24,647 matches
-
Sena a dobândit glorie prin versurile lui Apollinaire: „Sub podul Mirabeau curge-n tăcere/Sena și dragostea mea“. Podurile nu sunt simple „înnodări“ ale drumurilor peste obstacole (ape, depresiuni, căi ferate, canale); ele se disting printr-o arhitectură a cărei frumusețe este pusă în valoare de claritatea structurii, de proporții și simetrie, de finețea formei... și, nu în ultimul rând, de așezarea în peisajul natural-urban. Astfel, se explică, poate, de ce aflăm imaginea unor poduri în picturile marilor maeștri, de la Velázquez și
Agenda2003-12-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280832_a_282161]
-
valorile de origine română erau promovate în pliantele altor țări“, au mai povestit elevele timișorence. Impresionant este faptul că tinerele, în ciuda vârstei și a lipsei de experiență, au putut sesiza talente mari în multe domenii de activitate, locuri încărcate de frumusețe, istorie și elemente unice, neprezentate în afara țării noastre, deși toate se găsesc reunite într-un singur loc. Din păcate, România știe bine să-și țină ascunse valorile.
Agenda2003-12-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280831_a_282160]
-
mal etc. Astfel se explică suportul financiar (2,67 milioane de euro) pe care Direcția Silvică Arad l-a obținut de la Comisia Europeană, prin Programul PHARE, pentru înființarea Parcului Natural Lunca Mureșului, în scopul protejării și conservării diversității habitatelor și frumuseții peisajului acestei regiuni; de a încuraja păstrarea folosințelor tradiționale a terenurilor (bioecologică); conservarea practicilor și cultura specifică a zonei; crearea unor posibilități de recreere și turism; stimularea activităților științifice etc. Proiectul are caracter de cooperare transfrontalieră cu partea maghiară, respectiv
Agenda2003-13-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/280838_a_282167]
-
de Sfânta Maria, mami s-a întors acasă. Era și ziua ei. Purta numele de Maria-Magdalena. O combinație biblică asupra căreia mi-am aplecat fruntea mult mai târziu. Atunci, o priveam ca pe o doamnă. Înaltă și elegantă, părea o frumusețe desprinsă de pe ecranul televizorului. În ziua când ne-am revăzut, m-am rușinat și m-am ascuns după mamaie, între pliurile fustei largi cât o parașută. Când mami a despachetat bagajele, curiozitatea ne-a apropiat. Ba mai mult, am devenit
Din brațele lui moş Gheorghe, spre lume. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
valoare modestă, până când interpreta și-a desprins un strat de piele (din leucoplast) și s-a spălat într-un lighean cu apă, iar corpul, parcă eliberat de orice constrângere, a dat drumul în spațiu unei suite de mișcări de mare frumusețe, din păcate de foarte scurtă durată. Un demers fără finalitate a fost însă dialogul direct al artistei cu publicul - din mijlocul spectacolului - căruia i-a făcut o declarație de iubire și l-a rugat să-și scrie impresiile direct pe
LIKE CNDB # 1 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2657_a_3982]
-
piardă nimic din ceea ce trebuie protejat, iar asta o face cu blândețea unui poet: „El nu creează lumea, el o protejează; sau, mai exact, el este poetul lumii, călăuzind-o cu o blândă îngăduință, după propria sa viziune a adevărului, frumuseții și binelui.” Henry-Beryman este în „Cântece vis” un pseudo-credincios, un speculant al îngăduinței și toleranței divine: „Îngăduie-mi, Tu Cel Fără Somn,/ o experiență personală cu trupul doamnei Boogry/ înainte să mă îndepărtez de poftele cărnii” (Cântecul 69), un pezevenghi
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
și fondurile de cercetare în domeniul tehnologiei, te-ar privi ca pe un nebun. La fel trebuie să-i privim și noi pe cei care, în numele unor neîmpliniri personale, în absența unui organ care să le îngăduie accesul la marile frumuseți - pentru că acesta e obiectul muncii „elitiștilor”, frumusețea, acea frumusețe despre care știm că va salva lumea - contribuie la distrugerea culturii unei națiuni. Și asta în ciuda funcțiilor - când e vorba de politicieni -, și a celebrității, dacă vorbim de oamenii din televiziuni
La ce bun revistele culturale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2667_a_3992]
-
te-ar privi ca pe un nebun. La fel trebuie să-i privim și noi pe cei care, în numele unor neîmpliniri personale, în absența unui organ care să le îngăduie accesul la marile frumuseți - pentru că acesta e obiectul muncii „elitiștilor”, frumusețea, acea frumusețe despre care știm că va salva lumea - contribuie la distrugerea culturii unei națiuni. Și asta în ciuda funcțiilor - când e vorba de politicieni -, și a celebrității, dacă vorbim de oamenii din televiziuni.
