1,926 matches
-
Lui I.C. Brătianu 1821-1921. Din scrierile și cuvântările lui I.C. Brătianu. Lupta pentru redeșteptarea națională. Pagini de istorie contemporană, vol. I, 1821-1866, București, Imprimeriile Independența, 1921. Maciu, Vasile, Condițiile interne ale proclamării independenței României, București, Societatea de Științe Istorice și Filologice, 1955. Mangiru, Badea, România sub Vodă Cuza, regii Ferdinand și Carol I, București, Editura Cartea Românească, f. a.. Mamina, Ion, Bulei, Ion, Guverne și guvernanți (1866-1916), București, Editura Silex, 1994. Marțian, D., P., Proprietatea și naționalitatea și ochire în marea chestie
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Revista de istorie, extras, tom 20, nr. 6, București, Editura Academiei, 1967; Virgil Ionescu, Mihail Kogălniceanu. Contribuții la cunoașterea vieții, activității și concepțiilor sale, București, 1963; Vasile Maciu, Condițiile interne ale proclamării independenței României, București, Societatea de Științe Istorice și Filologice, 1955. 2 Laurențiu Vlad, Conservatorismul românesc, concepte, idei, programe, București, Editura Nemira, 2006, p. 5. 3 Radu Carp, Ioan Stanomir, Laurențiu Vlad, De la pravilă la Constituție, București, Editura Nemira, 2002, p. 21. 4 A.D. Xenopol, Primul proiect de Constituție a
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
munți, ilustrativ pentru această artă a transfigurării rapide. Alex Ștefănescu, România literară, nr. 30/ 2002 GHEORGHE GRIGURCU (Foto: Vasile Proca) Născut la 16 aprilie 1936, în orașul Soroca. Absolvent al Facultății de Filologie al Universității din Cluj, doctor în științe filologice al Universității din București, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al PEN-Clubului din România. A cunoscut două refugii, în 1940, din Ardealul de Nord, și în 1944, din Basarabia. Marginalizat și prigonit de regimul comunist, din pricina atitudinilor sale neconvenabile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
textelor, pe care filologia le-a discreditat. Or, așa cum spune pe bună dreptate F. Rastier în Arts et sciences du texte: "Filologia amintește că textele nu sînt niște date, ci construcții problematice ivite din diverse proceduri" (2001: 82). Aportul demersului filologic ține în primul rînd de reamintirea acestui fapt și de controlul pe care își permite să-l exercite asupra interpretării: "Filologia recomandă sau nu, și chiar interzice sau prescrie dar în manieră critică, și nu dogmatică -; ea delimitează spațiul interpretării
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Robert. Mai ales, ne-am dat seama că textul german editat de Max Bord și urmat de traducători conținea manipulări editoriale: adăugarea unui titlu și deplasarea paragrafului final la începutul textului etc. Dacă nu am fi ținut cont de lucrările filologice germane și de ediția critică a manuscriselor jurnalului lui Kafka, nu am fi putut propune o traducere (T16) a acestui text. Aici se întretaie așadar disciplinele care merg de la istoria editării pînă la traducere și filologie, trecînd prin analiza lingvistică
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
disocieze interpretarea de înțelegere. S-ar contribui astfel la un demers non hermeneutic al interpretării. (2004: 189) Ca și Rastier, el se referă la hermeneutica materială a lui Szondi, adică la o hermeneutică ce se distinge de hermeneutica teologică și filologică: Refuzul unei poziții teologice în principiul ei, pe care o putem considera dominantă, [...] constituie adevărata miză a luptei angajate de Szondi pentru o filologie critică. (Bollack, prefața lui Szondi 1989: III) Programul lui Szondi, reluat de Rastier (2001: 99) și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ideilor Școlii Ardelene - iată doar câteva linii care participă la definirea imaginii, reflectată stăruitor în conștiința socială a vremii. „Drept aceea nu este de mirare - scrie Albina românească (1844, nr. 96) - dacă șepte milioane de români sânt cuprinși de febra filologică și necontenit se îndeletnicesc a și lămuri limba, scriptura și istoria.“ Paralel cu marele aflux de neologisme, un număr considerabil de cuvinte este relegat în lotul „paleologismelor“. De ce a fost nevoie să inventez acest din urmă termen? Pentru că paleologismul este
