1,653 matches
-
secolele XVIII și XIX), poluarea aerului a devenit o problemă majoră. a urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de „smog”. Smogul este în general un amestec de monoxid de carbon și compuși organici proveniți din combustia incompletă a combustibililor fosili cum ar fi cărbunii și de dioxid de sulf de la impuritățile din combustibili. În timp ce smogul reacționează cu oxigenul, acizii organici și sulfurici se condensează sub formă de picături, întețind ceața. Până în secolul al XX-lea smogul devenise deja un pericol
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
din Roma, Atena și Londra. Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală, o creștere a temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odată cu folosirea intensivă a combustibililor fosili în secolul XX, concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a crescut dramatic. Dioxidul de carbon și alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează radiațiile Soarelui. Din cauza efectului de seră
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
vârsta de peste 10.000 de ani în istoria Pământului. Această perioadă de timp corespunde perioadelor geologice de la începutul holocenului, iar în paleontologie pleistocen / holocen, urmele, sau resturile biologice ce provin după această perioadă sunt numite "urme recente" sau "actuale". Unele fosile constituie resurse energetice deosebit de importante în formă de petrol, gaze naturale, sau din plante carbonizate în condiții speciale s-au format cărbunii. Prin anumite condiții de mediu se pot conserva parțial sau total corpurile animalelor sau plantelor preistorice, în unele
Fosilă () [Corola-website/Science/305025_a_306354]
-
în 1954 testele au dovedit că era un fals. Craniul avea doar 600 ani, iar maxilarul și dinții aparțineau unui urangutan. Fosilele care nu sunt rămășițe de plante sau animale, dar care duc dovezi despre organismele preistorice se numesc urme fosile și includ: Prima oară denumirea de "fosilă" a utilizat-o cercetătorul german Georgius Agricola în anul 1546 în tratatul său "De natura fossilium" , denumiri sinonime fiind "Petrefakt" și "Pietrificări", nefiind clar diferențiat acest termen de "minerale" "artefakte" considerate frecvent "concrețiuni
Fosilă () [Corola-website/Science/305025_a_306354]
-
rigori cădeau mai ales pe umerii femeilor care erau obligate să poarte haine groase negre și văluri confecționate din crep negru. De asemenea se purtau pălării negre. De asemenea exista și obiceiul de a se purta medalioane realizate din abanos fosil sau din fire din părul răposatului. Cei bogați își realizau camee sau racle în care păstrau fire de păr sau alte relicve ale persoanei moarte. Exista obiceiul ca femeile să poarte doliu patru ani după moartea soțului iar lepădarea acestor
Doliu () [Corola-website/Science/306136_a_307465]
-
sunt: lateritul (pe seama rocilor cu conținut în fier) bauxita, (roci calcaroase) și caolinul (pe seama feldspaților din granit, riolit, arkoze). Rocile sedimentare sunt importante că materiale de construcție (calcar și dolomit). De asemenea acestea sunt rocile gazdă pentru resurse de combustibili fosili constituind resursă energetică țițeiul și gazele naturale, "cărbunii superiori": antracitul și cărbunele brun. Rocile calcaroase conțin cantități apreciabile de bioxid de carbon, cantitate ce a fost fixată în timpi geologici din atmosferă, acesta fiind una din explicațiile conținutului redus de
Rocă sedimentară () [Corola-website/Science/304842_a_306171]
-
a produs cu milioane de ani in urma, prin două procese mai importante: Datorită energiei termice ridicate degajate prin ardere "huila" mai poartă numele de "aurul negru". Materia inițială de bază din care ia naștere cărbunele sunt resturi de plante fosile, care constau mai ales din "feriga uriașă" (Pteridopsida sau Polypodiopsida) care în urmă cu 400 de milioane de ani alcătuia adevărate păduri, azi feriga are între 9000 și 12000 de varietăți. După moartea lor aceste plante se scufundau în mlaștină
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
prin diversitatea formațiunilor de stalactite și stalagmite existente, ca și prin cantitatea impresionantă de urme și fosile ale ursului de cavernă - "Ursus spelaeus" - care a dispărut în urmă cu 15.000 de ani. Pe lângă acesta au mai fost descoperite și fosile de capră neagră, ibex, leu și hienă de peșteră. La intrarea în peșteră se află un pavilion, compus dintr-o sală de așteptare, casa de bilete, un bar, un mic muzeu speologic și un stand cu suveniruri și obiecte artizanale
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]
-
cel mai jos nivel, acolo unde întregul debit de apă iese la suprafață. Urmând pârâul amonte, pe o galerie largă și înaltă apar formațiuni gigantice, scurgeri parietale și stalactite (Torpila). Înalțimea galeriei scade și curînd devine inaccesibilă dar numeroase galerii fosile pot fi urcate în etajele superioare. Sunt trei etaje dinstincte formate din galerii, săli, puțuri și hornuri de dimensiuni și forme foarte diferite cu toate tipurile de speleoteme: stalactite, stalagmite, coloane, scurgeri parietale, cristale, gips... Se diferențiază Labiritul Racoviță, fiind
