28,018 matches
-
După două ore de muncă Împreună cu profesorul Zenit - cu spectrul morții rănitului pe masa de operație plutind deasupra noastră - am reușit să oprim hemoragia și să refacem osul femurului zdrobit... Apoi l-am Învelit În nu știu câte pături și Într-o foaie de cort, pentru a rezista frigului până la spitalul din spatele frontului. Când toți răniții au fost așezați În camionul cu prelată, profesorul Zenit a urat ca de fiecare dată și acestor răniți: „Drum bun, copii, și să dea Dumnezeu să vă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Îl văd: Ascuns În spatele măștii, cu părul de culoarea bonetei trase până deasupra sprâncenelor, dând comenzi scurte”... În dimineața aceea, Despina a ajuns mai devreme la spital. A intrat În salonul pe care Îl conducea și a pus În ordine foile de observație. A urmărit ca infirmierele să facă totul cum trebuie. La ora șapte și un sfert, era În camera de spălare și pregătire pentru intrare În sala de operație. În clipa următoare, a intrat și profesorul. ― Ia te uită
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
sertar un dosar care purta pe el un Înscris, din care Gruia a reținut doar cuvântul „Rectorat”. Dosarul părea gol. Abia când, cu un zâmbet anume, profesorul l-a așezat pe birou, a văzut că În el se află o foaie de hârtie. ― Ia loc - l-a Îndemnat profesorul. Gruia s-a așezat pe fotoliul pe care ședea de obicei, nedezlipindu-și ochii de pe fața profesorului. Acesta, cu o Încetineală de melc - cum i s-a părut lui Gruia - a ridicat dosarul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și, În cele din urmă, l-a Întrebat: ― Bănuiești ce scrie pe această hârtie? ― Nu știu, domnule profesor - a răspuns Gruia, cu ultimele puteri. ― Așează-te comod și ascultă. Cu voce uniformă, profesorul a Început să citească cele scrise pe foaia de hârtie... Cu toată strădania lui de a Înțelege și a reține cele auzite, nu s-a ales decât cu ultimele cuvinte: „...Se acordă asistentului universitar Toaibă T. Gruia gradul de lector universitar, cu cinci voturi <pentruă... Nici unul Împotrivă”... „Asta
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
prăjină meșterită dintr-o creangă lungă de salcâm, făcu și o scară nouă, tăie cu ferăstrăul niște lemne, repară niște uluci rupte de la gardul din fundul curții și îi propuse lui Stelian să înlocuiască împreună cartonul asfaltat de pe chioșc cu foi de tablă. Mulțumit că, măcar pentru o vreme, nu mai era singur, Stelian îi aduse într-o zi norei sale, de la cooperativă, câțiva metri de finet, din care să-și facă o rochie de casă, iar nepoțelului, o mașinuță și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
-și împartă mai departe timpul între strand, cinema și hoinăreli cu bicicleta, o "Mifa" cehoslovacă, oferită în dar de Sever, mentorul său, la scurt timp după ce reușise să scape de serviciul de la cimitir. Dar, pe la sfârșitul lui iulie, Ticu schimbă foaia, amintindu-și brusc de faptul că fiul său încă nu se desăvârșise în meșteșugul și arta de frizer. Așa că, punându-i mașina de tuns și briciul în mâini, începu să-l poarte cu el prin tot orașul, pe la casele clienților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
devenit mai albi ca halatul lui. Ea nu găsește nimic mai bun de bâiguit decât : Vă cer scuze, nu am vrut să spun că... Nimeni însă nu mai ascultă scuzele ei, căci suita a și ieșit din salon. Dora mototolește foaia inutilă care a declanșat o reacție ce numai favorabilă nu îi poate fi în ajunul intervenției. Vlăguită de inutilitatea și nocivitatea cererii ei își lasă capul pe perna al cărei miros de dezinfectant pare și mai puternic. Își simte ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
încăperea scundă e cald, miroase a fum și a cartofi copți. De altfel, cojile carbonizate, puse într-un castron pe masa scundă, divulgă conținutul cinei lui Petrică din seara de duminică. Dora scotocește în poșetă, scoate un pix, rupe o foaie dintr-un carnețel. Ar vrea să îi scrie câteva cuvinte lui Victor, să îl liniștească, să îl asigure că este în siguranță. Dar este oare chiar în siguranță în această căsuță de pe frontiera cu Ucraina ? Și poate ea oare rezuma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