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
totuși în textul gramaticii. Asemenea divergențe între teorie și practică, cum vom întâlni mereu de aici încolo, vorbesc și ele despre dificultatea procesului. Preocupări insistente vizând simplificarea alfabetului chirilic ne întâmpină mai apoi la Ion Budai Deleanu, în lucrările lui filologice (Fundamenta grammatices..., Temeiurile gramaticii românești ș.a.) și chiar în notele țiganiadei: „acest poemation s-au scris cu ortografie noao. Autorul socotind că slovele care le trebuințăm noi românii sânt aflate și hotărâte pentru limba slovenească, dintru care multe să află
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
aici caracterul drolatic al scrisorilor, mai abundente în anecdote, mai colocviale, cu mai multe referiri la viața personală a autorului, cu amănunte cotidiene, cu o latură narativ-memorialistică mai pregnantă decât paginile jurnalului, acestea mai dense în reflecții politice, istorice, filosofice, filologice, mai consistent eseistice. Eseul nu lipsește nici din scrisori (corespondența lui Sîrbu e una de idei, dar de idei "suferite", trăite), fapt remarcat de Virgil Nemoianu, care identifică în structura acestor texte epistolare, de o uimitoare "coerență și unitate interioară
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
lui losua. De mai bine de un secol, critica s-a străduit să separe elementele "verosimile" și, prin urmare, "istorice", din aceste narațiuni biblice, de masa de excrescențe și sedimentări "mitologice" și "folclorice"23. S-au folosit, de asemenea, documente filologice și arheologice referitoare la istoria politică, culturală și religioasă a egiptenilor, canaaneenilor și a altor popoare din Orientul Apropiat. Cu ajutorul unor asemenea documente se spera să se clarifice și să se precizeze, poate chiar să se reconstituie istoria diferitelor grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
numerele următoare să realizeze, fără a fi însă constant, un Medalion plastic: în numărul dublu al revistei 3-4, se prezintă Courbet și realismul francez și Lovis Corinth în nr. 5-6. Nu lipsesc nici studiile lingvistice, Ion Coteanu prezintă în Notele filologice, din nr. 3-4, cartea lui Sextil Pușcariu, Limba română, exprimându-și chiar rezervele față de un oarecare purism pe care-l dovedește Sextil Pușcariu în abordarea problemei neologismelor. Ion Coteanu va concluziona: "cu aceste câteva mici rezerve credem că Limba română
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un mecanism invizibil. Dar de ce „princese” și nu „prințese”? Nu cumva Bacovia, care nu-i suferea pe pedanți, comite el însuși aci păcatul de a fi pedant? Aci, categoric, nu! Pentru deplina lămurire e necesară o scurtă paranteză istorică și filologică. Bărbatul dintr-o familie domnitoare europeană purta, în Italia, titlul de „principe” (capodopera lui Machiavelli e Il Principe), în Franța - „prince”, în Germania „Fürst” și „Prinz”. în Moldova și Țara Romînească, omologul său se numea „beizadea”. După alegerea în fruntea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Lyon 3; Guillaume Robert, Centre Culturel Français de Iași; Elenă Prus, Université Libre Internaționale de Moldavie, Chișinău; Ramona Bordei-Boca, Université de Bourgogne, Dijon; Jean-Marie Klinkenberg, Université Paris 7; Alain Vuillemin, Université d'Artois. Elenă Prus este directorul Institutului de Cercetări filologice și interculturale, Universitatea Liberă Internațională din Moldova. Este doctor în filologie, conferențiar universitar la Catedră de filologie franceză, Universitatea "Ion Creangă", Chișinău. Începînd cu anii '80, desfășoară o intensă activitate publicistica, interesul său depășind spațiul strict literar, acoperind arii diverse
