9,041 matches
-
Președinte - sau de consultările pe care le-a avut cu prim-ministrul în calitate de Președinte pe tema măsurilor fiscal-bugetare care trebuie adoptate în vederea reducerii deficitului public, angajarea răspunderii Guvernului în privința măsurilor ce trebuie luate în considerarea finalității urmărite este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Prin urmare, consultările avute între reprezentanții statului român anterior luării deciziei angajării răspunderii Guvernului
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
fiind evident că, în caz contrar, devalorizarea inerentă a monedei naționale ar fi condus, la un moment dat, la anularea beneficiului pensiei de serviciu. Dimpotrivă, intenția legiuitorului pare să fi fost aceea de a păstra și vechile pensii de serviciu, finalitate care nu poate fi realizată decât dacă și cuantumul acestora urmează a fi actualizat pentru a le proteja de devalorizarea monedei. ... ... VII. Practica judiciară a instanțelor naționale 29. Față de conținutul întrebării adresate instanței supreme nu a fost necesară consultarea
DECIZIA nr. 248 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301351]
-
moțiunii simple, care nu poate depăși 6 zile de la depunerea acesteia, înștiințând Guvernul asupra datei stabilite. (2) Președintele Senatului nu va supune dezbaterii moțiunile simple care nu îndeplinesc cerințele prevăzute la art. 170 și nici pe cele care vizează finalități specifice moțiunii de cenzură, prezentând Senatului motivele deciziei sale. (3) Moțiunile simple privind probleme de politică externă se supun dezbaterii numai însoțite de avizul Comisiei pentru politică externă și cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe. Această condiție trebuie îndeplinită în termen
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/299944]
-
practicii judiciare identificate: ... 22. Instanțele au arătat că de la data apariției Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu s-au acordat coeficienții prevăzuți în această lege, aceștia fiind stabiliți ca barem pentru anul 2022, ca finalitate de aplicare. S-a mai arătat că salarizarea personalului plătit din fonduri publice a avut ca punct de plecare Legea-cadru nr. 153/2017, dar pe parcursul aplicării sale s-au aplicat derogări, iar începând cu anul 2023, deși se statua că
DECIZIA nr. 112 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298400]
-
Cod de procedură penală. Consideră că evoluția legislativă a instituției recursului poate fi pusă în legătură cu involuția calității actului de justiție și a încrederii justițiabililor în activitatea de judecată. Totodată, susține că, deși are aceeași natură juridică și aceeași finalitate, prin sfera extinsă a cazurilor în care poate fi exercitată, calea extraordinară de atac a recursului din materie civilă oferă un standard de protecție a dreptului de acces la justiție și la înfăptuirea dreptății superior celui din procesul penal, deși
DECIZIA nr. 52 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298503]
-
de atac, denumită recurs în casație, ce are ca scop controlul legalității hotărârilor judecătorești definitive. Soluționarea recursului în casație este de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție. Spre deosebire de contestația în anulare, care vizează îndreptarea erorilor de procedură, finalitatea recursului în casație este aceea de a înlătura erorile de drept comise de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel, prin raportare la cazuri de casare expres și limitativ prevăzute de lege
DECIZIA nr. 52 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298503]
-
sferei hotărârilor ce pot fi supuse casării la cele prevăzute de dispozițiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală, așa cum acestea au fost modificate prin prevederile art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013, este justificată de finalitatea instituției analizate - aceea de verificare a conformității hotărârilor atacate cu regulile de drept aplicabile - și de natura acesteia - de cale extraordinară de atac. Curtea a reținut că, așa cum reiese și din expunerea de motive a Legii nr. 255/2013, prin
DECIZIA nr. 52 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298503]
-
urgență a Guvernului nr. 128/2023 și componenta salariului lunar în raport cu care se verifică întinderea majorării rezultate în urma aplicării acelorași prevederi și, subsecvent, incidența dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 confirmă finalitatea urmărită prin adoptarea prevederilor supuse interpretării, de aliniere a salariilor de bază ale personalului din cadrul instituțiilor prefectului la cele obținute de personalul cu funcții similare din cadrul Secretariatului General al Guvernului, fără luarea în considerare a celorlalte elemente care
DECIZIA nr. 96 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298426]
-
