5,879 matches
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1364 din 25 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Dintotdeauna, muzica noastră folclorică poartă pe elitrele ei ușoare și diafane bucuria unei exaltări responsabile de schimbările stării sufletului și pasiunii lui. Prin ea, ca printr-o fereastră curată, neperdeluită, cu mușcată în canat și chihlimbar fluid îmbelșugând lumina scursă pe sticlă, se vede
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
mai buni sunt în primul rând acei care sădesc și se bucură de florile spirituale ale melosului popular. Iar oamenii cei mai ursuzi sunt aceia care-și pietruiesc tunelul timpanului, fereastra ochiului, poarta sufletului și nu se predau îmbrățișării muzicii folclorice, nu-i beau apa nesecabilă, nu-i miroase zefirul viu, nu-i sărută eterna și infinita coroană a frunții eternului și infinitului țăran român. Fiecare își este rege sieși, fiecare e fiu al cuiva, fiecare părinte altcuiva, pe atât de
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
eterna și infinita coroană a frunții eternului și infinitului țăran român. Fiecare își este rege sieși, fiecare e fiu al cuiva, fiecare părinte altcuiva, pe atât de măreț, de bun și de frumos, pe cât iubește măreața, buna și frumoasa muzică folclorică românească. Nu-i nimeni să nu aibă strămoși la talpa satului românesc, ce s-au aplecat cândva peste ghintură să scoată la soare știubeiul cu apa curată, rece și dulce, a izvorului fântânii; nu-i, așadar, cineva dintre români care
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
îl stimează artiștii, l-a iubit și îl iubește neamul, l-au prețuit Mihail Sadoveanu, Zaharia Stancu, Fănuș Neagu și alții, lăsând mărturii despre aceasta, i-au prevăzut și admirat harul, de la Maria Tănase, toată pleiada artiștilor interpreți de muzică folclorică, dar și cei aparținând genului clasic sau muzicii ușoare, ori actori, regizori și așa mai departe... Se poate remarca faptul că nu s-a scris mult și nici pe măsură despre artistul care a lăsat veacului, precum dalta în cremene
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
ca o statuie fără duh în locul căreia vorbește istoria, ci freamătă pe toate așchiile scândurei scenei. Strămută îndestulător toate gândurile spectatorilor. Fiecare dintre ei intră astfel în comuniune cu artistul Benone Sinulescu, care dovedește cât de profundă este puterea cântecului folcloric românesc, nealegând să aibă o reprezentație ușoară, cu o piesă-două, ci un iureș de cântece creatoare de atmosferă ce surclasează cele mai galante spectacole muzicale. Firește, fermecătoarea ciocârlie a cântecului românesc, Maria Ciobanu, a fost, de asemenea, adorabilă! Cei doi
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
doilea va lăsa gândul să fie liber,va lăsa pragul inimii să fie primitor cu dragostea, va lăsa privirea ochilor în bună armonie cu privirea sufletului, va merge fascinat în urma pașilor spirituali pe care i-a mers prin spectacolul muzical folcloric într-o viață exemplară de trudă și credință, realizatoarea de emisiuni și filme cu orizont folcloric, Theodor Popescu. Așa se cere a se alcătui această însemnare afectivă, dorindu-se să facă plăcere cui citește, dacă găsește că iubirea sa pentru
FLORI GRĂDINĂRITE DE MAESTRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341061_a_342390]
-
va lăsa privirea ochilor în bună armonie cu privirea sufletului, va merge fascinat în urma pașilor spirituali pe care i-a mers prin spectacolul muzical folcloric într-o viață exemplară de trudă și credință, realizatoarea de emisiuni și filme cu orizont folcloric, Theodor Popescu. Așa se cere a se alcătui această însemnare afectivă, dorindu-se să facă plăcere cui citește, dacă găsește că iubirea sa pentru Theodora Popescu e geamănă cu iubirea celui ce-a făptuit-o! Realizatoare, așadar, a unui mare