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
Bistriței. Rezervatia geomorfologica Piatră Pinului, reprezintă un punct fosilifer aflat lângă orașul Gură Humorului pe dreapta râului Moldova, ce cuprinde depozite sedimentare care s-au format în Oligocen în urmă cu aproximativ 30 milioane de ani. Rocile conțin numeroase resturi fosile de pești. Rezervatia este parțial împădurita prezentându-se că un versant acoperit cu blocuri de stâncă și grohotiș. Accesul se face din drumul care duce spre Câmpulung Moldovenesc de la intersecția cu drumul spre Voroneț, mai întâi pe acesta și apoi
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
paleogeografica a întregului domeniu. Cu resturile sale de fauna devoniana, reprezintă singurul punct din România care conține fosile paleozoice. Acestea se găsesc în șisturile argiloase, transformate în filite și în calcare cenușii devoniene. Aici au fost identificate 30 de forme fosile, dintre care 22 sunt brahiopode, urmate de briozoare, moluște, crustacei și ostracode. Asociația din Dealul Bujoarele e de tip renan și are afinități cu Koblontianul din perimetrul Bosforului, constituind o verigă importantă pentru stabilitatea paleogeografiei Devonianului din această parte a
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Combustibilii fosili sunt hidrocarburi, cărbune, petrol sau gaze naturale, formate din rămășițele fosilizate ale plantelor și animalelor moarte. Teoria organică a formării hidrocarburilor din aceste resturi organice a fost emisă de către Mikhail Lomonosov în 1757. Există și o teorie anorganică a formării
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
animalelor moarte. Teoria organică a formării hidrocarburilor din aceste resturi organice a fost emisă de către Mikhail Lomonosov în 1757. Există și o teorie anorganică a formării țițeiului formulată în 1929 de chimistul român Ludovic Mrazek. În vorbirea curentă, termenul „combustibil fosil” include și resursele naturale cu conținut de hidrocarburi, dar care nu provin din surse animale sau vegetale. Acestea sunt denumite mai corect combustibili minerali. Combustibilii fosili au făcut posibilă dezvoltarea impresionantă a industriei din ultimele secole și înlocuirea utilizării pe
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
țițeiului formulată în 1929 de chimistul român Ludovic Mrazek. În vorbirea curentă, termenul „combustibil fosil” include și resursele naturale cu conținut de hidrocarburi, dar care nu provin din surse animale sau vegetale. Acestea sunt denumite mai corect combustibili minerali. Combustibilii fosili au făcut posibilă dezvoltarea impresionantă a industriei din ultimele secole și înlocuirea utilizării pe scară largă a lemnului și turbei pentru încălzire. „” este termenul folosit pentru depozite geologice subterane de materii organice formate din plante și animale putrezite care s-
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
plante și animale putrezite care s-au transformat în țiței, cărbune, sau gaze naturale, sub acțiunea căldurii și a presiunii din scoarța terestră, de-a lungul sutelor de milioane de ani. Pentru a genera electricitate, energia degajată de arderea combustibililor fosili este adesea folosită pentru a pune în mișcare o turbină. Generatoarele mai vechi foloseau adesea aburul obținut prin arderea combustibililor pentru a pune în mișcare turbina, dar în generatoarele moderne, se folosesc direct gazele de ardere ale combustibililor. În lumea
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
vechi foloseau adesea aburul obținut prin arderea combustibililor pentru a pune în mișcare turbina, dar în generatoarele moderne, se folosesc direct gazele de ardere ale combustibililor. În lumea modernă a secolelor 20 și 21, setea de energie provenită din combustibili fosili, mai ales pentru benzină, provenită din petrol, este una din cauzele majore ale conflictelor globale și regionale. S-a născut astfel o mișcare globală spre generarea de energie regenerabilă, pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor crescânde de energie. Arderea combustibililor
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
mai ales pentru benzină, provenită din petrol, este una din cauzele majore ale conflictelor globale și regionale. S-a născut astfel o mișcare globală spre generarea de energie regenerabilă, pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor crescânde de energie. Arderea combustibililor fosili de către omenire este cea mai importantă sursă a emisiilor de dioxid de carbon, care este unul din gazele cauzatoare ale efectului de seră, care împiedică dispersarea radiațiilor și contribuie la încălzirea globală. Concentrația de CO din atmosferă este în creștere
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