categoria "Altele" 1 Comunicat de Presă 08.12.2020 Lansarea proiectului RO-FLOODS - Proiectul are ca scop reactualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații pentru perioada 2022-2027, de la nivelul tuturor celor 11 bazine hidrografice. După realizarea acestor Planuri va urma, ca finalitate, corelarea lor cu Planurile de Management al Bazinelor Hidrografice realizate conform Directivei Cadru Apă, oferind, în acest fel, o viziune integrativă, care va fi transpusă și la nivelul districtului hidrografic al bazinul Dunării. Toate 2 Site-uri cu rețele sociale
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
75 din Constituție, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența prin care instanța de contencios constituțional a stabilit și criteriile esențiale care, îndeplinite cumulativ, configurează cazurile de încălcare a principiului bicameralismului, și anume: deturnarea scopului inițial al legii de la finalitatea urmărită de inițiator, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, pe de o parte, și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
oricărui act administrativ, ea face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale, prin prisma obiectivului său, care este prezentarea într-un mod clar și neechivoc a raționamentului instituției emitente a actului. Motivarea urmărește o dublă finalitate: îndeplinește, în primul rând, o funcție de transparență în profitul beneficiarilor actului, care vor putea, astfel, să verifice dacă actul este sau nu întemeiat; permite, de asemenea, instanței să realizeze controlul său jurisdicțional, deci în cele din urmă permite reconstituirea
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
în afara căruia valorificarea acestuia devine abuzivă și, ca atare, ca și în situația de față, prohibită. Altfel spus, conceptul de libertate se suprapune cu cel de drept valorificat legitim. Articolul 21 din Constituție garantează accesul liber la justiție, cu finalitatea apărării drepturilor, libertăților și intereselor legitime. Este însă evident că, pentru a putea fi apărate, ele trebuie să existe, iar existența lor trebuie probată în condițiile prevăzute de lege. Deci, pentru a cunoaște o măsură considerată abuzivă este necesar a
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
dispuse într-o astfel de situație este imposibilă, date fiind prevederile art. 5 alin. (3) din aceeași lege. Ca atare, persoanei vătămate i-ar rămâne la dispoziție numai posibilitatea introducerii unei acțiuni în anulare, în condițiile aceleiași legi, a cărei finalitate ar fi, în cazul admiterii ei definitive, pe o parte, constatarea retroactivă a caracterului nelegal al actului administrativ, iar pe de altă parte, încetarea producerii de efecte vătămătoare pentru viitor (aceasta numai în ipoteza în care, la data rămânerii definitive
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
motivării (1) Instrumentul de prezentare și motivare include conținutul evaluării impactului actelor normative, cuprinzând următoarele secțiuni: a) motivul emiterii actului normativ - cerințele care reclamă intervenția normativă, cu referire specială la insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare; principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse, cu evidențierea elementelor noi; concluziile studiilor, lucrărilor de cercetare, evaluărilor statistice; referirile la documente de politici publice sau la actul normativ pentru a căror implementare este elaborat respectivul proiect. Pentru ordonanțele de urgență vor fi prezentate distinct elementele
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
de procedură civilă. ... 77. Sub aspectul obiectului recursului în interesul legii, în sensul că acesta trebuie să se circumscrie dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, respectiv să privească o problemă de drept soluționată diferit de instanțele judecătorești, întrucât finalitatea acestei instituții juridice o constituie asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii, astfel cum prevăd și dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora „Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către
DECIZIA nr. 9 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272334]
-
prima Cameră sesizată să fie dezbătut/dezbătută în Camera decizională, unde să i se poată aduce modificări și completări. În acest caz, Camera decizională nu poate modifica substanțial obiectul de reglementare al inițiativei legislative, deci nu îl poate deturna de la finalitatea sa în procesul de adoptare a Legii învățământului preuniversitar. În procedura contestată nu a fost modificat substanțial obiectul de reglementare și, prin urmare, nu a fost modificată finalitatea acestuia. ... 73. În ceea ce privește motivele de neconstituționalitate intrinsecă, se arată
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