că da, în profunzimile sale secrete sufletul meu păstrează credința în Unul, Marele și Iertătorul Dumnezeu... Dacă-i așa, atunci este bine, dar trebuie să rechemi interiorul să iasă la suprafață ca să putem comunica. Teodora deschide o biblie veche cu foi îngălbenite, adusă de pe polița din iatac. Uite, cred că trebuie început cu psalmul 49 al oamenilor care sunt departe de Dumnezeu și vor să se pocăiască, să se întoarcă la El. Citește fără să te grăbești încercând să pătrunzi înțelesul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
în grupul de copii abia peste două zile. Abia am recunoscut-o, minunata ei podoabă de păr auriu buclat nu îi mai înconjura fețișoara palidă. Aici primeam mâncare caldă, pe lângă bucata de pâine. O supă limpede în care pluteau câteva foi de varză ; ar fi fost bună și ea numai că nu aveau nici un fel de castroane sau gamele în care să ne toarne porția pe care o vărsau în cele câteva cutii goale de conserve la care făceam coadă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de om după cum și omul se teme de lup. Spre primăvară, am pregătit un solariu pentru răsadurile de varză, prilej cu care Ulitia și-a amintit ce benefică este această legumă considerată ca "ordinară". La ei, în Brodocul ucrainean, foloseau foi de varză pentru toate durerile articulare și reumatismele. Iată-mă pe cale de a deveni "specialistă" în farmacia naturală la care nu mă gândisem în timpul celor trei ani de facultate care m-au ajutat totuși în nobila îndeletnicire pe care am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
boarfele aduse din trista ei aventură. A pus pe foc și pachetul din celofan cu fundă roz pomponată, care conținea bluza lucioasă și fusta plisată, darul otrăvit de Crăciun. La sfârșit a aruncat pe jar un caiet subțiratec și câteva foi volante. Jurnalul ei... Am reușit să salvez câteva pagini pe care ți le dau să le citești în timp ce eu voi trage o fugă până la un bărbat cu picioarele ologite. Oricum nu sunt în stare să spun mai multe despre nenorocirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
buchet de lăcrimioare pentru mama iar pentru Gery frunze fragede de leurdă care îi place mult. Pagina nu se poate citi în totalitate, partea de jos este zdrențuită și afumată. Dora continuă să caute alte pagini lizibile, răsfoind cu grijă foile fragilizate de foc și de timp. Septembrie 1953 tot la bolnița jenșcina De câteva zile Marina Pavlova, o doamnă puțintică la trup de parcă ar avea tot doisprezece ani ca și mine, a început să ne pună să facem teme ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
normal, doar este băiat. Atunci am simțit ceva ca și in primavară in pădure când m-a săltat Vasili în brațe. O s-o iscodesc mai mult pe mama despre lucrurile astea ciudate pe care le simt... Iată însă și două foi lipite între ele pe care Dora le detașează cu mare atenție. Martie 1954 tot la Bolnița jenșcina Ieri am împlinit doisprezece ani și mama a pregătit pentru mine o prăjitură rotundă cu foi negricioase și o cremă dulce parfumată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
care le simt... Iată însă și două foi lipite între ele pe care Dora le detașează cu mare atenție. Martie 1954 tot la Bolnița jenșcina Ieri am împlinit doisprezece ani și mama a pregătit pentru mine o prăjitură rotundă cu foi negricioase și o cremă dulce parfumată cu zmeură. Pe ea era scris cu litere albe, cred că din smântână MINODORA și erau înfipte douăsprezece lumănărele aprinse pe care a trebuit să le sting dintr-o suflare. Am simțit eu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
care a făcut din copilul ei un copil-mamă care a dat viață fără să fi iubit. Noaptea s-a lăsat demult și Teodora nu s-a întors încă de la căpătâiul suferindului unde a fost chemată. A mai rămas o singură foaie aproape întreagă pe care Dora o ridică în dreptul ochilor ca să poată descifra scrisul devenit mai sigur. Ianuarie 1955 tot la Bolnița jenșcina Nimeni nu știe ce se întâmplă cu mine de când militarii l-au îmbarcat pe Vasili ca să-l ducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ele alunecă un plic subțire, lunguieț. Adresă scrisă de mână, scris necunoscut. Expeditor de asemenea necunoscut : Ciprian Frunză. "Ciprian ? Cine o mai fi și ăsta ? Iar vreo cerere de donație, nu trece zi să nu aducă poșta vreuna..." Încremenește cu foaia de hârtie în mână : Stimate domnule Matei, Îmi asum greaua misiune de a vă comunica o foarte tristă veste. Soția dumneavoastră, doamna Dora Matei, ne-a onorat cu prezența ei câteva zile, fiind în căutarea doamnei Teodora Racoce, care locuiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
