2,730 matches
-
din anul 1703 - 1711 numărul gospodăriilor s-a redus de la 400 din nou la 15, conform unei legende locale. Ca urmare a revoltei care a făcut numeroase victime a apărut în toponimia locală toponimele ""La Ucigătoare"" și ""Pe coasta Ucigătoarei"". Fortificația a fost ridicată la poalele dealului și înconjura o biserică romanică edificată în jurul anului 1270. La început avea trei nave, o absidă a altarului și o clopotniță cu cinci niveluri. Portalul romanic târziu are o decorație asemănătoare celor de la Avrig
Biserica fortificată din Hosman () [Corola-website/Science/323789_a_325118]
-
urca la nivelul următor prin intermediul unei alte scări. Nivelul patru și cinci s-a construit ulterior din cărămidă, la nivelul cinci existând un orologiu care are limbile în forma unei mâini și respectiv a unei baghete cu stea în vârf. Fortificația bisericii evanghelice din Hosman este constituită din două incinte de ziduri circulare care înconjoară lăcașul de cult. Turnul - poartă de intrare este înălțat pe trei niveluri și are prevăzut în partea de nord - vest de o hersă de apărare în
Biserica fortificată din Hosman () [Corola-website/Science/323789_a_325118]
-
Așezările de la Bălești, Crasna, Vladimir, Runcu și Telești stau mărturie locuirii județului în epoca neolitică și cea a bronzului. Cercetările arheologice sistematice efectuate de instituții specializate, între care și Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, au dus la descoperirea complexului de fortificații romane de la Bumbești-Jiu, a castrelor cu val de pământ de la Cătunele, Pinoasa-Vârt, precum și a așezărilor civile romane de la Săcelu, Ciocadia, Târgu Jiu, Slobozia - Bârsești, care atesta o viață romană intensă, fapt ce va duce la o simbioză daco-romană, etapă importantă
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
nou înființatele regimente grănicerești secuiești ale graniței militare. Primele izvoare scrise privitoare la secui datează din anul 1116, când au fost menționați, alături de pecenegi, ca alcătuind avangarda cavaleriei ungare. Sarcina principală a contingentelor secuiești a constat în consolidarea și apărarea fortificațiilor de graniță (în maghiară gyepű) (aproximativ „palisadă”) numite și "prisăci". În consecință, comunitățile secuiești au fost deplasate treptat, concomitent cu avansarea hotarelor statului maghiar spre estul și sud-estul Transilvaniei. Scaunele secuiești au fost unitățile de administrare judecătorească ale secuilor din
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
UNESCO a patrimoniului cultural mondial. Biserica reprezinta una dintre cele mai importante biserici fortificate secuiești, ea fiind prezentă în toate referințele unor astfel de monumente din Transilvania datorită picturilor murale (în mare parte distruse) din înteriorul bisercii dar și arhitecturii fortificațiilor ce o înconjoară. Interiorul fortificației are o suprafață de 1852 metri pătrați, biserica aflându-se în mijlocul ei. Biserica prezintă o amprentă dreptunghiulară de 7,25 metri pe 28 metri, cu o înălțime medie de 15 metri, punctul cel mai înalt
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
Biserica reprezinta una dintre cele mai importante biserici fortificate secuiești, ea fiind prezentă în toate referințele unor astfel de monumente din Transilvania datorită picturilor murale (în mare parte distruse) din înteriorul bisercii dar și arhitecturii fortificațiilor ce o înconjoară. Interiorul fortificației are o suprafață de 1852 metri pătrați, biserica aflându-se în mijlocul ei. Biserica prezintă o amprentă dreptunghiulară de 7,25 metri pe 28 metri, cu o înălțime medie de 15 metri, punctul cel mai înalt având 20 de metri. Conform
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
aflându-se în mijlocul ei. Biserica prezintă o amprentă dreptunghiulară de 7,25 metri pe 28 metri, cu o înălțime medie de 15 metri, punctul cel mai înalt având 20 de metri. Conform unei inscripții existente pe o țiglă a acoperișului fortificației, cea mai veche renovare a lui a fost făcută în anul 1760. Zidul de protecției are circa 5 metri înățime. Fortificația a fost terminată în anul 1530, ea având înglobată în structură spații de depozitare folosite de locuitorii satului, cum
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
15 metri, punctul cel mai înalt având 20 de metri. Conform unei inscripții existente pe o țiglă a acoperișului fortificației, cea mai veche renovare a lui a fost făcută în anul 1760. Zidul de protecției are circa 5 metri înățime. Fortificația a fost terminată în anul 1530, ea având înglobată în structură spații de depozitare folosite de locuitorii satului, cum ar fi camere de provizii, de cereale și renumita slănină care are rezervat un turn din fortificație. Primul teatru din regiune
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
