3,503 matches
-
dintre puținele străzi rămase în Anglia unde femeile coafate pe bani mulți și cu pielea bine întinsă pe oasele feței îndrăzneau să-și poarte blănurile fără să privească agitate în jur după activiști vegetarieni înarmați cu vopsea roșie și priviri furioase. Galeria Wellington contrasta cu toate magazinele de bijuterii pe lângă care abia trecusem, cu vitrine pline ochi cu fleacuri strălucitoare pe care bărbații bogați să le dăruiască amantelor lor ca premiu de consolare pentru că nu se căsătoresc cu ele. Galeria lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
dea drumul peste el, credea că o să-i deruteze pe toți destul timp pentru ca ea să iasă basma curată. Dacă s-ar fi aflat imediat că erau implicate droguri, ar fi ieșit un dezastru... —Suki! Taci! s-a întors Belinda furioasă la sora ei. —... a fost atât de înspăimântător, a trebuit să urc și să desfac lanțul, aproape că mi-am lăsat amprentele peste tot, numai că mi-am amintit la timp, și apoi când urcam pe scări l-am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
a lovit glezna și am căzut. În timp ce picam, mi-am dat seama ce era. Belinda Fine își așezase piciorul în spatele meu și îmi pusese piedică. Nu era timp să sar înapoi în picioare; Dominic deja mă lovea, cu o expresie furioasă pe chip. Sprijinindu-mă în mâini, îi blocam loviturile cu propriile mele lovituri, fără să-l las să ajungă la mine, fără să-mi îngădui să simt cât de tare mă rănea, până am ajuns la locul potrivit. În acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
mai rezistă. Noii lor patroni (niște franțuji) se poartă mizerabil. Îi tratează ca pe sclavii din colonii. Directorul lor spune că chiar a fost în Mozambic, a condus o firmă acolo și angajații năpăstuiți au vrut să-l împuște. E furioasă mai ales de neputințele ei, boli, privațiuni, frustrări. În autobuz intră în discuție cu un bătrânel amărât, jerpelit. Schimbă între ei vorbe în doi peri. Îl alintă cu „boșorogule“. Mi-l prezintă: coleg de serviciu ieșit la pensie. Pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
catedră. Era primăvară, mijloc sau sfârșit de mai. Era cu o bluză transparentă ca o foiță de ceapă. Se uita tot timpul la mine, ca la cine știe ce ciudățenie. M-am îndârjit și m-am uitat și eu la ea. Pofticios, furios, spășit, implorând-o, uimit de frumusețea ei, scârbit că se îndoise de mine, bălos, cu jalea că n-o pot răsturna pe catedră, cu duioșia că-și ofilea frumusețea cu aiurelile acelea de ablative și perifraze, cu ista veritas, etiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
lucreze o nouă piesă care voia să semene cu chipul pe care tocmai Îl zărise. CÎnd se Întoarse În locuința portarului, În seara aceea, cu cîteva ore mai tîrziu decît de obicei, maică-sa Îl aștepta, pe jumătate dezbrăcată și furioasă. Băiatul Își coborî ochii, temîndu-se că, dacă i-ar fi citit privirile, maică-sa ar fi văzut-o În ele pe fata de lîngă bazin și ar fi aflat ce se petrecea. — Dar pe unde-ai mai umblat, mucos de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
dispăru pe ușă. Am ieșit pe palier. Creste de lumină se profilau dinspre ușile deschise ale mai multor vecini, chipurile lor Înfricoșate ivindu-se din penumbră. Cele trei siluete Întunecate ale polițiștilor se pierdeau pe scări În jos, iar bocănitul furios al pașilor lor bătea În retragere ca o maree otrăvită, lăsînd În urmă o dîră de teamă și de beznă. Să tot fi fost miezul nopții cînd am auzit din nou bătăi În ușă, de astă dată mai slabe, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
pe dinăuntru, țipetele Penélopei și loviturile ei disperate În acea ușă, care continuau să-i izbească În minte, neîncetat. Încă de pe atunci familia căzuse În dizgrație, iar averea clanului Aldaya se destrăma În castele de nisip dinaintea mareei celei mai furioase lăcomii, a revanșei și a istoriei inevitabile. Secretarii și trezorierii au urzit fuga În Argentina, Începutul unei noi afaceri, mai modeste. Ceea ce conta era să plece cît mai departe. Departe de spectrele care bîntuiau coridoarele vilei Aldaya, care le bîntuiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