în cazul fiecărei țări. De exemplu, politica energetică a Marii Britanii recunoaște că valoarea R/C pentru Europa este 3, foarte joasă față de standardele mondiale și deci expune regiunea unei vulnerabilități energetice. Marea Britania, de exemplu, se bazează încă pe combustibilii fosili ca resursă principală de energie. Care ar putea fi " Combustibilul viitorului", este încă foarte controversat. În Statele Unite, peste 90% din emisiile de gazele cu efect de seră provin din arderea combustibililor fosili. Vezi încălzire globală. În plus, prin ardere se
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
Britania, de exemplu, se bazează încă pe combustibilii fosili ca resursă principală de energie. Care ar putea fi " Combustibilul viitorului", este încă foarte controversat. În Statele Unite, peste 90% din emisiile de gazele cu efect de seră provin din arderea combustibililor fosili. Vezi încălzire globală. În plus, prin ardere se produc și alți poluanți, ca oxizi de azot, dioxid de sulf, componente organice volatile și metale grele. Arderea combustibililor fosili generează acid sulfuric și azotic, care cade pe Pământ ca ploaie acidă
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
din emisiile de gazele cu efect de seră provin din arderea combustibililor fosili. Vezi încălzire globală. În plus, prin ardere se produc și alți poluanți, ca oxizi de azot, dioxid de sulf, componente organice volatile și metale grele. Arderea combustibililor fosili generează acid sulfuric și azotic, care cade pe Pământ ca ploaie acidă, având un impact atât asupra mediului natural cât și asupra mediului artificial. Sculpturi și monumente construite din marmură sunt în mod deosebit vulnerabile, deoarece acizii reacționează cu carbonatul
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
și azotic, care cade pe Pământ ca ploaie acidă, având un impact atât asupra mediului natural cât și asupra mediului artificial. Sculpturi și monumente construite din marmură sunt în mod deosebit vulnerabile, deoarece acizii reacționează cu carbonatul de calciu. Combustibilii fosili conțin și materiale radioactive, mai ales uraniu și toriu, care este emanat în atmosferă. În anul 2000 au fost emise în atmosferă circa 12.000 de tone de toriu și 5000 de tone de uraniu prin arderea cărbunelui. Se estimează
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
în cursul anului 1982, cărbunele ars în SUA a eliberat în atmosferă de 155 de ori mai multă radiație decât incidentul Three Mile Island. Arderea cărbunelor generează și imense cantități de zgură și funingine. Exploatarea, procesarea și distribuția de combustibili fosili poate crea și alte probleme mediului. Metodele de exploatarea cărbunelui, îndeosebi exploatarea în cariere de suprafață creează multe probleme, în timp ce forajele maritime sunt un pericol pentru organismele acvatice. Rafinăriile de petrol constituie reale amenințări asupra mediului. Transportul cărbunelui necesită locomotive
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
exploatarea în cariere de suprafață creează multe probleme, în timp ce forajele maritime sunt un pericol pentru organismele acvatice. Rafinăriile de petrol constituie reale amenințări asupra mediului. Transportul cărbunelui necesită locomotive diesel, iar petrolul este transportat de către petroliere, toate acestea arzând combustibili fosili. Reglementările de mediu încearcă o varietate de abordări, cum ar fi controlul cantităților de poluanți și a tehnologiei folosite, subvenții economice sau programe voluntare pentru a limita aceste emisii. Conform raportului publicat de Biroul Interguvernamental de Experți în Evoluția Climei
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
a tehnologiei folosite, subvenții economice sau programe voluntare pentru a limita aceste emisii. Conform raportului publicat de Biroul Interguvernamental de Experți în Evoluția Climei din cadrul ONU (IPCC) în data de 02.11.2014, pentru limitarea efectelor încălzirii globale, folosirea combustibililor fosili trebuie diminuată treptat, iar până în 2100 ar trebui eliminați complet. În termeni economici, poluarea provenită din combustibilii fosili este privită ca o externalitate negativă și trebuie taxată. Acest lucru internalizează costul poluării și face arderea acestor combustibili mai scumpă, reducând
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
Interguvernamental de Experți în Evoluția Climei din cadrul ONU (IPCC) în data de 02.11.2014, pentru limitarea efectelor încălzirii globale, folosirea combustibililor fosili trebuie diminuată treptat, iar până în 2100 ar trebui eliminați complet. În termeni economici, poluarea provenită din combustibilii fosili este privită ca o externalitate negativă și trebuie taxată. Acest lucru internalizează costul poluării și face arderea acestor combustibili mai scumpă, reducând astfel utilizarea lor și deci și poluarea asociată cu aceștia. Cu toate că țările europene impun taxe pe poluare, aceste
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]