24,869 matches
-
de a fi în marea istorie și literatură românească” (Titus BĂRBULESCU). 2.1. Scurte note bio-bibliografice Născut la 9 septembrie 1912 în Vălenii de Munte, judetul Prahova, poetul, eseistul și traducătorul Horia Stamatu (Stamatopol) absolvă cursurile Facultății de Litere și Filosofie ale Universității din București luându-și licența în 1937. Ocupă postul de profesor suplinitor (filozofie și limba română) la Liceul „Cantemir Vodă” din Bucuresti. Debutul literar și-l face în revista Floarea de Foc condusă de Sandu Tudor. Este selectat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
redactor la Enciclopedia României. În 1941 se refugiază în Germania unde, între anii 1946 și 1948 devine lector de limba română al Universității din Freiburg im Breisgau, catedra de romanistică a profesorului Hugo Fridrich. În paralel, își continuă studiile de filosofie cu profesorul Max Müller, discipol al lui Martin Heidegger și succesor la catedra acestuia. În următorii doi ani (1948-1950), îl regăsim la Paris, unde conduce secția literară a Institutului Român de Cercetări de pe lângă Sorbona, alături de Mircea Eliade, Emil Cioran și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Poeticului o semnificație aparte o capătă accentul de mare densitate pe care Constantin Noica îl punea pe ideea, atât de amplă și întregitoare, care adună laolaltă Comuniunea, Comunicarea și Cuminecarea. Vom înțelege poate și mai profund dimensiunea congenerialității poemului cu filosofia și religia, dimensiune fără de care poemele lui Horia Stamatu nu ar putea fi cuprinse în deplinătatea semnificațiilor atât de ample pe care le posedă . „...Simpla comunicare, spunea Constantin Noica (fie și savant justificată de lingviști, cu refuzul cuvântului sau considerarea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Poeticului. Desigur, privind astfel lucrurile, nu trecem cu vederea nici o anume discretă vibrație rezonând cu ecouri ale Esteticii lui Hegel. Din perspectiva lor, Poezia - ca artă - își căpăta determinațiile prin situarea „în sfera care îi este comună cu religia și filosofia” constituind „un mod de a înfățișa înaintea conștiinței și de a exprima divinul, de a exprima cele mai profunde interese ale omului, cele mai cuprinzătoare adevăruri ale spiritului.”[ 13] Tinzând parcă să-și afirme și să susțină cât mai fără
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
a indigenței, a puținătății, a mizeriei spirituale.”[ 16] Nu este deci întâmplător că ecourile acestui gând, ca și cele ale rostirii (Sagen) heideggeriene vor popula frecvent atât ideologia poetică, cât și poemele lui Horia Stamatu. De altfel profunda cunoaștere a filosofiei heideggeriene s-a dovedit atunci când Horia Stamatu a tradus, a comentat și adnotat studiul lui Heidegger intitulat Hölderlin și esența poeziei în Revista Scriitorilor Români (1981). Același lucru îl demonstrează trimiterile și diversele aluzii pe care le face cu privire la scrierile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
merg cu mult mai departe și ne readuc în proximitatea teoriei despre incidența artei cu religia. Formulată de Hegel - cu încă dense ecouri din gândirea pitagoreilor -, ea încerca să stabilească menirea pe care arta o are comună cu religia și filosofia. Prin ea se precizează acel Ceva care este un propriu al artei: reprezentarea în chip sensibil a tot ceea ce este mai înalt pentru om: „...Gândirea pătrunde în profunzimea unei lumi suprasensibile și o opune mai întâi ca pe un dincolo