FLORI GRĂDINĂRITE DE MAESTRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341061_a_342390]
-
vasul tău!”, sfătuiește Solomon. Firește, așa e cuviincios, dar, fără îndoială că, într-o viață de profesionist al unei diversități de aplicații ale promovării folclorului și mladelor sale, celor mai tineri artiști candidați la consacrarea pe scena marelui spectacol muzical folcloric, Theodora Popescu a stăruit și a avut harul de a orienta pe mulți artiști ca să-și deslușească între numeroase „vase”, pe cel al fiecăruia. Aceasta-i cea mai importantă folosință pe care o va avea în veacul acesta și-n
FLORI GRĂDINĂRITE DE MAESTRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341061_a_342390]
-
Între ei, maestra Angela Buciu este un artist dintre cei care, pentru că alte popoare nu îl are, l-ar cumpăra (mai ales că noi vindem tot). Numai că maestra nu se vinde străinului, se dăruie neamului ei! Glăsuiește nepereche muzică folclorică pur maramureșeană, cercetează folclorul, culege folclor, scrie, învață cu rod pe cei tineri, se implică în viața socială românească, se integrează în activități din orizontul cultural internațional. Atari preocupări nu pot fi decât în puterea unui om care iubește ceea ce
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
muzicii, Canto clasic. Debutul său artistic datează din anul 1960, la Ansamblul „Maramureșul” din Baia Mare, pentru ca nu mult după aceasta, în 1964 să fie difuzată la radio cu piesa „Mociriță cu trifoi”. Au urmat nenumărate emisiuni Radio și tv, filme folclorice dintre care „Flori de sânzâiene”, în regia lui Ion Filip, dar nu numai, a cucerit premii internaționale. A înregistrat cincisprezece discuri Electrecord, casete CD-uri... Totalizează peste o sută douăzeci de întegistrări muzicale din zonele folclorice ale Maramureșului, Crișanei, din
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
Radio și tv, filme folclorice dintre care „Flori de sânzâiene”, în regia lui Ion Filip, dar nu numai, a cucerit premii internaționale. A înregistrat cincisprezece discuri Electrecord, casete CD-uri... Totalizează peste o sută douăzeci de întegistrări muzicale din zonele folclorice ale Maramureșului, Crișanei, din Codru, Chioar, Oaș, Lăpuș..., sub bagheta dirijorilor George Vancu, Al. Vaiman, Ovidiu Barteș, Paraschiv Oprea. A înregistrat, de asemenea, la Novi-Sad, în vechea Iugoslavie. A cântat pretutindeni în țară, precum și în Bulgaria, Polonia, URSS, Suedia, Norvegia
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
cu presa de specialitate etnofolclorică, fapt relevat în volumul „Destin neliniștit”, capitolul „Vitralii”, precum și în introducerea volumului „Lada mea de zestre”. Firește, în chipul cel mai elevat fructificator a colaborat și colaborează cu toate orchestrele și ansamblurile profesioniste de profil folcloric din țară, împreună cu soliști consacrați, sub bagheta maeștrilor dirijori Constantin Arvinte, Ionel Budișteanu, Victor Predesu, Florian Economu, George Vancu, Paraschiv Oprea... A fost aleasă deputat PRM într-o circumscripție electorală din Maramureș, ocazie eficient fructificată în a sluji cultura, tineretul
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
profil în Parlamentul României și dintr-un Grup parlamentar de prietenie cu Belgia, Brazilia, Marele Ducat de Luxemburg, Republica Filipine și să fie membru supleant în Delegația Parlamentului României, la inițiativa Central-Europeană, Dimensiunea Parlamentară. Transilvania nord vestică are o documentare folclorică, o susținere a folclorului și un cântec folcloric numai calitativ, de o superioritate poetic-muzicală de o puritate autohtonă rară, prin artista unică, desprinsă limpede de categoriile general tipice, cu o mare putere de expresie, inteligență și farmec, Angela Buciu! Aurel
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
