3,085 matches
-
lecției, intercalate pe parcursul lecției sau în final. b) După conținutul capitolelor de însușit în cadrul disciplinei de învățământ: jocuri didactice pentru aprofundarea însușirii cunoștințelor specifice unui capitol sau grup de lecții; jocuri didactice specifice unei vârste sau grupe. În funcție de aportul lor formativ, jocurile didactice pot fi clasificate ținând cont de acea operație sau însușire a gândirii căreia sarcina jocului i se adresează în mai mare măsură: a) jocuri didactice pentru dezvoltarea capacității de analiză; b) jocuri didactice pentru dezvoltarea capacității de sinteză
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
formulează concluzii asupra modului de respectare a regulilor de joc, asupra modului de executare a sarcinilor de către fiecare elev sau de către întreaga grupă, de stabilire a câștigătorilor. Folosirea jocurilor didactice la ora de matematică duce la realizarea unor importante sarcini formative ale procesului de învățământ. Jocul didactic matematic poate fi organizat cu succes la orice tip de lecție și la orice clasă a ciclului primar, dar mai ales la clasa I. 38 2.5. Necesitatea și rolul formativ al jocului didactic
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
unor importante sarcini formative ale procesului de învățământ. Jocul didactic matematic poate fi organizat cu succes la orice tip de lecție și la orice clasă a ciclului primar, dar mai ales la clasa I. 38 2.5. Necesitatea și rolul formativ al jocului didactic matematic Studiind jocul copiilor extragem o concluzie generală de mare importanță pedagogică: prin joc copilul se dezvoltă și ne dă posibilitatea să-i cunoaștem natura și năzuințele, forțele native, mai bine decât oricare activitate desfășurată de el
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
în prima fază a învățării în care interesul obiectiv este minim. Rolul jocului didactic matematic constă în faptul că el facilitează procesul de asimilare, fixare și consolidare a cunoștințelor, a relațiilor de cunoaștere a adevărurilor matematice, iar datorită caracterului său formativ, influențează dezvoltarea personalității. Utilizând jocul în procesul de predare-învățare, îmbinând utilul cu plăcutul, activitatea didactică devine mai atractivă și se pliază pe trebuințele copilului. Termenul „didactic“, asociat celui de joc, accentuează latura instructivă a activității care devine, în mod necondiționat
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
este adus în situația de a-și utiliza energiile și potențialul psiho-fizic pentru a-și optimiza parametrii comportamentali. Indiferent de etapa de vârstă la care este utilizat, jocul didactic favorizează atât aspectul informativ al procesului de învățământ cât și aspectul formativ al acestuia. Elementele ludice stimulează creativitatea copiilor, libertatea de gândire și acțiune, dezvoltă inițiativa, curajul, voința, perseverența, combativitatea, corectitudinea, disciplina, spiritul de cooperare, comportamentul civilizat. Cercetările recente comută tot mai activ accentul de pe factorii intelectuali pe cei motivaționali și afectivi
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
generală. „Jocul didactic restabilește un echilibru în activitatea școlarilor, fortificând energiile intelectuale și fizice ale acestora, generând o motivație secundară, dar stimulatorie, care constituie o prezență indispensabilă în ritmul accentuat al muncii școlare“. Utilizarea jocului didactic matematic relizează importante sarcini formative ale procesului de învățământ. Acesta contribuie în special la: antrenarea operațiilor gândirii; dezvoltarea spiritului de inițiativă și independență în muncă; formarea spiritului de echipă; dezvoltarea spiritului imaginativ creativ și de observație; dezvoltarea atenției și a spiritului de ordine în desfășurarea
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
Ileana POPOVICI Handbalul În școală Cuvânt Înainte Evoluția activității sportive are la origine numeroase valențe formative și de valorificare a aptitudinilor generale și specifice manifestate atât pe plan fizic, cât și psihic. Sportul s-a dezvoltat foarte mult și ca element de cultură și educație. Dimensiunile sale ca spectacol și valorile generate de acesta se remarcă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pe de o parte și a deprinderilor motrice specifice, accesibile și atractive pentru orice vârstă și sex, pe de altă parte. Desfășurat pe un fond de solicitări fizice și psihice intense, jocul de handbal are un pronunțat caracter educativ și formativ, generând efecte multiple (nu neapărat În plan imediat!). Din aceste motive handbalul este considerat, fără rezerve, un important mijloc al educației fizice, care contribuie la Întărirea sănătății, la dezvoltarea unor capacități fizice și psihice, la Însușirea unor deprinderi motrice și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Învățarea centrată pe competențe” este un ghid folositor profesorilor, indiferent de materia pe care o predau. Conf. Dr. Ing. Dan Dorin Facultatea de Textile-Pielărie și Management Industrial Iași Universitatea Tehnică « Gh.Asachi Iași Motto: R.Dottrens I. INTRODUCERE Problematica procesului formativ este extrem de vastă și complexă, formarea competențelor și capacităților este caracteristica esențială a procesului instructiv-educativ actual, caracteristică impusă de schimbarea centrului de greutate de pe aspectul ce presupunea asimilarea de cunoștințe, informații, pe cel aplicativ. În prezentul volum se Încercă să