circa 5 metri înățime. Fortificația a fost terminată în anul 1530, ea având înglobată în structură spații de depozitare folosite de locuitorii satului, cum ar fi camere de provizii, de cereale și renumita slănină care are rezervat un turn din fortificație. Primul teatru din regiune funcționa încă din secolul al XVII-lea și al XVIII-lea sub patronajul Colegiului Reformat din Târgu Mureș, ai cărui elevi și profesori se ocupau cu dramaturgia. Prima clădire dedicată exclusiv culturii a fost construită în
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
comercial, la rândul său fiind împărțit în trei, corespunzând unui număr de trei piețe: Piața Mare, Piața Sării și Piața Apei. Lucrările înaintau rapid, sub ochii experimentați ai arhitectului. Mai târziu, orașul Zamość a beneficiat și de un sistem de fortificații, alcătuit din maluri înalte, de apărare, din șapte bastioane și patru porți, care amintesc de renumitul arhitect francez, pe nume Vauban. Orașul este situat pe un teren neted, sub formă de pentagon, în interiorul căruia se desfășoară o rețea bine gândită
Zamość () [Corola-website/Science/297819_a_299148]
-
a ținut ceea ce avea să fie considerat mai tarziu primul discurs feminist al unui bărbat, în care susținea ințierea femeilor. În 1779, a fost trimis la Île-d'Aix pentru a-l ajuta pe Marc René, marchiz de Montalembert, în construcția fortificațiilor împotriva britanicilor. Cu toate acestea, cel mai mult din timp și l-a petrecut scriind "Legături primejdioase", precum și "O scrisoare către Madame de Montalembert". După ce i-au fost acordate șase luni de vacanță, el și-a petrecut acest timp la
Pierre Choderlos de Laclos () [Corola-website/Science/323503_a_324832]
-
au avut ca obiective inițiale blocarea forțelor germane din zonă pentru ca să le împiedice să sprijine liniile frontului de la nord în timpul bătăliei de la Aachen. La Aachen, aliații duceau lupte de tranșee în mijlocul unei rețele de orașe și sate întărite, interconectate cu fortificații de câmp, obstacole antitanc și câmpuri minate. Este posibil ca un al doilea obiectiv să fi fost executarea unei manevre de ocolire prin flanc a frontului german. Obiectivele tactice inițiale ale americanilor au fost cucerirea orașelor Schmidt și Monschau. Într-
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
el s-a implicat destul de puțin în coordonarea luptelor de la Arnhem, el s-a interesat zilnic asupra situației din Hürtgen, a ordonat încetinirea înaintării aliaților, provocarea unor pierderi cât mai mari atacatorilor prin folosirea la maxim a avantajelor oferite de fortificațiile numite de germani "Westwall", iar de aliați ca Linia Siegfried. Odată însă cu declanșarea Ofensivei din Ardeni, interesul feldmareșalului pentru Hürtgen a dispărut practic. Luptele din Pădurea Hürtgen au provocat Armatei I SUA pierderea a cel puțin 33.000 de
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
de la Charleroi, cele două armate germane de linie aveau 30 de divizii în fața a 19 divizii franco-britanice, acum nu mai dispuneau decât de 20, pe când Antanta avea 30 de divizii. Cele două armate germane au trimis patru divizii în fața Anversului, fortificație în cadrul sistemului belgian, lăsând trei divizii în fața Maubeugeului pentru a-l asedia. La 26 august au pus la dispoziția Marelui Cartier General alte patru divizii, care au fost trimise spre Prusia Orientala să întărească forțele amplasate acolo pe 29 august
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
o breșă sau să deschisă rețeaua se sârmă ghimpată pentru a-i asigura trecerea, atunci când armele inamice erau neutralizate, sau când soldații, înghesuiți, nu aveau timpul necesar să-și părăsească adăpostul. Artileria a fost cea care efectua pregătirea atacului. Progresele fortificațiilor au suspus adăposturile la proba obuzelor ușoare.Tirul artileriei de campanie nu era adaptat pentru distrugerea rețelei de sârmă sau a tranșeelor. Erau necesare dezvoltarea artileriei grele și crearea unei artilerii de tranșee care să utilizeze dispozitive cu tir curbat
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
cca. 2026 î.Hr.- 2004 î.Hr.. În timpul domniei sale, Imperiul Sumerian a fost atacat în mod repetat de către amoriți. Datorită scăderii încrederii în conducătorul său, Ibbi Sin, Elam și-a declarat independența și a început să jefuiască imperiul. a ordonat construirea unor fortificații în cele mai importante orașe din Ur și Nippur, dar aceste eforturi nu au fost suficiente pentru a opri raidurile sau a păstra imperiul unificat. Numeroase orașe din tot imperiul s-au desprins deoarece regele nu le mai putea proteja
Ibbi-Sin () [Corola-website/Science/323000_a_324329]
-
populația, distrug bunuri materiale și ocupă teritorii, înrobind populația. Primarul Izvinului se refugiază în Cetatea Timișoarei (cu banii comunei), împreună cu primarul Bazoșului, îndemnând la aceeasi faptă și pe primarul Girocului. În anul 1552, după căderea cetății Timișoarei, pasă Casîm, restabilește fortificațiile cetății, cu locuitori prinși în satele românești și duși cu forța, printre care și izvinenți. Locuitorii satelor se refugiau prin păduri și pe țărmul apelor, unde se ocupau cu creșterea vitelor, vânătul și pescuitul. Din cetatea Timișoarei cete înarmate dădeau