de reglementare al inițiativei legislative, deci nu îl poate deturna de la finalitatea sa în procesul de adoptare a Legii învățământului preuniversitar. În procedura contestată nu a fost modificat substanțial obiectul de reglementare și, prin urmare, nu a fost modificată finalitatea acestuia. ... 73. În ceea ce privește motivele de neconstituționalitate intrinsecă, se arată că alin. (1) și (2) ale art. 101 din lege sunt constituționale, întrucât nu instituie un dublu mecanism de admitere. Evaluarea națională reprezintă un examen prin care se
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
un mod nefiresc. Astfel, o fragmentare procedurală excesivă conduce la soluții legislative incoerente în sensul că prin întoarcerea artificială a legii și respingerea eventualelor dispoziții introduse se poate ajunge la situația în care celelalte dispoziții să nu își mai atingă finalitatea urmărită. ... 105. Având în vedere cele expuse, Curtea constată că legea în ansamblul său nu încalcă dispozițiile art. 75 alin. (5) din Constituție, coroborate cu cele ale alin. (1) și (4) ale aceluiași articol. ... 106. În fine, Curtea precizează că
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
obiectul acțiunii s-au emis pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și, în mod evident, nu conțin soluții legislative care să fie contrare cu concepția sau finalitatea urmărită de actele de bază. Precizează că toate măsurile dispuse atât în perioada stării de urgență, cât și în prezent, în perioada stării de alertă, au fost instituite în limitele permise de Constituția României, în măsura art. 53 din Constituție
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
temeinic al motivelor care au justificat întârzierea executării este lăsată la latitudinea instanței de executare care urmează a se pronunța, în acest sens, în funcție de împrejurările concrete ale fiecărei cauze. ... 16. Astfel cum a reținut Curtea în jurisprudența precitată, finalitatea reglementării privind aplicarea de penalități constă în determinarea debitorului rău-platnic de a executa obligația la care este ținut în temeiul unui titlu executoriu, pe care numai el o poate executa, prin aplicarea unei amenzi civile stabilite pe zi de întârziere
DECIZIA nr. 395 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275444]
-
care a înregistrat o creștere de 135,65% între momentul încheierii contractului (30 iulie 2007) și momentul formulării notificării (28 mai 2020). ... 13. Pârâta a depus întâmpinare, opunându-se demersului de adaptare, apreciind că acțiunea reclamantei este inadmisibilă, întrucât nu urmărește finalitatea Legii nr. 77/2016, respectiv neîntemeiată, întrucât nu se poate reține ca fiind îndeplinită cerința impreviziunii. ... 14. Judecătoria Târgu Mureș, prin Sentința nr. 1.954 din 10 mai 2021, a admis excepția inadmisibilității și a respins acțiunea ca inadmisibilă, argumentând, în esență
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
77/2016, respectiv neîntemeiată, întrucât nu se poate reține ca fiind îndeplinită cerința impreviziunii. ... 14. Judecătoria Târgu Mureș, prin Sentința nr. 1.954 din 10 mai 2021, a admis excepția inadmisibilității și a respins acțiunea ca inadmisibilă, argumentând, în esență, faptul că finalitatea Legii nr. 77/2016 are în vedere doar darea în plată, în timp ce posibilitatea adaptării, deși reglementată de lege, nu beneficiază de o procedură concretă în temeiul acesteia, putând fi obținută fie ca urmare a negocierii dintre părți, fie pe
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
8 alin. (1) din lege are ca obiect pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și să se transmită dreptul de proprietate către creditor, ceea ce înseamnă că legiuitorul a indicat finalitatea extremă ce poate rezulta din constatarea impreviziunii. Cu alte cuvinte, interpretând în mod coroborat art. 4 alin. (4) teza a doua și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, Curtea reține că dispunerea soluției de încetare a contractului de
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
8 alin. (1) din lege are ca obiect pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și să se transmită dreptul de proprietate către creditor, ceea ce înseamnă că legiuitorul a indicat finalitatea extremă ce poate rezulta din constatarea impreviziunii. Cu alte cuvinte, interpretând în mod coroborat art. 4 alin. (4) teza a doua și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, Curtea reține că dispunerea soluției de încetare a contractului de
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
8 alin. (1) din lege are ca obiect pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și să se transmită dreptul de proprietate către creditor, ceea ce înseamnă că legiuitorul a indicat finalitatea extremă ce poate rezulta din constatarea impreviziunii. Cu alte cuvinte, interpretând în mod coroborat art. 4 alin. (4) teza a doua și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, Curtea reține că dispunerea soluției de încetare a contractului de
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]