parlamentar de prietenie cu Belgia, Brazilia, Marele Ducat de Luxemburg, Republica Filipine și să fie membru supleant în Delegația Parlamentului României, la inițiativa Central-Europeană, Dimensiunea Parlamentară. Transilvania nord vestică are o documentare folclorică, o susținere a folclorului și un cântec folcloric numai calitativ, de o superioritate poetic-muzicală de o puritate autohtonă rară, prin artista unică, desprinsă limpede de categoriile general tipice, cu o mare putere de expresie, inteligență și farmec, Angela Buciu! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
a zestrei spirituale a vechii și în același timp tinerei Bucovine, deoarece secolele mărturisesc splendoarea înțelepciunii poporului, nu o încărunțesc, maestra Ștefania Rareș este urmașă a străromânilor din ținutul nord răsăritean al Moldovei, care a slujit și slujește covârșitor muzicii folclorice, spre binele sufletesc cel mai mare și cardinal în rezistența culturii și tradițiilor naturale, pământene, ale unui neam ce trecut sub atâtea obidiri și nesfârșite schimbări și dominații zguduitoare sociale, teritoriale, politice, putea altminteri să-și piardă identitatea. Ordinea întâmplărilor
ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
-
cel mai mare și cardinal în rezistența culturii și tradițiilor naturale, pământene, ale unui neam ce trecut sub atâtea obidiri și nesfârșite schimbări și dominații zguduitoare sociale, teritoriale, politice, putea altminteri să-și piardă identitatea. Ordinea întâmplărilor în istoria cântecului folcloric ar fi fost decisă de la sine, dacă azi, când rătăcirea, precaritatea culturală și nepăsarea pot devasta în scurt timp folclorul, la care au lucrat constructiv și înfloritor veacurile, n-ar exista artiști ca Ștefania Rareș. Folclorul are azi nevoie de
ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
-
păcate scenele și platourile sunt încărcate azi de o masă de cântăreți care ori nu se aud pe ei, ori sfidează cu bună știință și în exterioritatea oricărui control, pe toată lumea! Dar, suntem contemporanii unei pleiade de interpreți de muzică folclorică pentru care veacul spiritual următor va datora mult! Suntem contemporanii maestrei Ștefania Rareș! De rară noblețe sufletească, generoasă și îngăduitoare cu cei care au un fir de talent, artista Ștefania Rareș își cunoaște și împlinește rostul slujirii cântecului. Cum altfel
ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
-
oameni iubind, muncind, suferind, luptând, pierzând, sperând... Ce meditații poetice! Ce voioșie în cântecele de joc ale Ștefaniei Rareș! Doina, bocetul, cântecul liric, strigătura... cine le glăsuiește ca Ștefania Rareș? Ștefania Rareș, însăși! Este una dintre puținele interprete de muzică folclorică românească potrivnică influențelor și infiltrațiilor vătămătoare, străine de tradiția și cultura neamului, ori căzute în plasa urbană, cultă, modernă, vulgară ori banală, cu text gol. Zona etnofolclorică a Moldovei de nord este puternic individualizată, iar artista Ștefania Rareș a preluat
ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
-
la nuanță nu la miez, la aspect, nu la structură. Moldoveanca bucovineancă Ștefania Rareș cântă, într-o multitudine de motive poetice și pe o gamă largă de unde ritmice, într-un timbru inconfundabil, cu particularitățile dialectale care dau superbitate pieselor sale folclorice și de aceea, în fiecare cântec, Ștefania Rareș este Ștefania Rareș! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ștefania Rareș, folclorul pur de la lăutar și plugar / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1369, Anul IV
ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
-
