99,031 matches
-
în voce, cu ce grijă subită Ciubik s-a repezit imediat la mine și la gaborul care mă înșfăcase: stop, stop, locotenente!... Ciub nu le putea permite nici să mă salte, nici să mă tragă deoparte, nici nu se putea gîndi la una ca asta, eram prada lui. El, după cum am aflat mai tîrziu, se pregătea să mai înregistreze cu mine cel puțin încă o casetă, nouăzeci de minute. - Bine-bine, locotenente. Sîntem amici. Ne plimbăm. Totu-i bine, locotenente!... a spus
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
oamenii simpli, printre locatarii blocurilor sau ai cartierelor mărginașe, cărora nu le-ar trece însă în vecii-vecilor prin cap să fie altceva decât sunt: oameni. Tot acest preambul riscă să micșoreze, și nu să mărească, imaginea personajului despre care mă gândesc de mai multă vreme să scriu. Cu atât mai mult cu cât nu e vorba nici de un politician, artist sau fotbalist, și nici de-un om obișnuit - în sensul categoriei pomenite mai sus. E vorba de-o femeie care
Marie-Rose by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12617_a_13942]
-
mașina și că a ajuns în spital cu copilul tău cu tot după ce s-a răsturnat cu mașina pe cîmp? Poți avea un șoc aflînd o asemenea veste. Nu încerc acum să mă pun în pielea lui Adrian Păunescu. Mă gîndesc ce efect îngrozitor ar avea asupra mea să aflu că soția mea ar fi făcut un asemenea accident, cu unul dintre copiii mei în mașină. Așa ceva te poate bloca psihic. Dar cu tot blocajul, eu, unul, m-aș fi dus
Iubirea "și totuși iubirea" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12615_a_13940]
-
niște știri la "Tv Sport", minunându-ne cum un boxer de categorie grea putea să atârne de corzi ca o fleandură, când comentatorul ne-a lămurit că era vorba pur și simplu despre un (o?) apărcat. Deci, asta era? am gândit aproape vesel. Dar prietenul mi-a zis cu malițiozitate harghiteană: -Noa, așă! Pun pariu că habar n-aveai cum îi spune poziției respective... Că toată ziua te interesează numai manelele și Etno Tv... Sigur că m-am supărat imediat și
Alte file de jurnal estival by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12614_a_13939]
-
Care sunt consecințele reconsiderării din mers a planului inițial al ediției Vatamaniuc? Două sunt mai importante: caracterul nesistematic, datorat segmentării sectoarelor de publicistică și corespondență, care își pierd astfel unitatea, și caracterul derutant al îmbinării dintre două moduri de a gândi o ediție: pornită după principiul selectivității în primele trei volume, e continuată în alt fel, după principiul integralității, prin adaosul altor patru volume, neprevăzute inițial. Ceea ce face, în fond, și singularitatea acestei ediții, singularitate transformată într-o ciudățenie. Oricum, semnalând
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
a le găsi cu tot dinadinsul o sintaxă în clipa în care le pui într-un spațiu comun, într-o sală în care publicul are acces în mod legitim. Prima performanță a acestei expoziții este faptul că ea a fost gândită și a funcționat perfect ca o demonstrație unitară, ca o structură cu un sens de lectură foarte clar și cu o urmărire a traseului spațial foarte convingătoare. A.M. - Expoziția s-a numit "Portret" și a avut un afiș complicat, poate
Aurelia Mocanu și Pavel Șușară în dialog despre Florin Ciubotaru by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12634_a_13959]
-
ochii celor din jur. Un astfel de act poate fi uneori util din punct de vedere științific, dar rămîne mereu discutabil la o judecată morală. Firește există scrisori a căror publicare este esențială pentru înțelegerea unor fenomene istorice (să ne gîndim doar la corespondența dintre Hitler și Antonescu), dar, chiar și în acest caz, legitimitatea morală a unui astfel de gest este discutabilă. La fel ca publicarea unor jurnale sau scrieri memorialistice fără acordul explicit al autorului în cauză. Dincolo de aceasta
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
Pagina i se umple tardiv cu îngeri "activând cu infinită blândețe" firea-i nativ "armonioasă", "muzicală". Actul scriptic i se revelă determinat nu de daimonul amoral, ci de mesagerul celestelor virtuți: "Ce faci când nu citești/ și nu scrii. Te gândești/ la ce ai citit și la ce ai scris./ Și te gândești la ce ai citi/ și la ce ai vrea să scrii./ Cam acesta ar fi fondul,/ cerul și sfera, spațiul tău/ de manevră și antrenament./ Foarte activ și
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