din actul II personajul parcurge un registru vast, iar tonul vorbirii lui cunoaște infinite modulații, devenind de la o clipă la alta sentențios sau galant, protocolar sau naiv emfatic, bonom, rugător, insinuant, îndârjit. În alte ocazii îl putem vedea impacient, batjocoritor, furios, dezolant, umil, expansiv”<footnote Ștefan Cazimir, op. cit., p. 142. footnote>. Cațavencu e cel mai spectaculos înfrânt - de fapt e câștigător al piesei. El a pierdut ocazia deputăției, a pierdut scrisoarea cu scandalul, a fost descoperit ca plastograf, ziarul său și-
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
În râs... Atunci pictorul Încercă să se ridice de la locul lui, dar genunchii nu-l ajutară. Bikinski privi nedumerit În jos și, În locul picioarelor, văzu desfășurându-se, În coloane, câte un set de cărți de joc. Aruncându-i o privire furioasă lui Satanovski, el se prăbuși pe scaunul său. „Vedeți, efectul berii combinate cu coniac Alexandrion”, surâse acesta. Medicul Încercă să se ridice și el, dar păți același lucru. „La dumneavoastră alcoolul a ajuns mai sus”, surâse Satanovski. Și atunci Noimann
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Păsăretul, în ogradă, A iscat o zarvă mare; Toată lumea-l ia la sfadă Pe-un cocoș, la deșteptare. Furioasă, o găină, Îl întreabă verde-n față: De ce cauți tu pricină? Ne scoli prea de dimineață! Dar cocoșul îi răspunde, Supărat, din cale-afară: Ora nu mai corespunde, Că avem orar de vară!
În ogradă. In: Glasul Copilărie by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/557_a_771]
-
muscă bâzâind În jurul craniului meu, ea va asista de acum Înainte tot ce aflu. eram pe malul mării, pe o șosea care făcea legătura Între două orașe mari, cam la jumătatea distanței, ne uitam pe mare cum valurile se mișcau furioase, iar Regimentul 1 Roșiori făcea paza mării ca să nu debarce trupe inamice la mal. Pe ecran ar trebui acum să se vadă cum e când ți-e foame și privești valurile mării de pe un pământ care ți-e străin. Curat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și-l roagă să-i spună În ce casă locuiește cu chirie tovarășul profesor Radu G. Grințu. Nu e prea departe - i se explică. Îl scoală pe terist din somn tocmai când cocoșii cântă mai cu foc și câinii latră furioși că au fost treziți așa de cu ziuă. Îi strânge mâna și-l Întreabă râzând: — În ce direcție ziceai că săr peste cal? * tot fabricație de pâine și după ce am ieșit din fabricație m-am dus la cort și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cu greu prin hotărârea de a trage la sorți, iar întâietatea a fost caștigată de Astolfo. Ferrau, sarazinul, a cazut al doilea și Grandonio, al treilea. Apoi veneau Berlingheri, Otho, după aceștia însusi Carol Magnul și după vreo alți treizeci, furiosul Roland. Astolfo, care trăsese primul loz, era un cavaler frumos, viteaz și bogat. Dar, fie că era cam distrat, fie din lipsă de îndemânare, trecea drept un luptător nenorocos și foarte lesne de trântit, lucru pe care nu și-l
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Dar, înainte de a se face nevazută, ea a aruncat monstrului o bucată de ceară și l-a legat cu o funie plină de lațuri. Fiara a inhățat momeala și, pomenindu-se cu colții încleștați în ceară a început să salte furioasă încurcându-se în lațurile funiei, pe care le înoda strâns în juru-i prin zvârcolirile sale, astfel ca abia de mai putea mișca o labă. O alta greutate se ridica acum în calea lui. Curtea, după cum am mai spus, era înconjurată
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
tunete și fulgere, iar șoimii și vulturii și-au luat zborul cu țipete de groază. Dar toate acestea nu au făcut decât să dea un nou dușman la ivelală; căci din gaura făcută prin smulgerea trunchiului a ieșit un șarpe furios, care, aruncându-se asupra lui Mandricardo, i-a încolătăcit picioarele și brațele cu o putere atât de mare încât era cât p-aci să-l zdrobească. Norocul însă a venit din nou în ajutorul tânărului, căci în strânsoare monstrul a
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
nopți. A patra zi când s-a deșteptat, și-a făcut armura praf. Coiful și scutul au fost aruncate cât colo, cuirasa și celelalte vestminte, rupte în bucăți și risipite. În cele din urmă,el a căzut pradă unei nebunii furioase și până într-atât și-a pierdut capul încât nici sabia nu se gândi s-o mai păstreze. Dar el n-avea nevoie de Durindana pentru a face minuni de forță. Numai ce a îndoit o dată brațul și a smuls