la tel. ... între orele... Doamna împreună cu bucătăreasa șefă de la Central și cu două gospodine, toate fostele ei eleve, s-au ocupat de prepararea bucatelor: antreuri și gustări calde și reci, budinci și salate, răcituri de cocoș, ciorbe răcoritoare, sarmale în foi de viță și de varză, fripturi de purcel, mânzat și pasăre, toate degresate și bine pătrunse, deserturi de mai multe feluri, salate și torturi de fructe, tortul miresei, pachete cu gustări pentru drumul de întoarcere al invitaților, cu chifteluțe, ficăței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cum Dumnezeu va intra macaraua în biroul directorului?... Te-a furat peisaju', ă? Vrei să-ți treci în cartea de onoare a vieții faptul că ai avut norocul să stai în biroul directorului, înfruntându-mă pe mine, ai? Bine... Atunci întoarcem foaia și stăm de vorbă altfel... Când a dat să se ridice, scaunul a deranjat auzul cu semne de mare hărmălaie de scârțâituri; dar n-a cedat. Burtă Multă a rămas încremenit, în poziția aș vrea să mă ridic, trăgând discret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
latină). 38 Rareș Tiron Istorisiri nesănătoase fericirii 39 Voință împlinită oarte de curând, o întâmplare din cale-afară de neobișnuită a reușit să zguduie cugetul și bunul mers al treburilor populației din micul oraș, din care eu stau și notez pe foi răzlețe de maculatură aceste rânduri, ce, la finele lor, poate chiar vor cutremura pe unii. Se știe că lucrurile sunt meticulos aduse în gândul și pe buzele lumii și dezbătute cu multă aprindere, doar abia după ce ele nu mai există
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
este totală. Toți ne salută cald și, pe un ton de o politețe desăvârșită, ne întreabă dacă ne pot ajuta cu ceva. Auzind mica noastră nedumerire, șeful de echipă ne explică rar drumul, după care scoate un creion și o foaie de hârtie și ne desenează o hartă. Uluitor! Nimeni din jur nu fluieră și nu scuipă măscări. La sfârșitul micii ceremonii, toți se înclină, deferent, și se întorc disciplinat la lucru. Incidentul nu este izolat: ulterior, ori de câte ori am avut nevoie
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
contemplativ. Ori de câte ori cumpăr un suvenir dintr-un magazin de obiecte tradiționale, rămân minute în șir să privesc dansul pe care mâinile albe ale vânzătoarei îl descriu în jurul obiectului, proiectând asupra lui pulsațiile delicate ale limfei și, prin aceasta, însuflețindu-l. Foaia, albă sau colorată, a cărei alegere este dictată nu de impulsuri ale momentului, ci de arcane legate de succesiunea anotimpurilor, învăluie artefactul nu pentru a-l ascunde, ci pentru a-i potența conturul, la fel cum trupul drapat de kimono
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
japoneză nu pot scăpa tentației de a descoperi, oglindite în străvechile desene, obiceiuri, modele comportamentale și fragmente ideologice din viața de zi cu zi a Japoniei moderne. Despre aceasta însă, mai târziu. Pentru moment, să lăsăm creioanele jos, să punem foile cu desene deoparte, să uităm că, de pe albul lor imaculat, ne privesc semne vechi de mii de ani și să ne odihnim. Acum, Muză, să cântăm despre bloguri Scrieți, băieți, numai scrieți. Ion Heliade Rădulescu Ca lectori pățiți, presupun că
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
se înclină în semn de salut și respect, apoi plecă. -Ce vrei să faci cu arcul, Adela? și-a întrebat Ilina, fiica ei cea mai mare. -Asta! ... a zis într-o poziție răzbunătoare Adela, arătându-i mamei o păpușă din foi de păpușoi, cu pieptul străpuns de un arc. -Copchilo! ... mă fac că nu înțeleg obrăznicia ta...De aceea înfățișează-te și răspunde-mi de îndată, îi strigă mama. Adela s-a așezat în fața mamei așa cum era ordinea după zicerea Uranului
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
numai ca să facă bine celor nevoiași. Nu vei întâlni, ca la noi, preoți nepieptănați de luni întregi și-mbrăcați în cioareci și zeghe, de crezi că sunt geambași și nicidecum slujitori ai lui Iisus, nici de aceia care să cânte "foaie verde" și să de chiote pe la nunți și cumetrii; nici aceia care măsluiesc cărțile și fac politică, în loc să mântuiască sufletele credincioșilor, ci întâlnești preoți, cuviincioși, plini de evlavie, adânci cunoscători ai Scripturii, cu milă către cei săraci, curat și modest
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]