2,594 matches
-
în special motricitatea organelor fono articulatorii. 2. Parezele sunt de nivel central și în general nu afectează limbajul propriu-zis, ci numai latura lui instrumentală. 3. Legat de apraxia acestor organe, este specifică deperdiția nazală, aprozodia, sealareea, cât și invariabilitatea alterărilor fonetice. 4. Este absolut necesar a conștientiza copilul în vederea reabilitării funcției de comunicare, tinzând către o activitate voluntară, pozitiv afectivă, evaluând posibilitățile lui reale, fie pornind de la gândire, atenție, memorie, către limbaj, fie prin intervenția etajelor efectiv instructive și ale elementelor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
intelectuală se realizează și prin limbajul extern, când copilul reușește să exprime în cuvinte scopul acțiunii sale, să analizeze verbal dificultățile întâlnite sau cauzele dificultăților și să stabilească modalitățile de rezolvare, chiar să și planifice acțiunile viitoare. Cât privește latura fonetică a limbajului, aceasta ar trebui să fie încheiată la 3 ani, dar având în vedere unele particularități ale analizatorului verbomotor, cât și ale celui auditiv, pronunția nu este încă corectă. Încă nu se diferențiază bine limba încă dură, inervația cavității
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
eșafod al limbajului, ca sistem integrat al gândirii și comunicării. Producerea limbajului se poate realiza în condiții normale prin activitatea de analiză și sinteză a vorbirii orale, adică a succesiunii sunetelor și a cuvintelor, a integrării lor (sinteza) în configurații fonetice unitare, fenomen complex care se realizează în cursul dezvoltării ontogenetice. Atât pentru producerea vorbirii cât și pentru recepția ei este nevoie de integritatea funcțiilor creierului, care coordonează, analizează și emit conținutul limbajului. Sistemele aferente și eferente presupun existența unor organe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dizartriei și alaliei, dezvoltarea auzului fonematic impune stabilirea unor obiective 143 primare concomitente cu terapia propusă, în scopul formării capacității de diferențiere fonematică și de discriminare a sunetelor și cuvintelor, ceea ce se va concretiza în posibilități de analiză și sinteză fonetică a logopatului, în educarea unei pronunții ritmice și melodioase. Nu ne-am propus să tratăm obiectivele și metodologia educării și dezvoltării auzului fonematic în cadrul terapiei logopedice a diverselor logopatii în această lucrare, care este un subiect amplu și foarte necesar
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mult studiat din punct de vedere al limbajului, pentru a permite aceeași prezentare schematică a organizării limbajului. Din interpretarea acesteia reiese că, în sindromul Down, aspectele semantice și pragmatice ale limbajului sunt relativ păstrate, în timp ce probleme importante există la nivelurile fonetic, morfosintactic și discursiv. Este evident că aplicarea nediscriminată a unui singur program de reeducare a limbajului a copiilor purtători ai acestor sindroame nu poate fi decât de o eficacitate redusă. Se pledează pentru o apropiere specifică educării și reeducării persoanelor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de dezvoltare a auzului fonematic. Vorbirea nu este moștenită ci învățată. Formarea limbajului sonor este un proces complex ce parcurge mai multe etape. Studiind evoluția limbajului la copil în diferite etape de dezvoltare, T. S. Cazacu (1968) arată că moștenirea fonetică de care dispune copilul când vine pe lume este capacitatea sa de a respira scoțând un țipat. Își va însuși vorbirea dacă, prin efort propriu și cu sprijinul celor din jur, va valorifica această moștenire. Etapele încep să apară în jurul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
influențează negativ autocontrolul auditiv, simplificându l. Drept urmare, nu se realizează o sincronizare între autocontrolul auditiv și cel de la nivelul aparatului fono-articulator. Această ruptură favorizează apariția unor dificultăți și a tulburărilor în pronunția cuvintelor. Datorita deficiențelor de analiză conștientă a elementelor fonetice ale vorbirii și a incapacității de a-și reprezenta fonemele ce compun cuvântul în ordinea lor firească, deficientul mental întâmpină dificultăți în înțelegerea sensului acestora. Cu cât cuvintele noi îi sunt mai puțin familiare și au o structură fonematică mai
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
corectă a sensului acestora. Capacitățile scăzute de analiză a atenției auditive, de memorare auditivă, de diferențiere și identificare corectă a sunetelor influențează negativ atât recepția cât și emiterea mesajelor verbale ce devin mai lacunale. Capacitățile scăzute de analiză și sinteză fonetică a deficientului mental se repercutează negativ și în procesul scris-cititului. Acest proces dă impresia unei desfășurări succesiv-consecutive, fără simultaneitatea care să-i dea unitatea necesară, fonemul apare ca urmare a faptului ca imaginea cuvântului la deficientul mental nu se construiește