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
un taxi de firmă și Îmi veni ideea genială să sun la serviciul UBS ca să ajung acasă. Bună, sunt Bette Robinson, număr de cont șase-trei-trei-opt. Am nevoie de o mașină la adresa... Sunt toate rezervate! lătră o femeie dispecer ce părea furioasă și apoi Închise. — Nu cred că Înțelegeți. Am un cont la firma dv. și... Clic. Am rămas acolo, udă, fierbând de mânie. Nici o mașină, ai? Nasol, spuse el, croncănind compătimitor, fără să-și ridice privirea din carte. Reușisem să răsfoiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
verighetă, iar Will - „plasa de siguranță a lui Simon“. —Ai dreptate. Dar se pare că nu mă pot eschiva. E omniprezent. Și e o situație așa de ciudată. —Cum așa? Amândoi am zâmbit când Simon fâlfâi pe lângă noi, un ghem furios de in sidefiu, iar Will murmură cuvântul ofticos. — Păi... de fapt, nu prea-mi place Philip ca persoană, dar... —Dragă! Asta nu trebuie să te oprească să fii Împreună cu cineva! Dacă plăcutul ar fi o condiție ca să ne culcăm cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Pen. Eu sunt. Ce faci? —A, Bette. Bună. Sunt bine, dar tu? Conversația părea extrem de similară cu zecile de conversații pe care le avusesem cu foarte politicoasa, dar ușor senila mea străbunică. În mod evident, Penelope era exact atât de furioasă cum mă temusem. —Pen, știu că nu vrei să vorbești cu mine În momentul ăsta. Îmi pare rău că Avery te-a păcălit să răspunzi la telefon, dar chiar voiam să-mi cer scuze. Seara trecută nu a fost așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ce să fac. Ca de obicei. Era prea frumos ca să fie adevărat. —Serios? Te duci În Mexic mai nou? am Întrebat doar ca să mă asigur că Înțelesesem corect, dar probabil că Penelopei i s-a părut că eram foarte, foarte furioasă. —O, Bette, Îmi pare foarte, foarte rău. Bineînțeles că Îți plătesc eu biletul pe care nu-l mai folosești și Îți cumpăr altul ca să vii la mine cât mai repede. Te rog doar să mă ierți. Dacă te face să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cât eram de articulată. —Sammy, Înțeleg ce șansă uluitoare reprezintă asta pentru tine și sunt cât se poate de bucuroasă pentru tine. Trebuie să-ți concentrezi tot timpul și energia ca să faci un restaurant extraordinar. Îți promit că nu sunt furioasă sau tristă sau chestii din astea, ci doar incredibil de fericită pentru tine. Du-te. Fă ceea ce trebuie să faci. Sper doar că ai să mă inviți la cină când localul tău va deveni, inevitabil, cel mai tare din New York
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de solide -, mă voi duce la mai-marii studiourilor și le voi cere să-i concedieze pe cei din AUFT în virtutea acelei clauze - ceea ce îi va înfuria la culme pe nemernici și vor turba de ciudă în boxa martorilor. Un martor furios e un martor ineficient. O știi și tu, Mal. Cohen și Teamsters la Hollywood; AUFT afară. Mal se întrebă dacă Mickey C. nu contribuia cumva la fondul de rulment de șase cifre al lui Loew, care ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
bande de anarhiști care avea o preferință pentru costumele zoot și însemnele naziste. Acum cei trei erau doar niște eșantioane etnice simbolice în ierarhia AUFT, dar își petrecuseră anii ’40 luptându-se să le domine pe femeile albe de stânga, furioși pe aerele lor, dar recunoscători pentru acțiunile lor operative. Apoi se înfuriaseră și mai tare atunci când puta lor de șefă de celulă le-a spus să-și „exploreze” furia aceea la un psihiatru. Benavides, Duarte și Lopez erau în prezent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ambițios, trecut de douăzeci, dar sub treizeci de ani, un tânăr maleabil, fără atitudinea dură a unui polițist vechi. Unde? Divizia Hollywood era exclusă. Jumătate din personal fusese implicat în scandalul Brenda Allen, le apăruseră fotografiile în ziare, erau speriați, furioși și periculoși. Circulase chiar un zvon conform căruia trei detectivi de la secția Hollywood fuseseră în spatele confruntării armate din august de la Sherry’s, acea încercare eșuată de a-l lichida pe Mickey Cohen, unde trei oameni au fost răniți și bodyguardul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]