-i nativ "armonioasă", "muzicală". Actul scriptic i se revelă determinat nu de daimonul amoral, ci de mesagerul celestelor virtuți: "Ce faci când nu citești/ și nu scrii. Te gândești/ la ce ai citit și la ce ai scris./ Și te gândești la ce ai citi/ și la ce ai vrea să scrii./ Cam acesta ar fi fondul,/ cerul și sfera, spațiul tău/ de manevră și antrenament./ Foarte activ și foarte leneș/ sufletul tău în lentoare./ Neștiut, nici măcar bănuit,/ între oglinzi, intri
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
prăpastie/ în flăcări" (Pretutindeni e cerul). Dar atenție! Nu e vorba de o apocalipsă a separației lumii cerești și a celei terestre, ci de una a amestecului lor inextricabil în ceea ce numim realitatea noastră cea de toate zilele. Dacă ne gîndim bine, "netrăitele" evocate sub pana Constanței Buzea reprezintă un izvor al oricărei creații întru cuvînt, căreia îi acordă acea arzătoare nostalgie ce, în egală proporție, o apropie și o îndepărtează de absolut. Al oricărei creații bizuite pe cuvîntul care, după cum
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
altfel, nu perfidia îi lipsește veninoasei replici a beneficiarului generozității năstăsiote. Cu o voce suavă, el psalmodiază: "Când cărțile altor colegi de breaslă, printre care și Mircea Mihăieș, au fost sponsorizate de alți miliardari, români sau străini, nu m-am gândit o clipă să-i acuz de vânzarea conștiinței, ci m-am bucurat de apariția lor". În traducere: de ce face Mircea Mihăieș pe nebunul când miliardarul român Năstase dă și el un ban, că doar s-a înfruptat el însuși - spre
Sponsorul XXL by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12638_a_13963]
-
ar aduce studiul muzicologiei, mai ales în situația în care destui colaboratori din redacțiile radiofonice provin din rândurile studenților/ absolvenților de la pedagogie muzicală. Cum sunt ei selectați? Iată o întrebare la care nu sunt în măsură să răspund. Mă pot gândi însă la modul în care acești tineri cu sau fără educație specific muzicologică își pun problema unui stil de muzicologie radiofonică. Nu există un îndrumar, un îndreptar, un curs academic, ci doar adaptarea la o realitate și găsirea unor modele
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
cărții este, după știința mea, una încă neabordată frontal cel puțin în peisajul etnomuzicologic românesc, nu tot astfel stau lucrurile în ce privește formula ei de abordare. Taifasurile despre muzica țigănească" se așează pe o tradiție solidă și pe deasupra prestigioasă, dacă ne gândim că inițiatorul ei a fost, prin anii "3o ai secolului trecut, Constantin Brăiloiu, anume tradiția anchetei etnologice " acest instrument de "radiografiere" din chiar interiorul lor a realităților oricărei culturi orale. (Considerate din acest unghi, "Taifasurile"" alcătuiesc incontestabil un prețios "corpus
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
angoase, aceleași spaime de moarte?"). Sexualitatea marchează, astfel, trecerea într-o altă vârstă în care Chelbasan va exista neconflictual, ca memorie, dar parte a profundei, adevăratei identități a Anei: "După ce m-am culcat prima dată cu un tip, / m-am gândit cu drag la trupurile mele de atunci: / unul de bebeluș chel, altul lângă o bicicletă, / apoi cel de pe marginea unui bazin, / cu puțină burtică și cu sânii ușor mijiți, / mai târziu cu forme ascunse, abia apoi unul banal, / ițit de sub
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
care apoi lucrează aproape singur, obligîndu-l pe analist să urmeze firul raționamentului. De la structurarea capitolelor la bibliografia consultată (atît de firesc occidentală și românească), elaborarea cărții dovedește acest efort de a crea metodă, de a concepe un mod de a gîndi și de a-l pune apoi în aplicare. Mai întîi de orice, însă, titlul obligă la un avertisment, și aici mă despart de alți comentatori ai cărții: nu avem de-a face cu o carte despre utopie, cel puțin nu
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
la urma urmelor de o filozofie a prieteniei (philia), așa cum o înțelegeau înșiși protagoniștii de la care pornește studiul lui, Platon și Aristotel. Din păcate în empireul intelectual pe care Andrei Cornea și l-a ales prin felul său de a gîndi și de a scrie, eu una îl văd destul de singuratic. Poate că lectura acestei superbe cărți să ne convingă pe cît mai mulți să-l urmăm în proiectul pe care-l propune și pentru care, categoric, trece proba responsabilității.