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nu îndeplinesc încă un rol reglator în procesul transpunerii adecvate a engramelor auditive în mișcări articulatorii ca și a fonemelor în grafeme. Revenirea la vechiul model este cu atât mai accentuată cu cât materialul verbal este mai complex ca structură fonetică. Aceste aspecte dovedesc atât lipsa de siguranță asupra cunoștințelor noi dobândite, neconsolidarea structurilor noi și persistența vechilor deprinderi, cât și lipsa de coordonare dintre analizatorul verbo-auditiv și verbo-motor, dar și dintre aceștia și analizatorul manual chinestezic; în cadrul aceleiași grupe subiecții
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
tot mai operațional, ca o condiție a relaționării cu mediul. Prin contactul permanent cu adulții, prin joc, prin alte mijloace informaționale, se dezvoltă memoria, atenția, receptivitatea, ajungând la o bogăție a achiziției. Vorbirea, în această etapă se dezvoltă sub aspect fonetic, articulator, gramatical, sporind posibilitățile de cunoaștere iar acestea la rândul lor îi îmbogățesc achizițiile verbale. Unii autori susțin că achiziția limbii materne are la bază o aptitudine înnăscută, pe care o posedă copilul. Alții, dimpotrivă, susțin că fiecare copil își
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu mama marchează cele mai diferențiate funcții de învățare, vorbirea, comportarea socială, dezvoltarea statural motrică etc. Dacă în familie, în decursul primilor trei ani de viață, limbajul copiilor, sub influența părinților în primul rând, înregistrează progrese rapide, sub diferite aspecte (fonetic, lexical, gramatical) apărând și dezvoltându-se funcții noi ale limbajului, acesta devenind mai coerent, mai închegat, copilul însușindu-și în linii mari pronunția fonemelor limbii, copilul de trei ani venit de la leagăn, are un limbaj aproape inexistent, folosind mijloace de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
retardul de limbaj se menține și la vârsta de 6 ani, pe trei trepte (articulare, vocabular și construcții de ansambluri verbale). Ei au un vocabular sărac, articularea, în special a consoanelor și grupelor de consoane, incorectă, prezintă o insuficientă discriminare fonetică, dificultăți în analiza sunetelor și cuvintelor, în diferențierea lor. Aceștia nu se pot exprima corect, logic, în propoziții și fraze, greutățile apărând atât sub aspect lexical cât și fonetic și gramatical. Toate acestea, după cum e și firesc influențează și dezvoltarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a consoanelor și grupelor de consoane, incorectă, prezintă o insuficientă discriminare fonetică, dificultăți în analiza sunetelor și cuvintelor, în diferențierea lor. Aceștia nu se pot exprima corect, logic, în propoziții și fraze, greutățile apărând atât sub aspect lexical cât și fonetic și gramatical. Toate acestea, după cum e și firesc influențează și dezvoltarea psihică într-o măsura oarecare. * Sindrom al afectării motricității manifestat prin dizabilitate motorie, afectând organele fono articulatorii (labilitate în pronunție, vorbire ștearsă, eliziuni) sau în afectarea motricității generale (hiperkinezii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ereditar de maturizare. Oricare ar fi substratul etiologic, din cele arătate mai sus, întârzierea simplă se exclude din patologia limbajului și vorbirii. Întâlnim însă adesea o întârziere gravă care persistă și după 3 ani caracterizată printr un vocabular sărac, incapacitate fonetică și de exprimare, concretizată prin parafrazii cu absența cuvintelor de legătură și a flexiunii verbale, cu o sărăcie sintactică diagnosticată ca insuficientă organizare și întârziere gravă în dezvoltarea limbajului. În asemenea cazuri, deși uneori intelectul este conservat și latura impresivă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Fenomen masiv este și omiterea de silabe și cuvinte, atât în plan lexic cât și grafic. De asemenea inversiunile de grafeme din interiorul cuvintelor au o pondere relativ ridicată la debilii mintali, ceea ce face imposibilă activitatea de analiză și sinteză fonetică. Repetările de cuvinte sau doar de silabe se datorează particularităților de inerție și perseverare specifice structurilor mentale deficitare. Acest aspect este determinat și legat de înlocuirile și contopirile de cuvinte, ceea ce explică de ce se manifestă pregnant incapacitatea lor de a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
litere fără sens. Dislexo-grafia de natură afazică ca urmare a leziunilor de răspândire parieto-temporo occipitale, se manifestă ca sindrom dismaturativ. Aici au loc tulburări de organizare spațială și de lateralizare. Ele se manifestă prin nerespectarea ordinii și a discriminării elementelor fonetice, inversări de sunete și silabe, scrierea ca în oglindă, ceea ce face imposibilă corespondența dintre limbajul interior și cel expresiv. Din punct de vedere psiho-motric trebuie ca scrierea să preceadă scrisul, ambele activități având cerințe comune: progresia stânga-dreapta; orientarea sus-jos în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
motricitatea organelor fono-articulatorii, fluența vorbirii. Sărăcia de vocabular, confuzii semantice, erori gramaticale nesistematice (categorii gramaticale eronate, construcții deficitare de fraze, lapsusuri frecvente etc.) cât și asocierea bâlbâielii deseori cu dislalia, toate pledează cu încadrarea balbismului într-un sindrom de dezintegrare fonetică, de disociere a modului de gândire. Cert este că în bâlbâială se produc, în raport cu mediul, pe fondul unei structuri psihice precare, o multitudine de procese de dezorganizare a relațiilor complexe intrași interpersonale și anume: a) o dezorganizare a aparatelor care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