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Ștefan Velovan’’) dovedește - și prin cea de-a 13-a apariție editorială a sa: ,,Poemele ființei’’ - că este nu numai un scriitor adevărat, dedicat universurilor liric, epic și dramaturgic, dar și un om de cultură cu inspirate deschideri spre lumea filosofiei. Prin multitudinea genurilor cultivate, ea aspiră - aidoma lui Lucian Blaga și Marin Sorescu - la titlul simbolic de scriitor total. Alături de volumele de versuri ,,Mireasa din cer’’ (2001), ,,Treptele dragostei’’ (2002), ,,Strigăt de stea călătoare’’ (2004) și, acum, ,,Poemele ființei’’ -, Mariana
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
Didu a publicat romanele ,,Marea ucigașă’’ (2002), ,, Femeia în spatele oglinzii’’ (2003), ,,Bernardina’’ (2013), volumul de teatru ,,Simfonia primăverii’’ (2002). Redactarea tezei de doctorat - imprimată în 2008: ,,Lucian Blaga și morfologia culturii’’, studiu temeinic, înscris în orizontul istoriei literare și al filosofiei culturii - i-a temperat avântul publicării de cărți în ritm vijelios și în tumult efervescent, de cascadă. Facem această afirmație deoarece numai în anul 2002 Mariana Didu a publicat patru volume, riscând să se ia la trântă (involuntar, desigur), peste
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
cu valoare, intrinsecă, de puncte cardinale și de busolă, în același timp: ,,omul locuiește în cuvânt’’, ,,limba este Casa Ființei’’, iar poezia - ,,glasul ființei’’. Versurile Marianei Didu reflectă că domnia sa stăpânește destul de bine specificul operei lui Heidegger, care - sub înrâurirea filosofiei vieții a lui Dilthey și a filosofiei existenței a danezului Soren Kirkegaard a plasat în centrul fenomenologiei sale ,,întrebarea privitoare la ființă’’, întorcând, așadar, știința promovată de el cu fața spre ontologie. Pornind de la galaxia de concepte din filosofia lui
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
de busolă, în același timp: ,,omul locuiește în cuvânt’’, ,,limba este Casa Ființei’’, iar poezia - ,,glasul ființei’’. Versurile Marianei Didu reflectă că domnia sa stăpânește destul de bine specificul operei lui Heidegger, care - sub înrâurirea filosofiei vieții a lui Dilthey și a filosofiei existenței a danezului Soren Kirkegaard a plasat în centrul fenomenologiei sale ,,întrebarea privitoare la ființă’’, întorcând, așadar, știința promovată de el cu fața spre ontologie. Pornind de la galaxia de concepte din filosofia lui Martin Heidegger (,,Originea operei de artă’’, Ed.
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
înrâurirea filosofiei vieții a lui Dilthey și a filosofiei existenței a danezului Soren Kirkegaard a plasat în centrul fenomenologiei sale ,,întrebarea privitoare la ființă’’, întorcând, așadar, știința promovată de el cu fața spre ontologie. Pornind de la galaxia de concepte din filosofia lui Martin Heidegger (,,Originea operei de artă’’, Ed. Univers, București, 1982), dar și de la studiile de rafinament benedictin și de subtilitate bizantină ale lui Constantin Noica dedicate Limbii Române (,,Sinele și sinea’’, ,,Ciclul ființei’’, ,,Ciclul rânduielii’’, ,,Viață și societate în
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
s-o ademenească’’ - pentru a se încheia, de asemenea, cu o deschidere întru nemărginire: ,,(prin tunelul lumii întunecoase/ eu asmut câinii conștiinței dureroare)// doar timpul se subțiază ca un șarpe’’. Sunt versuri în care auzim, parcă, un ecou vag din filosofia aceluiași Martin Heidegger, care, la Freiburg, susținea că viața se cuvine abordată la nivel ,,factic’’, nicidecum ca o idee pură, ruptă de temporalitatea sa istorică, smulsă din lumea care-i este constitutivă. Prin ,,facticitate’’, Heidegger înțelegea viața ca desfășurare în
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
specific lirosofiei și erosofiei sale (a Marianei Didu). Jumătatea a doua a volumului ,,Poemele ființei’’ este constituită, în cvasitotalitatea sa, din creații poetice provocate de scrierile lui Constantin Noica. Ultimele 10-11 poeme ies de sub aripa atât de originalului sistem de filosofie a limbajului gândit de Noica, rotunjind - prin trimiteri spre ale zări ale spiritului românesc și universal - un alt univers demn de tot interesul. La pag. 145, reîntâlnim chemarea iubirii ardente din ,,Cântarea cântărilor’’: ,,sânii tăi, iubito, gutui amărui,/ îi pun