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
intenționat să extragă din evenimentele istorice idei generale, conferind faptelor un aer meditativ, Într-un un stil neologic sau popular, În funcție de pregătirea și apartenența actanților. Opțiunea autorului este aceea de a da piesei vivacitate, un farmec inimitabil și o sprinteneală filologică. Marin Sorescu introduce În teatrul istoric un nou stil, prin intermediul căruia se prăbușește, poate pentru totdeauna, solemnitatea de factură arhaică a dramei romantice. REPERE ISTORICO - LITERARE I. L. CARAGIALE Viața și opera I. L. Caragiale, de departe cel mai de seamă dramaturg
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sonoritate finală"167. Traducerea cântecului popular este fluentă și cu muzicalitate. Versiunea în "valahă vulgară este (...) departe de limba populară a muntenilor"168, I. Stăvăruș considerând că cel care a realizat traducerea provine din generația bonjuriștilor și lipsei de competență filologică i s-a mai adăugat și absența darului poetic. În manuscrisul lui Carl-Gustaf Zetterquist s-au mai descoperit alte șase traduceri "dans le dialecte des Saxons de Transylvanie"169. E vorba de versiuni germane realizate în localități săsești din Siebenbürgen
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Științe Umaniste a amintitei universități, având un statut privilegiat, dacă ar fi să îl comparăm cu lectorate cu pondere asemănătoare. Unul dintre cele mai interesante aspecte administrative ale predării limbii române aici a fost includerea ei cu drept și statut filologic similar printre celălalte limbi romanice (franceza, spaniola și italiana). Deși limba română nu a fost niciodată domeniu de licență, masterat sau doctorat, ea a fost totuși parte egală în cadrul Institutului de Limbi Romanice, subdiviziune a facultății. Toate celălalte limbi care
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
obțină o adeverință de studii secundare. Pe sistemul Bologna de mulți ani deja, filologia finlandeză nu este centrată pe două discipline cu statut independent și de sine-stătător așa cum este în România. Studentul finlandez se va centra pe un singur domeniu filologic principal sau o singură limbă străină, de exemplu, dar va putea să studieze în plus, dacă dorește, una, două sau mai multe subiecte secundare. Aici intervine limba română și rolul ei de specializare secundară. În principiu, și acesta a fost
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cea întunecată. // Lungă, slabă și zăludă, / Botezând natura udă / C-un mănunchi de ciumăfăi, / Când se scutură de ciudă. [...] Cri-cri-cri, / Toamnă gri, / Tare-s mic și necăjit." (George Topârceanu, Balada unui greier mic) (c) "Dar nu e vreme de discuții filologice: sosește trenul și nu stă mult. Trenul este plin... Dar cu multă bunăvoință din partea unor tineri politicoși, cari merg până la o stație apropiată, se fac locuri pentru dame." (I. L. Caragiale, D-l Goe...) (d) "Cum mă iubești tu, fata mea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Geneva), Organizația Internațională a Telecomunicațiilor (Geneva), revenind regulat în România cu prilejul unor evenimente culturale de excepție (Academia Română, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Universitatea „Ștefan cel Mare” - Suceava, Biblioteca “I. G. Sbiera - Suceava”). Consilier artistic al Institutului de Cercetări Filologice și Interculturale din cadrul Universității Libere Internaționale din Moldova, Cezar Secrieru se încadrează prin arta sa militantă în strategia de deschidere a Republicii Moldova către Europa, strategie puternic susținută de Guvernul României și de Președintele Traian Băsescu. Evenimentul de sub cupola Palatului Parlamentului