intelectuală, manifestată prin tulburări de evocare, de folosire a simbolurilor, de formulare prepozițională, de abstractizare și generalizare, cu ecou asupra laturii instrumentale a limbajului. Tulburările de recepție și de înțelegere, de interpretare a limbajului sunt asociate cu fenomene de dezintegrare fonetică. În sens invers, tulburările de recepție sau emisie nu pot fi izolate de tulburări ale laturii intelectuale a limbajului și chiar de limbajul propriuzis: memoria, voința, gândirea, atenția. Sub raport clinic, aceste aspecte funcționale se traduc prin fenomene de anartrie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de anartrie ale aparatului periferie al vorbirii, care uneori se manifestă prin mutism achinetic, ce presupune o întrerupere de natură lezională a formației reticulare ascendente: prin simptome afazoide, în sensul că perturbările nu sunt constante ci dau aspectul de dezintegrare fonetică universală, polimorfă, labilă; prin disocieri automatico voluntare, lapsusuri, sărăcie verbală, confuzii de vocabular și de sens, agramatisme, inversări în topica frazei; prin jargonafazie, stereotipii verbale, perseverări și deseori prin afazie fonemică sau semantică. Adeseori intervin fenomene de mutism psihogen (selectiv
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
funcția de simbolizare (semiotică) care să-i permită relația semnificat-semnificant, implicată în diverse situații ale conduitei umane. Această capacitate complexă care antrenează direct psihicul uman este deteriorată și influențată în mare măsură de ritmul achiziției lexicale, de deficiența motrică și fonetică, de auzul fonematic, de lateralitate și orientarea spațială precară. Ca și în celelalte domenii ale psihologiei speciale se impune intervenția logopedului care are menirea să aplice conștient și diferențiat de la caz la caz, tehnica de restaurare a lexiei și grafiei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de natură instrumentală, care au în antecedente întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, concretizat la vârsta școlară prin deficit global în dezvoltarea și înțelegerea limbajului oral și ales în cel scris. Aceasta se manifestă sub formă articulatorie prin insuficienta discriminare fonetică cu dificultăți de pronunție a consoanelor, a grupelor de consoane și în perceperea fonemelor și a propozițiilor, cu disritmii în ceea ce privește melodica vorbirii. Sub aspectul lexicului au un vocabular activ sărac, cu dificultăți în evocarea cuvintelor, în angajarea dialogului, având un
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dislexiilor, de natură afazică, ca urmare a leziunilor de răspântie parieto temporo occipitală se manifestă la sindroame dismaturative. În aceste cazuri au loc tulburări de organizare spațială și de lateralizare și se manifestă prin nerespectarea ordinii și a discriminării elementelor fonetice (inversări de sunete și silabe), scrierea ca în oglindă, ceea ce face imposibilă corespondența dintre limbajul interior și cel expresiv (N. Toncescu, op. cit., pag. 47, 1968). Tot gravă este și categoria dislexiei disgrafiei consecutivă „manifestările sechelare în intelect, afectivitate și comportament
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mai ales cele finale ale cuvintelor (cum ar fi: che-chi, ghe-ghi, ce ci, ge-gi) diftongi sau cuvinte (conjuncții, prepoziții, pronume), toate acestea se datorează similitudinii de formă și sens, insuficienței capacității de analiză optică a cuvântului scris sau de analiză fonetică a celui auzit, cât și unui deficit de sinteză acustică, cuplat cu deficiență de atenție și memorie auditivă. Asemenea manifestări fac mari dificultăți în înțelegerea raporturilor parte-întreg: literă silabă, silabă-cuvânt, cuvântfrază-context. Distorsiunile în evocarea textului de natură simbolizată duc la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
implicați „factori de organizare mintală, structurală și afectiv motivațională și de întreținere prin efort voluntar” observă autorul Emil Verzea (op. citată). Iată de ce, Profesorul Constantin Păunescu precizează că „de fapt nu există o dislexie disgrafie” ca o tulburare de integrare fonetică ce reprezintă incapacitate de discriminare a sunetului în cuvântul auzit și a sunetelor grafice în cuvântul citit, ceea ce duce, pe de o parte la ortografie greșită (în dictare) și la citirea greșită a scrierii. Tulburările scris-cititului se întâlnesc asociate, dar
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în mai 1932, după ce filologii au fost rugați „să facă concesii sentimentului național”). 2. Modificările nu au întemeiere științifică. Pe de o parte, se încalcă principiul continuității procesului de constituire a sistemului ortografiei limbii române (de la principiul etimologic la principiul fonetic). „Reformele promovate de Academie în 1881, 1904, 1932 și 1953 - subliniază lingvistul IonGheție, unul din cei mai de seamă specialiști în istoria limbii române literare - reprezintă principalele etape ale unei îndrumări rectilinii care a marcat trecerea gradată a ortografiei românești
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]