a Festivalului Internațional de Folclor Autentic Românesc „SĂ-MI CÂNȚI, COBZAR”. Pe scena Filarmonicii Regionale din Cernăuți au urcat mai mult de 100 de artiști de toate vârstele. Printre ei s-au numărat: • Ansamblul vocal-folcloric „Perla”, instructor Iurie Levcic • Grupul folcloric „Țărăncuța”, sat Marșinți, raionul Noua Sulița • Corul „Codrii Cosminului”, conducător Gheorghe Sadovei • Grupul de cobzari ”Barbu Lăutarul”, de la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău • Ansamblul ''Teodor Burada'', de la Universitatea de muzică G. Enescu din Iași • Grupul folcloric și Taraful
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
-
Levcic • Grupul folcloric „Țărăncuța”, sat Marșinți, raionul Noua Sulița • Corul „Codrii Cosminului”, conducător Gheorghe Sadovei • Grupul de cobzari ”Barbu Lăutarul”, de la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău • Ansamblul ''Teodor Burada'', de la Universitatea de muzică G. Enescu din Iași • Grupul folcloric și Taraful ”Bujorii Volocii”, s. Voloca, raionul Hliboca Tinerii soliști Ana-Maria Calancea, Cezarina Ștefanesa, Frații Mihai și Gheorghe Gostiuc educați în studioul vocal - folcloric al Centrului Bucovinean de Artă Cernăuți, au evoluat alături de consacrații artiști Călin Brăteanu, Natalia Andrieș, Ionuț
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
-
Ștefan Neaga” din Chișinău • Ansamblul ''Teodor Burada'', de la Universitatea de muzică G. Enescu din Iași • Grupul folcloric și Taraful ”Bujorii Volocii”, s. Voloca, raionul Hliboca Tinerii soliști Ana-Maria Calancea, Cezarina Ștefanesa, Frații Mihai și Gheorghe Gostiuc educați în studioul vocal - folcloric al Centrului Bucovinean de Artă Cernăuți, au evoluat alături de consacrații artiști Călin Brăteanu, Natalia Andrieș, Ionuț Urdeș, Ancuța Carp Pulhac, Veaceslav Bînzari. Din cauza lipsei de fonduri, numărul acțiunilor acestei manifestări a fost mai mic. Totuși am fost auziți și sprijiniți
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
-
trecuți au apărut celelate volume cuprinzând literele A-T, iată că a apărut și ultimul volum din această mare lucrare complexă care cuprinde articole despre scriitori, autori de scrieri bisericești, folcloriști, publiciști, traducători, editori, scriere cultă anonimă, carte populară, operă folclorică, specie folclorică, publicație periodică, curent literar, societate literară, sau culturală, instituție cu specific literar, etc. Prezentul volum, de care facem vorbire, are pe ultima copertă următorul text semnat de Eugen Simion:”Dicționarul general al literaturii române “, încearcă să cuprindă tot
SCRIITORI CLUJENI ÎN DICŢIONARUL ACADEMIEI ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342039_a_343368]
-
apărut celelate volume cuprinzând literele A-T, iată că a apărut și ultimul volum din această mare lucrare complexă care cuprinde articole despre scriitori, autori de scrieri bisericești, folcloriști, publiciști, traducători, editori, scriere cultă anonimă, carte populară, operă folclorică, specie folclorică, publicație periodică, curent literar, societate literară, sau culturală, instituție cu specific literar, etc. Prezentul volum, de care facem vorbire, are pe ultima copertă următorul text semnat de Eugen Simion:”Dicționarul general al literaturii române “, încearcă să cuprindă tot ceea ce poate
SCRIITORI CLUJENI ÎN DICŢIONARUL ACADEMIEI ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342039_a_343368]
-
simplă, trei turme de oi cu trei ciobănei, cum împarți un pai la trei măgari? Ce culmea! Aceste animale, întruchipare a inteligenței, lipsesc cu desăvârșire din comandoul ciobănesc. Răspunsul l-am aflat trecând la reconstituire. M-am dus la locul folcloric să culeg date și eventual lactate la un preț mai mic, de la mama lor. Am stat trei ore pe trei măgari cu un pai în mână într-un picior de plai, cu gura deschisă la Rai, până a dat un
CAZUL MIORITA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342134_a_343463]