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
cu un traseu atipic, artistul părăsind România pentru a studia la Chișinău (Arte Plastice, la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, la clasa prof. Ion Morărescu), unde și rămâne, în continuare. În prezent, în calitate de consilier artistic al Institutului de Cercetări Filologice și Interculturale din cadrul Universității Libere Internaționale Moldova, contribuie activ la unitatea spațiului românesc. Cezar Secrieru (românul... moldovean !) este (și) primul plastician ce a reprezentat, prin convingătoare expoziții personale, Republica Moldova în instituții europene importante precum: Consiliul Europei (Strasbourg), ONU (Geneva), Organizația
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
opinii generatoare de atitudini de cele mai multe ori contrarii discursului, fie el oral sau scris. Recent, la Editura Foxtrot din Chișinău, a apărut volumul “Po(ï)etosfera și proiecții hermeneutice“, scris de rafinata intelectuală, universitar și director al Institutului de Cercetări Filologice și Interculturale din cadrul Universității Libere Internaționale din Moldova, Elena Prus, activ prezentă în spațiul cultural românesc, cu lucrări ce se disting prin modernitatea abordării și largă deschidere spirituală. În acest sens, Elena Prus ne propune în ultima sa carte un
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
la Roma în 1622 de Grigore al XV-lea, pentru apărarea credinței, promovarea misiunilor îndepărtate, încercarea de unire cu orientalii. Începînd din 1626, i se alătură o tipografie poliglotă care va funcționa pînă în 1907 și va difuza numeroase lucrări filologice, liturgice, apologetice și de relatări de călătorie, tipărite în cele mai variate limbi, cu caracterele cele mai diverse. II. Evoluția editării europene 1. Germania. Marile centre tipografice ale epocii precedente intră în declin; principalele trei centre rămîn Köln, Frankfurt și
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
1985, în legătură cu numitul MARINO ADRIAN din Cluj Napoca, vă comunicăm următoarele: MARINO ADRIAN NECULAI este născut la 05.09.1921 în Iași, fiul lui Neculai și Ecaterina, de naționalitate română, absolvent al Facultății de litere și filosofie, doctor docent în științe filologice, critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din RSR, domiciliat în Cluj Napoca, str. Rakoczi, nr. 72. Cel în cauză a făcut parte din organizația de tineret a P.N.T. (respectiv din T.U.N.T.Ă, fapt pentru care în 1948 a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
pentru a continua glorioasa tradiție a lui Petru Maior, Samuil Micu, Ienăchiță Văcărescu, Iorgovici, Golescu, filologii și gramaticienii moderni: Bălcescu, Al. Bogdan (lucrări despre metrica lui Eminescu și ritmul cântecelor de copii); Bolliac, A.I. Candrea, T. Cipariu, Gr. Crețu (studii filologice despre româna veche); Densusianu, istoric al limbii române; Frollo, profesor de latină și traducător din antici; M. Gaster, Gröter, Lambrior, Laurian, Manliu, B. Marian (neobosit traducător din Spencer, Renan, Carman Sylva Gebet -, Ibsen, Flammarion, B. Constant Adolphe -, Richepin, Max Nordau
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
director: Nicolae Xenopol, senator. Neamul românesc, director: N. Iorga (naționalist). Noua Revistă Română, director: C. Rădulescu-Motru (revistă politică, takistă). Orion (astronomie), Ovidiu (la Constanța, anticul Tomis unde a fost exilat Ovidiu). Ramuri (la Craiova), Revista albă, Revista istorică, arheologică și filologică, director: Em. Crețulescu. Revista idealistă, al zecelea an de apariție, director: Mihai Holban (filosofie, sociologie, religie, istorie critică, literară, dramatică și artistică). Revista politică și literară, Revista științifică, Săptămâna. Țara nouă, foarte bine redactată; directori: A.D. Xenopol, Dragomirescu. Universul literar
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]