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
o parte toate procesele și funcțiile psihice sunt antrenate În cadrul Învățării, iar pe de altă parte ele Însele sînt constituite și structurate prin actul de Învățare. Deci, se poate spune că Învățarea antrenează Întreg psihicul și are un rol generativ, formativ și constructiv față de acesta. II.1.Teorii ale Învățării O scurtă incursiune În istoria teoriilor despre Învățare arată complexitatea acestui proces, care a fost abordat În mod diferit de-a lungul timpului de către oamenii de știință și care nici astăzi
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
Învățării Într-o activitate independentă, cu un scop bine determinat, facilitează distingerea esențialului de neesențial și elaborarea de idei complexe. Dezavantajul ar fi riscul apariției formalismului și ruperii de realitate. De aceea, se pune accentul pe o Învățare cu scop formativ a elevului. II.2.Tipurile de Învățare O primă clasificare a Învățării ar putea fi: Învățarea spontană sau socială (care se referă la Învățarea neorganizată și instinctivă, care are loc În familie și apoi În societate) Învățarea sistematică (organizată, realizată
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
de instruire, și pericolul formalismului și al standardizării cunoștințelor. Cu toate acestea, integrarea noilor tehnologii În structura de acțiune specifică metodei didactice conferă activității elevului un caracter reactiv și proactiv, În raport cu informația vehiculată, cu timpul real de Învățare, cu valoarea formativă a cunoștințelor dobîndite. IV. COMUNICAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚARE Societatea viitorului este o societate informațională, apărută datorită vastei răspândiri a noilor tehnologii privind informația și comunicarea. Secolul al XXIlea a adus cu sine schimbări majore În ceea ce privește dezvoltarea abilităților de a
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
face anumite lucruri ca urmare a formarii competentei creste motivația pentru Învățare. Acest model de proiectare curriculară asigură o orientare mult mai directă spre evaluare. Astfel, legătura dintre curriculum și evaluare devine mai transparentă și mai eficientă. Evaluarea devine explicit formativă și se poate face În situații reale. Nivelul competenței este ușor de evaluat prin stabilirea unor seturi de criterii/indicatori de performanta. Se trece astfel de la asigurarea egalității șanselor de acces și de tratament pedagogic, la egalitatea de cerințe. Conform
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
subiectul este implicat în trei experiențe autoformative expunerea (discursul), acțiunea și comunitatea. Expunerea, primul laborator al construirii identității, nu constă în limbă sau vorbire, ci în narațiunea semnificativă, adică aceea care permite recunoaștere (în trecut) și anticipare. A doua experiență formativă este reprezentată de acțiunea sau mișcarea într-un spațiu anume. Urmează al treilea câmp formativ al proprietății obștești, dat de cadrul comunității indispensabile de la familie, la grupul de cunoscuți, de rude sau de interese. Urmând acest model, globalizarea poate fi
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
al construirii identității, nu constă în limbă sau vorbire, ci în narațiunea semnificativă, adică aceea care permite recunoaștere (în trecut) și anticipare. A doua experiență formativă este reprezentată de acțiunea sau mișcarea într-un spațiu anume. Urmează al treilea câmp formativ al proprietății obștești, dat de cadrul comunității indispensabile de la familie, la grupul de cunoscuți, de rude sau de interese. Urmând acest model, globalizarea poate fi în acord cu identitatea numai dacă se poate constitui într-un astfel de câmp formativ
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
formativ al proprietății obștești, dat de cadrul comunității indispensabile de la familie, la grupul de cunoscuți, de rude sau de interese. Urmând acest model, globalizarea poate fi în acord cu identitatea numai dacă se poate constitui într-un astfel de câmp formativ. Acest câmp al experienței la scară mondială este posibil însă numai pentru cei care au acces la el prin mijloace diverse televiziune, evenimente politice, sociale sau naturale, produse științifice sau artistice. Infrastructura informației, pe care globalizarea se sprijină, poate crea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de un limbaj comun pentru a putea comunica. Teama că limba și tehnologia ne-ar putea distruge identitatea (nu anula și modifica) este de înțeles, cum argumenta M. Malița (1999), dar nu și justificată, căci limba nu este un câmp formativ suficient chiar dacă facilitează schimbul de idei și poate modifica structura limbilor este nevoie, cum am arătat, de experiență directă (acțiune) și o comunitate reală (sentimentul proprietății asupra trecutului). Aceasta nu înseamnă că nu reprezintă o provocare pentru celelalte culturi, căci
