8,923 matches
-
Soarele, oferind astfel o bază științifică sistemului heliocentric, după 60 de ani de la moartea lui Copernic . Legile lui Kepler au fost enunțate, pornind de la faptul că s-a considerat că planetele descriu orbite eliptice, Soarele aflându-se în unul din focare. 1. Raza vectoare dintre Soare și planetă descrie arii egale în intervale de timp egale. 2. Raportul dintre pătratul perioadei de revoluție și cubul semiaxei mari a orbitei este același pentru toate planetele. 3. Raportul dintre pătratul perioadei de revoluție
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
idee se bazează și funcționarea programului solar, în Mont Luis, Franța. Aici s-a construit o clădire cu mai multe nivele, cu o latură acoperită de oglinzi, astfel încât totalitatea lor să formeze o uriașă oglindă concavă. Camera de încălzire din focar poate ajunge la temperaturi de 3.000șC, temperatură la care se topesc majoritatea metalelor. Arhimede (cca. 287 - 212 Î.Hr.) - unul dintre cei mai mari savanți ai omenirii, născut la Siracuza. Educația primită în familie a fost completată prin călătorii
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Jupiter...Pluto - pe o planșă, orbitele planetelor mai apropiate de Soare par prea mici pentru a fi diferențiate) 4.8 Cum desenăm o orbită eliptică? Elipsa este locul geometric al punctelor pentru care suma distanțelor la două puncte fixe, numite focare, se menține constantă. Elipsa se construiește ușor, legând de două ace fixate pe o foaie de hârtie cele două extremități ale unui fir de ață egal în lungime cu axa mare a elipsei (vezi figura). Cu notațiile: F, F1 focarele
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
focare, se menține constantă. Elipsa se construiește ușor, legând de două ace fixate pe o foaie de hârtie cele două extremități ale unui fir de ață egal în lungime cu axa mare a elipsei (vezi figura). Cu notațiile: F, F1 focarele, a - semiaxa mare , (distanță mijlocie), b - semiaxa mică, PP1 = 2a, FF1 = 2e • Prima lege a lui Kepler: planetele descriu orbite eliptice în jurul Soarelui. F1M + MF = PP1 = 2a Deplasând creionul ce ține firul întins în M, obținem elipsa. Excentricitatea e raportul
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Excentricitatea e raportul dintre FF1 și PP1: a c a c PP FFe ș== 2 2 1 1 67 astfel încât elipsa poate fi mai mult sau mai puțin turtită, în funcție de valoarea excentricității sale. Exemplu: cercul are excentricitatea e=0 pentru că focarele F și F1 se suprapun cu centrul cercului O. Dacă Soarele este în focarul F', atunci punctul P' se numește periheliu (punct în care o planetă, aflată în mișcare în jurul Soarelui se găsește cel mai aproape de aceasta), planeta are viteză
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
2 2 1 1 67 astfel încât elipsa poate fi mai mult sau mai puțin turtită, în funcție de valoarea excentricității sale. Exemplu: cercul are excentricitatea e=0 pentru că focarele F și F1 se suprapun cu centrul cercului O. Dacă Soarele este în focarul F', atunci punctul P' se numește periheliu (punct în care o planetă, aflată în mișcare în jurul Soarelui se găsește cel mai aproape de aceasta), planeta are viteză maximă și punctul P - afeliu, unde planeta are viteză minimă; distanța dintre soare și
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
P - afeliu, unde planeta are viteză minimă; distanța dintre soare și planetă se numește rază vectoare. Distanța mijlocie Soare planetă, a, este semisuma distanțelor de la Soare la periheliu (SP) și la afeliu (SP1): 2 1SPSPa += Dacă Soarele se află în focar, atunci F1 este punctul geometric la aceeași distanță de P1 ca și F de P. Pentru marea majoritate a planetelor, excentricitatea orbitelor este foarte mică, având orbite aproape circulare; Mercur și Pluto sunt planete cu excentricități mari, 0,21 și
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
va fi supus unei forțe de atracție gravitaționale mai mare decât forța centrifugă impusă de viteza mișcării satelitului, și acesta se va apropia de Pământ cu viteza crescândă, traiectoria fiind în cazul acesta o elipsă (orbita 1), cu unul din focare în centrul Pământului. Dacă viteza satelitului Vh > VIh forța de atracție gravitațională nu poate reține satelitul pe orbita circulară și acesta se va îndepărta de Pământ, mișcându-se pe o traiectorie eliptică (traiectoria 3) sau va pleca la infinit (traiectoriile