La ce bun revistele culturale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2667_a_3992]
-
privi ca pe un nebun. La fel trebuie să-i privim și noi pe cei care, în numele unor neîmpliniri personale, în absența unui organ care să le îngăduie accesul la marile frumuseți - pentru că acesta e obiectul muncii „elitiștilor”, frumusețea, acea frumusețe despre care știm că va salva lumea - contribuie la distrugerea culturii unei națiuni. Și asta în ciuda funcțiilor - când e vorba de politicieni -, și a celebrității, dacă vorbim de oamenii din televiziuni.
La ce bun revistele culturale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2667_a_3992]
-
Marius Miheț Două aspecte definesc noul volum al Martei Petreu. Mai întâi, frumusețea scrisului. O proză confesivă seducătoare, dublată de publicistica executată când laborios, când simplu, de o senzuală limpezime. A doua trăsătură ține de năduful în exces, de energia negativă purtată de scriitoare față cu... critica literară. E neproductiv să privești ca
Insecurități lăuntrice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2673_a_3998]
-
carierea profesorală în ținutul natal, făcând și prima călătorie în străinătate în 1898, până la Nancy, impresionat mai cu seamă de ordinea și disciplina din Svițera și Germania. Angajat ca preceptor în casa Caradja la Grumăzești, tânărul se lasă furat de frumusețile naturii, face excursii minunate pe Tarcău și Ceahlău, iubește scalda în râurile pe unde trece, admiră semănăturile de grâu și porumb, urmărește cu atenție și disputele politice dintre liberali și conservatori, se lansează în cercetarea temeinică a articolelor lui Eminescu
Retrospectiva G.T.Kirileanu by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/2684_a_4009]
-
de pildă, o adevărată bursă a „începuturilor de roman”. Periodic, revistele și ziarele occidentale pun la dispoziția cititorului astfel de „mostre”, selectate după criterii care - recunosc - îmi scapă, dar pe care le parcurg și cu speranța că voi nimeri peste Frumusețea în stare pură. Cea mai recentă colecție de fraze inaugurale am descoperit-o în ziarul The Telegraph. „Jurnaliștii britanici” (ca să preiau formula) propun treizeci de începuturi de roman, aparținând unor autori clasici ori în curs de clasicizare. Deși nu toate
Începuturi de roman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2709_a_4034]
-
este atât de simplu cum era cu ani în urmă ; drumul prea lung și aerul din avion, plin de viruși mă sperie. Îmi pregătesc creioanele și paleta de culori să merg mai aproape la grădina botanică să adun pe hârtie frumusețile florale în explozie, mai ales magnoliile galbene pe care nu le văzusem până acum și să asist la bătăliile și scandalurile veveri țelor buclucașe mereu ocupate cu furatul. După câteva ore de terapie a parcului, vin aca să plină de
Primăverile noastre.... In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
cum părea, dar fusese în stare de orice ca să ajungă să fie. La câteva străzi de acolo, într-o casă înțesată de harnașamente unde niciodată n-a existat ceva ce să nu se poată vinde, nu-i păsa nicidecum de frumusețea coliviei. Soția lui, chinuită de obsesia morții, închise ușile și ferestrele după prânz și zăcu două ceasuri cu ochii deschiși în penumbra camerei, pe când José Montiel își făcea siesta. Așa o surprinse larma unei mulțimi de voci. Atunci deschise ușa
Gabriel García Márquez - Uimitoarea după-amiază a lui Baltazar by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2720_a_4045]
-
a Fundației Cultural Muzicale Filarmonica Oradea, a interpretat că teva poeme muzicale, cateva în ebraică iar invitatul spe cial, Mircea Vintilă, a susținut un microrecital. Publicul, atât de aproape de cel de pe scenă, datorită formei amfiteatrului, a fost foarte impresionat de frumusețea melodiilor interpretate de extraordinarul și mereu tânărul chitarist și interpret. Mai trebuie menționat că gazdele au oferit în mape Diplomă jubiliara tuturor participanților la festivitatea de premiere, festivalul ajungând la a V-a ediție, dar și Diplomă Opera Omnia unui
O zi solemnă... sub zodia lui Caragiale. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Laurenţiu Bădicioiu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_107]
-
pufnește râsul sau te pufnește plânsul, după facultăți. Citind grăbit și enervat « Verde crud, verde crud», Bacovia se ceartă cu toată lumea, inclusiv cu poezia sa, care a alunecat și a ajuns monedă de schimb” (pp. 22 - 23). Pentru strălucirea, pentru frumusețea unor asemenea concluzii (numeroase în Seinfeld și sora lui Nabokov), mai că-mi vine să spun că, în cazul Simonei Sora, „reconversia” a meritat.