Izvin, Timiș () [Corola-website/Science/301371_a_302700]
-
Germania septentrională, o regiune de frontieră cu mănăstiri faimoase datorită monahilor instruiți în mod deosebit (știau pe din afară textele Sfintelor Scripturi și subtilitățile limbii latine ciceroniene). În anul 1186, Meinardo ajunge până la Uexküll, construește aici prima biserică și o fortificație, ambele din piatră. Livonienii încearcă să le distrugă, trăgându-le cu funii, dar constată că erau prea solide pentru posibilitățile lor. În anul 1201 dioceza se mută la Riga, o cetate de construcție recentă. Episcopul Bertoldo este prins și masacrat
Cruciadele Nordice () [Corola-website/Science/302202_a_303531]
-
monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat la „Cetățuia”, la sud și vest de satul Buhalnița, la nord de râul Buhalnița, sit ce cuprinde o necropolă birituală din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n., o fortificație din perioada Latène (cultura geto-dacă), și așezări din secolele al II-lea-al III-lea (epoca romană), secolele al VIII-lea-al IX-lea (epoca migrațiilor), secolele al XI-lea-al XIII-lea și secolele al XV-lea-al XVII
Comuna Ceplenița, Iași () [Corola-website/Science/301264_a_302593]
-
țara, stabilindu-se în Germania. Emigrarea masivă a lovit cel mai puternic comunitățile germane din Transilvania, depopulând practic toate comunitățile evanghelice-luterane. În perioada 1990-1993 a pierdut ca. 85% din enoriași din cauza acestui fenomen. În majoritatea satelor săsești, bisericile, înconjurate de fortificațiile construite în secolul al XVI-lea împotriva invaziilor otomane, au rămas acum în părăsire și un număr mare se află într-o stare avansată de degradare. În octombrie 2010, cu ocazia vizitei cancelarei Angela Merkel la București, premierul Emil Boc
Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România () [Corola-website/Science/303233_a_304562]
-
de a ajunge la Hârlău, reședința domnitorului. Hărțuită de oștenii lui Ștefan I armata ungară a ajuns la Cetatea Neamț (unde la 2 februarie 1395 cancelaria regală a emis un act cu mențiunea "„ante castrum Nempch”", prima mențiune documentară a fortificației) unde atunci a fost stabilit comandamentul de campanie al domnitorului moldovean. Cetatea a fost asediată, însă a rezistat doar cîteva zile și voievodul a acceptat încheierea păcii la 3 februarie 1395. După ce Ștefan I a acceptat formal încetarea ostilităților și
Bătălia de la Ghindăoani () [Corola-website/Science/332644_a_333973]
-
nu se puteau retrage, atât din motive strategice, cât și din motive de mândrie națională. Francezii urmau să fie prinși într-o situație grea, într-o capcană în dreptul orașului Verdun. Orașul Verdun a fost ales deoarece era înconjurat de numeroase fortificații, era un punct întărit aflat în preajma liniilor germane și pentru că apăra drumul principal către Paris. În concordanță cu scopurile hotărâte ale lui Falkenhayn, operațiunea a primit numele de cod "Gericht - Loc de execuție". Pentru a duce la îndeplinire obiectivul uciderii
Frontul de vest (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/299935_a_301264]
-
pentru menținerea neîntreruptă a atacului. Pe 21 februarie 1916, germanii au lansat un atac masiv asupra Verdunului. După 8 ore de bombardament intens de artilerie, germanii s-au năpustit asupra Verdunului și forturilor înconjurătoare. Francezii au pierdut controlul asupra celor mai multe fortificații, inclusiv al celui de la Douaumont. Până în cele din urmă, francezii au încetinit atacul inamic, iar până în decembrie 1916, ei i-au împins pe germani pe pozițiile de plecare. Pierderile germane au fost de aproximativ 337.000 de soldați, iar cele
Frontul de vest (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/299935_a_301264]
-
construcția unor poziții defensive în spatele porțiunii lor de front, poziții care aveau să fie numite Linia Hindenberg. Se dorea scurtarea frontului german, permitând eliberea unui anumit număr de unități germane pentru a fi folosite în alte scopuri. Linia această de fortificații începea de la Arras și se întindea până la sud de St Quentin. Avioanele britanice de recunoaștere cu rază lungă de acțiune au identificat pentru prima oară fortificațiile aflate în construcție în noiembrie 1916. Retragerea planificată a germanilor pe noul aliniament a
Frontul de vest (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/299935_a_301264]
-
număr de unități germane pentru a fi folosite în alte scopuri. Linia această de fortificații începea de la Arras și se întindea până la sud de St Quentin. Avioanele britanice de recunoaștere cu rază lungă de acțiune au identificat pentru prima oară fortificațiile aflate în construcție în noiembrie 1916. Retragerea planificată a germanilor pe noul aliniament a fost denumită "Operatțiunea Alberich". Operațiunea a început pe 9 februarie și a fost terminată pe 5 aprilie, lăsând aliaților să reocupe un teritoriu devastat. Retragerea s-
Frontul de vest (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/299935_a_301264]