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
au nici o perspectivă de comunicare între ele decât pe baza unor "mituri" preimpuse. Este evident că această comunitate nu are nici un element a ceea ce credem că ar fi conceptul de comunitate propus mai sus, în afară de unul singur: anume structura sa formativă. Scopul Cetății este și în acest caz unul educativ, numai că educația dată cetățenilor se face într-un alt scop decât fericirea comună, așa cum o dorea Aristotel, și anume acela de a căuta salvarea celor aleși. Vom numi de aceea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
beneficiilor și privilegiilor pe care le capătă indivizii: ceea ce școala oferă indivizilor aceștia oferă comunității în aceeași măsură. Implicația este că, în acest fel, comunitatea este conceptualizată ca un nivel de "agregare" a indivizilor, fără nici o altă semnificație distinctă sau formativă. Nici o structură intermediară nu este înfățișată între individul suveran și centrul de putere. "Comunitatea devine un pur fenomen contingent, o formală și inerent reformabilă colocație de oameni și habitaturi, dar lipsiți de drepturi, cultură sau putere în comun. Ar fi
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
să-și dea seama. Un motiv pentru care cadrele didactice nu încurajează implicarea părinților în procesul educativ este acela că nu-i consideră capabili să-și asume asemenea rol. În consecință, profesorii tind să-i degreveze pe părinți de rolul formativ (cu excepția însă a atribuirii responsabilității pentru eșec). Odată ce copilul părăsește casa și intră "la școală", părintele este rupt de actul formal al educației, mai mult părintele este rupt de posibilitatea de a avea un feed-back important despre ce și cum
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
un an de studiu la altul; reprezintă un instrument conceptual care oferă o hartă clară a evoluției capacităților copilului și posibilitatea stimulării acelor deprinderi insuficient dezvoltate; -creează premisele pentru deplasarea accentelor în activitatea didactică de pe transmiterea de informații pe aspectele formative ale predării învățării. Conținuturile sunt mijloace prin care se urmărește atingerea obiectivelor cadru și de referință propuse. Unitățile de conținut sunt organizate fie tematic, fie în conformitate cu alte domenii constitutive ale diferitelor obiecte de studiu. Standardele curriculare de performanță sunt criterii
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
tendințelor de individualizare a învățării, în funcție de diferențele de dezvoltare psihică și emoțională a elevilor. Un accent deosebit cade pe interacțiunea în cadrul grupurilor de lucru și pe dobândirea de cunoștințe printr-o cooperare eficientă în care activitățile comune își dovedesc valoarea formativă și prioritară. Motivarea intrinsecă a învățării, cea care dă sens activității zilnice, va duce la rezultatele cele mai bune, la atingerea obiectivelor țintă. Ținând cont că în clasa I se vor parcurge numai perioadele prealfabetară și alfabetară, urmând ca etapa
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
sau învățarea prin modelare își motivează necesitatea aplicativă prin caracterul concret intuitiv și acțional al gândirii școlarului mic, la care acțiunea mintală derivă din acțiunea externă, pur obiectuală (cu deosebire în clasele I - II). Această metodă tradițională capătă noi valențe formative în didactica modernă, deoarece nu mai urmărește doar memorarea și reproducerea unor date, ci, prin reprezentarea figurativ - ideatică a unui fenomen, obiect sau proces, facilitează înțelegerea profundă a esenței existenței și legității fenomenului în sine. Modelul reprezintă, deci, o simplificare
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
cuvintelor cu consoană dublă; despărțirea cuvintelor în silabe ș. a. -Exercițiul rămâne însă principala și cea mai eficientă metodă pentru formarea deprinderilor ortografice, ortoepice și de punctuație, deoarece implică conștientizarea fenomenelor de limbă, cu condiția ca exercițiile propuse să aibă valoare formativă prin conținut și cerințe, să aibă ponderea necesară și constantă care să asigure însușirea corectă a noțiunilor lingvistice implicate. Demersuri practice privind dobândirea deprinderilor de citire și scriere corectă în ciclul achizițiilor fundamentale Pentru familiarizarea, dobândirea și, respectiv, operaționalizarea cunoștințelor
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
implicate. Demersuri practice privind dobândirea deprinderilor de citire și scriere corectă în ciclul achizițiilor fundamentale Pentru familiarizarea, dobândirea și, respectiv, operaționalizarea cunoștințelor și capacităților orografice și de punctuație în clasele primare, avem la dispoziție o paletă diversificată de exerciții aplicativ formative, atât tradiționale, cât și exerciții utilizate în didactica modernă, cu note de creativitate și cu structuri elastice, atractive. Exercițiile ortografice, ortoepice și de punctuație au o frecvență și o durată îndelungată, deoarece capacitățile de acest tip se dobândesc greu, într-
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]