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
de convingător, din cauza „zgomotului” informațional din jur (cine are îndoieli, să treacă măcar prin holul Academiei Române și să vadă tomurile, multe și uriașe, pe care Academia le-a produs în ultima vreme, începând cu cele privind limba, istoria și geografia, filosofia și economia, să treacă prin institutele sau prin Biblioteca Academiei și să vadă cât și cum se lucrează acolo, în serviciul Națiunii Române - a se vedea și Apelul de la pagina următoare). Pe de altă parte, elitele nu fac nicio-dată îndeajuns
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93609_a_94901]
-
morale, istorice și filosofice. De asemenea, de-a lungul timpului a predat și la Oxford, Harvard, Columbia și University of Indiană. Umberto Eco: De ce am dreptul să-mi aleg moartea? A scris numeroase studii despre semiotica, estetică medievală, lingvistică și filosofie, precum și romane de succes. Printre acestea se numără cele mai sus menționate, „Numele trandafirului”, lansat în 1980, care a devenit rapid un bestseller internațional, cu milioane de exemplare vândute, traduse în mai multe limbi și „Pendulul lui Foucault”, publicat în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93620_a_94912]
-
sfârșit de săptămână. Nivelul de educație și calificare Exercitarea profesiei de jurnalist necesită un anumit traseu de educație sau training finalizat printr-o calificare: • Studii superioare în sistem universitar, urmând cursurile unor facultăți de Jurnalism și Științele Comunicării, Litere sau Filosofie, Stiințe Juridice, Sociologie, Psihologie sau alte specializări în Politologie, Economie, Sociologie (nivel licență). • Atestat emis de UZPR Cunoștințe și deprinderi • Limba română • Un vocabular bogat si expresiv • Utilizarea computerelor și a altor echipamente electronice • Legislație și guvernare • Cunoasterea limbii engleze
Comitetul Director al UZPR a adoptat documente importante [Corola-blog/BlogPost/93623_a_94915]
-
Theodor Damian Scriitor, profesor, Președinte al Filialei americane a Academiei Oamenilor de Știință din România și al Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, New York To be or not to be: noi argumente cu privire la creștinismul eminescia Alină Feld Profesor de Filosofie, Long Island University Global, New York Eminescu în căutarea timpului pierdut: între melancolia kantiana și puștiul heideggeria Valentina Ciaprazi Profesor de limbă și literatura franceză, LaGuardia Commnity College, New York Accente de patriotism în opera lui Eminescu și a contemporanilor săi francezi
Al XXI-lea Simpozion anual “Mihai Eminescu” (164 de ani de la naşterea poetului) [Corola-blog/BlogPost/93715_a_95007]
-
ȘI FILOZOF, PROFESOR DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ LA UNIVERSITATEA DIN PADOVA... Petre Cichirdian R.S. - Am descoperit România într-o anume circumstanță; o teză de licență despre Mircea Eliade mi-a cauzat prilejul de a cunoaște România. Mă ocupam de filosofie, când profesorul mi-a spus: - Da, Mircea Eliade, dar el este în Statele Unite și nu în România; te duci acolo, înveți limba română, și te ocupi de tinerețea lui...Așa că, în 1974, am venit în România, cu o bursă, am
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
iată, prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viața... P.C. - V-am ruga să ne spuneți, de când sunteți profesor la Padova? R.S. - M-am întors la Torino aproape după trei ani, în 1976, ca asistent la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din Padova, și unde m-am ocupat de istoria religiilor - prima parte din viață, și, pe urmă, din 1993, când am câștigat concursul de profesor de limba și literatura română din cadrul acestei universități. Eram și îndreptățit, fiindcă cunoșteam