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Revoluției Maghiare a fost văzută ca un simptom al unei politici deficitare în ceea ce îi privește pe minoritari, ajungându-se la concluzia că „existența unor instituții de învățământ cu predare în limbile minorităților a fost o gravă eroare, acestea devenind «focare ale naționalismului maghiar» și ale «separatismului»”<ref id=”1”>Raport final, 2006, p. 527.</ref>. Deși a urmat o etapă de relaxare și aparentă liberalizare între 1966 și 1971, în care s-a putut crea acea structură administrativă de care
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
armonioasă și indisolubilă cu o formă de învățământ artistic. Demersul său a fost fructuos cultivat de Gheorghe Panaiteanu-Bardasare și apoi continuat de succesorul său, C. D. Stahi. Asachi a înțeles de la bun început că “muzeul trebuia să constituie un puternic focar de educație artistică și patriotică pentru marele public, în general, și pentru elevii Școlii de arte, în special” (C. Paradais, Valori ale picturii românești, Iași 1970, pag. 5). Meritele lui Stahi, ce se cuvin a fi subli- niate într-un
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
perioada Războiului Rece, acum este mult mai greu de imaginat o criză între S.U.A. și Federația Rusă care ar putea sa evolueze spre o confruntare nucleară. Datorită desființării Pactului de la Varșovia confruntarea din Europa Centrală nu mai există. Apariția altor focare de pericol în ceea ce privește înarmarea nucleară a mărit gradul și complexitatea pericolelor la adresa securității. Capacitatea de proiecție a Rusiei s-a diminuat considerabil, astfel nivelul de alertă nucleară a fost redus considerabil după căderea comunismului. „În perioada care a urmat Războiului
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
colaborări politice mai strânse în plan internațional au apărut și efectele adverse: globalizarea terorismul, decalaje mari între țările de la periferia fenomenul și cele care conduc curentul și îl domină, pericolul pe care îl reprezintă conflictele asimetrice gata oricând să declanșeze focare mari de război dar, nu în ultimul rând și multiplicare problemelor de mediu (efectul de seră). Sancțiunile economice pot fi considerate un instrument diplomatic al acestei noi realități, caracteristice secolului XXI, modernității și de ce nu globalizării. Ca instrument al practicii
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
în cuva cu lichid și iluminați o cu un fascicul paralel de lumină de la sursa cu fantă. Răspuns: Lentila de aer convergentă când o introducem în apă devine divergentă, împrăștie razele paralele care ajung pe ea. Orice lentilă are două focare, iar distanța de la focar la lentilă, numită distanță focală, este o caracteristică a celor două medii lentilă-mediu exterior. De aceea, orice lentilă se comportă în funcție de mediul exterior acesteia, putând deveni din convergentă divergentă și invers, dacă o introducem în alt
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
și iluminați o cu un fascicul paralel de lumină de la sursa cu fantă. Răspuns: Lentila de aer convergentă când o introducem în apă devine divergentă, împrăștie razele paralele care ajung pe ea. Orice lentilă are două focare, iar distanța de la focar la lentilă, numită distanță focală, este o caracteristică a celor două medii lentilă-mediu exterior. De aceea, orice lentilă se comportă în funcție de mediul exterior acesteia, putând deveni din convergentă divergentă și invers, dacă o introducem în alt mediu. Reflexia totală înumită
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
separare a două medii transparente, unghiul de reflexie și unghiul de refracție sunt egale. 3. Unghiul de refracție este întotdeauna mai mic decât cel de reflexie. 4. Planul focal al unei lentile este planul perpendicular pe axa optică principală în focarul imagine și în care se intersectează toate razele incidente paralele între ele. 5. O substanță, în aceleași condiții, va avea indici de refracție diferiți pentru radiații cu culoare diferită. 6. Fasciculele paraxiale sunt înclinate la 45°. 7. Reflexia totală apare
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
luminii pe un paravan; 2. reflexia luminii pe o oglindă plană; 3. dispersia luminii printr-o prismă; 4. interferența luminii pe o lamă subțire. IV. Despre lentila convergentă se poate afirma că: 1. formează numai imagini reale; 2. are două focare principale; 3. una din suprafețe poate fi concavă; 4. se poate utiliza ca lupă. V. Un obiect real se află în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
