăpâne pe invizibil, și care, corect tradus, ne-ar avertiza la timp, ferindu-ne de prăpăduri... Un cuvânt greșit tălmăcit sau interpretat poate
Hamu’ și praștia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7063_a_8388]