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
specialistul din X țară, care se ocupă de 10 ani cu aceeași problemă este total dezinteresat de restul, nu-l interesează nimic altceva. Dacă se ocupă de pictură, și aici este tipic, nu știe nimic de muzică, de teatru...sculptură, filosofie...Am prieteni pe care dacă îi scoți din domeniu, în afară, nu mai știu nimic!...Mi-aduc aminte, când eram copil, medicul de familie îl știa pe Dante pe dinafară sau îți vorbea de muzică, sau de artă. Acum, toate
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
1994 - Expediție în Rusia, văile Caucaziene; ascensiune pe vârful Europei, Elbrus (Grup de alpiniști români și grupul de tineri „Temerarii”). 1996 - Organizează Raliul internațional de schi România-Salvamont, în Italia și România 1993-1996 - Călătorește în India, Nepal și Sikkim, descoperă profunzimea filosofiei și istoriei acestui spațiu mistic. De asemenea, vizitează țări ale Europei și fixează repere ale originii vieții și culturii. (Expediție solitara). 1996 - Traversează Canada de la est la vest și ajunge până în regiunea Yukon, la Oceanul Arctic, în ultimele așezări ale eschimoșilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
necontrolabile în localizarea obiectelor (inclusiv a fregatei respective).” [4] Uca Marinescu 3, art-emis25 decembrie 2007 - Polul Sud magnetic (Expediție australiană). 2009 - O țară-regat, himalayană, dar unică prin indicele național de evaluare „Al Fericirii”, este Bhutanul. Acolo credință, evoluția spirituală și filosofia de viață pot fi modele pentru modul de evoluție spre actuala civilizație. După două săptămâni de încărcare spirituală în Bhutan a urmat călătoria în Birmania și Myanmar cu tempele și pagodele rămase din istoria veche a kmerilor. 2010 - În jurul lumii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
și unul din cei patru doctori răsăriteni, alături de Grigore de Nazians (Teologul) și Sf. Ioan Gură de Aur. El s-a bucurat de mic de o educație aleasă de la mama sa Emilia și bunica Macrina. A făcut studii strălucite de filosofie la Cezarea, Constantinopol și Atena. Cu timpul s-a retras la mănăstire iar în anul 370, a fost ales arhiepiscop până în anul 379 la moartea sa. Rămâne în istoria Bisericii prin opera teologică, el fiind autorul unei Sfinte Liturghii care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93776_a_95068]
-
Toate Articolele Autorului Iustin era din neam păgân ; s-a născut în Flavia La Neapolis (Sihem), ținutul Samaria Marc-Aureliu Filosoful era atuncea Împărat Iar Iustin vroiaa să afle, Adevărul Revelat ! Despre stoici și-Aristotel, apoi c-un pitagorean A studiat Filosofia și c-un platonician ! Doar un bătrân necunoscut, ferindu-l de deșertăciune L-a îndemnat spre Prooroci și DUMNEZEU, prin Rugăciune ! Și să rămână Filosof ! că-i bună Filosofia Omului spre bun folos, dacă-l duce spre MESIA ! Reconsiderându-și
SF.IUSTIN MARTIRUL ȘI FILOSOFUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377196_a_378525]
-
Revelat ! Despre stoici și-Aristotel, apoi c-un pitagorean A studiat Filosofia și c-un platonician ! Doar un bătrân necunoscut, ferindu-l de deșertăciune L-a îndemnat spre Prooroci și DUMNEZEU, prin Rugăciune ! Și să rămână Filosof ! că-i bună Filosofia Omului spre bun folos, dacă-l duce spre MESIA ! Reconsiderându-și știința, a spus lumii "noul" Crez Și-a intrat în Creștinism, prin apa Sfântului Botez ! Făcu la Roma "Noua Școală", ce întregea Filosofia Ducându-și Ucenicii-acolo, ca să învețe
SF.IUSTIN MARTIRUL ȘI FILOSOFUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377196_a_378525]