lentila convergentă se poate afirma că: 1. formează numai imagini reale; 2. are două focare principale; 3. una din suprafețe poate fi concavă; 4. se poate utiliza ca lupă. V. Un obiect real se află în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1. interferență nestaționară; 2. interferență localizată; 3. interferență nelocalizată; 4. nu se poate
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
refracție al lentilei; c) descrește când raza de curbură a suprafeței sferice scade; d) depinde numai de indicele de refracție al mediului în care se află lentila. 8. Planul focal obiect al unei lentile convergente are următoarele proprietăți: a) conține focarele secundare; b) este perpendicular pe axa optică; c) nu este unic; d) trece prin focarul principal obiect. 9. Imagini virtuale se pot obține astfel: a) cu lentile convergente; b) cu orice fel de lentilă; c) cu o oglindă plană; d
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
numai de indicele de refracție al mediului în care se află lentila. 8. Planul focal obiect al unei lentile convergente are următoarele proprietăți: a) conține focarele secundare; b) este perpendicular pe axa optică; c) nu este unic; d) trece prin focarul principal obiect. 9. Imagini virtuale se pot obține astfel: a) cu lentile convergente; b) cu orice fel de lentilă; c) cu o oglindă plană; d) numai cu lentile divergente. 10. Imaginea finală obținută cu luneta lui Galilei este: a) virtuală
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
la o lentilă este de 10 m, iar de la imagine la lentilă este de 2,5 m. Să se determine convergența lentilei dacă imaginea este: a) reală; b) virtuală. 2. Un obiect se află la distanța d1=10 cm în fața focarului unei lentile convergente, iar ecranul pe care se formează imaginea sa la distanța d2=40 cm dincolo de celălalt focar. Să se afle distanța focală a lentilei și mărirea dată de lentilă în această situație. 3. Două lentile cu distanțele focale
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
determine convergența lentilei dacă imaginea este: a) reală; b) virtuală. 2. Un obiect se află la distanța d1=10 cm în fața focarului unei lentile convergente, iar ecranul pe care se formează imaginea sa la distanța d2=40 cm dincolo de celălalt focar. Să se afle distanța focală a lentilei și mărirea dată de lentilă în această situație. 3. Două lentile cu distanțele focale f1 = 12 cm și f2 = 15 cm se găsesc la distanța d = 36 cm una de cealaltă. Un obiect
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
optic apare în deșert, dar și în localitatea noastră. 1. Pentru a obține o imagine virtuală a unui obiect real într-o lentilă convergentă, obiectul trebuie plasat fața de lentilă: a. la infinit; b. la dublul distanței focale; c. între focar și dublul distanței focale; d. între focar și lentilă. 2. O rază de lumină trece din aer în1 = 1) într-un mediu cu indicele de refracție n2. Pentru un unghi de incidență i = 45 0, unghiul de refracție este r
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
localitatea noastră. 1. Pentru a obține o imagine virtuală a unui obiect real într-o lentilă convergentă, obiectul trebuie plasat fața de lentilă: a. la infinit; b. la dublul distanței focale; c. între focar și dublul distanței focale; d. între focar și lentilă. 2. O rază de lumină trece din aer în1 = 1) într-un mediu cu indicele de refracție n2. Pentru un unghi de incidență i = 45 0, unghiul de refracție este r = 30 0 . Indicele de refracție n2 are
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de lentile alipite; b. mărirea liniară transversală dată de sistemul de lentile pentru obiectul considerat; c. distanța focală a lentilei divergente ; d. realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii printr-o lentilă divergentă, pentru un obiect situat între focarul imagine si lentilă. 3. În graficul din Fig.2.4. este reprezentată dependența energiei cinetice maxime aelectronilor emiși prin efect fotoelectric extern, de frecvența radiației incidente. Metalul pentru care a fost obținut acest grafic este supus acțiunii radiațiilor luminoase cu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
devine infinită. 3. Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este întotdeauna: a. reală, răsturnată, micșorată ; b. virtuală, dreaptă, micșorată ; c. reală, dreaptă, micșorată ; d. virtuală, răsturnată, micșorată. 4. Despre lentila convergentă se poate afirma că: a. are focare virtual; b. are focare reale; c. are distanța focală imagine negativă; d. formează doar imagini reale. 5. O radiație monocromatică are lungimea de undă λ = 660nm. Energia unui foton ce face parte din această radiație este: a. 3 ·10 -19
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]