Cronică literară and beyond by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2727_a_4052]
-
Marian Drăghici. Lipsesc, acum, informațiile despre apartenența poemelor, operație considerată, probabil, superfluă, dat fiind că Marian Drăghici, precum Virgil Mazilescu, e halucinat de fantasma perfecțiunii și își rescrie sau își toaletează întruna restrânsa operă poetică, așa cum o femeie își reconfigurează frumusețea, în timp, prin nuanțarea expresiei. Din același motiv, unele poeme sunt ele însele „scene“ de work in progress (v. om cu fața întoarsă din bufniță în zi cu soare și ziua de lucru). Având o conștiință artistică hipertrofiată, Marian Drăghici
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]
-
transcendentă (o esență numinoasă care nu poate fi privită față către față, cum nici Dumnezeu, ci numai în vis), însă nu are superbia romantică a potenței geniului de revelare a ei prin verb. În același fel, el crede, dostoievskian, în frumusețea (poezia) care va salva lumea, dar este nevoit să constate neputința acesteia în fața morții: „și-am văzut cât de neputincioasă, de inutilă/ cade lumina unei minți poetice/ pe un pat rece care a fost cândva cald.“ (ajunge acest hatâr pentru
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]
-
tot ce mai trăiesc în România. Cunoști extraordinar de bine România, se poate spune că ai bătut-o de la un capăt la altul. Unde, în ce loc din România, îți place cel mai mult? România e o țară de o frumusețe care ține nu numai de un peisaj minunat, de păduri nesfârșite, de munți, de populația urșilor... de natură în general, ci și de echilibrul impecabil între om și natură. Cunosc destul de bine România - deși aș vrea să o cunosc și
Sunt bolnavă de „românism“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2607_a_3932]
-
și-a cerut iertare în fața copilului. Coborând din Nord, poetul George Vulturescu înnoadă și deznoadă semnele și însemnele apocalipsei din noi, știind că „nimeni nu poate vedea ceea ce ar fi vrut”, căci Dumnezeu ascunde sub pietre, dar și sub litere, frumusețea și concretețea lumii în care trăim.
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
Esenin, dar neacceptat să viziteze Rusia de sovietici. Ca lucrător la cenzură, în anii războiului, Vlaicu Bârna face să apară Revoluția lui Dinu Nicodin. Al. Rosetti îi apare drept „un mare consumator de oameni”, iar Ionel Teodoreanu un „model de frumusețe virilă“. Am reținut și portretul făcut lui Camil Petrescu, în consonanță cu altele care i s-au făcut marelui scriitor și totuși personalizat : „Camil Petrescu, omul, te cucerea de la bun început. Avea un cap frumos, cu o expresie ingenuă de
O reeditare îmbogățită by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2610_a_3935]
-
expusă în Lămurirea preliminară) este una franc antitabloidală: „În fiecare zi în vitrina librăriilor din marile centre vedem un volum de Memorii. Oameni politici, generali, ziariști, femei, cu sau fără ciorapi albaștri, capete odinioară încoronate, artiste intrate în vârsta critică, frumuseți perimate, toate și toți sunt cuprinși de frenezia publicării Memoriilor. Cele mai multe din aceste monografii sunt autoapărări. Foști monarhi, diplomați, generali, bărbați de stat simt parcă nevoia de a se justifica în fața eternului tribunal al opiniei publice. Faptele lor, fie că
O altădată căptușită cu totdeaună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2611_a_3936]
-
uitării de unde ai plecat și unde vei ajunge. 1126. Taina este o torță a Destinului. 1127. Seducția este sabia simțirii scoasă din teaca deșertăciunii. 1128. Zorii sunt geana adormită a luminii din noi. 1129. Forma este îmbrăcămintea Iluziei Vieții. 1130. Frumusețe fără formă este ca și cum ar fi viață fără gând, sau iluzie fără haina sa. 1131. Ornamentul este tactica deșertăciunii de a și dovedi valoarea. 1132. Ce altceva este rostul lumii decât o pensulă care nu-și găsește vopseaua niciodată pentru
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
atragem un public nou, să oferim lucruri noi. În acest an, mai avem o orgă adusă de la Bunești care va mai rămâne o perioadă la Biserica Neagră, apoi va fi instalată la Biserica Sfântul Martin. A fost restaurată și, ca frumusețe, putem spune că este o capodoperă. Are doar 480 de tuburi, față de 4.000 câte are orga mare a Bisericii Negre", a explicat Steffen Markus Schlandt.
Stagiune de concerte estivale la Biserica Neagră din Braşov () [Corola-journal/Journalistic/26182_a_27507]
-
creadă că o sclavă putea vorbi despre astfel de lucruri, pe care puțini romani puteau să le știe. Mare preoteasă, stăpâne. Sunt de viță regală și mă pregăteam să fiu o Pitia a templului Delfi, stăpâne. Perigeu se cutremură. O frumusețe ca tine să fie astfel jertfită? Pentru mine aceasta nu era o jertfă, stăpâne. Era culmea supremă a vieții mele. Am fost predestinată pentru aceasta, stă pâne! O, Geea. Nici nu-ți închipui câtă durere ‚îmi faci spunându-mi astfel
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]