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
unor cărți odinioară atât de mult citite și discutate. Curioasă e însă prezența printre participanții la discuție (prezență neobligată, după cât ne închipuim) a cuiva care e dinainte convins de lipsa de sens a acesteia, făcându-l cel mult să se gândească "la modul necinstit în fond în care revin în actualitate scriitori afirmați în timpul dictaturii comuniste". Lui Vasile Baghiu, căci de d-sa este vorba, îi displace nu doar ideea de a-i reciti pe acești scriitori, spre a vedea ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
fumegînd departe,/ sub cămașa în carouri./ Marea, valsul cu trenuri-expres în măruntaie,/ balcanicii deconcentrați făcînd pe domnii."(Balcan Express) Pentru poet, lumea se înfățișează în forme brute, nemediată poetic de figuri de stil ("Cerul este albastru și rareori îl pot gîndi altfel") și își dezvăluie calitatea ei esențială - aceea de a exista ca vecinătate, confirmare deplină, suficientă și firească a propriei existențe: "A fi./ Lîngă frunză, lîngă floare. A fi o ploaie egală cu sine. ș...ț Aici e albastru./ Totul
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
Ca vechi locuitor al Bucureștilor, unde în chipul cel mai firesc, dînd colțul unei străzi de patricieni ale căror case sînt în fapt rezidențe, nimerești într-o uliță gloduroasă cu hardughii ce te întîmpină stins și pierdut, nu m-am gîndit niciodată la un război între unele și altele, dus cu ură și fără de cruțare - oamenii în exclusivitate fiind cei ce se bucură de privilegiul mișcării. Tot astfel, zîmbesc cînd aud vorbindu-se despre războiul cărților în rafturi". Pe linia acelei
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
și hieratice, chipurile în efigie, ale Eugeniei Iftodi. Acest al treilea pictor are un aer exotic, comprimă spațiile, devoalează ritualuri uitate și privește, cu un ochi atent, cînd jucăuș, cînd reflexiv, direct în ograda postmodernității. Și dacă stăm să ne gîndim bine, avea și destule argumente, pentru că acum patruzeci de ani eram deja exilați din istorie, trăiam, adică, direct în postistorie, iar prin distrugerea industriei antebelice, atît cît a fost ea, trăiam plenar și în postindustrialism.
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]
-
astea poartă numele lui Ceaușescu. Și culmea e că celor mai mulți dintre noi ni se pare suficient să vorbim despre ceea ce a făcut Ceaușescu. Nu știm cine a fost șeful de proiect la Metrou, ca să vorbim despre cel care chiar a gîndit și a răspuns de acest tren subteran. Nu știm cine a muncit să facă Metroul și nu știm nici cine a fost autorul arhitecturii unei stații sau a alteia. Metroul e realizarea lui Ceaușescu! Nu e de vină cine crede
Metroul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12689_a_14014]
-
într-o teză de doctorat și tot la Leipzig de către I. Al. Rădulescu-Pogoneanu. Principalul impediment pe care Horia Petra-Petrescu îl resimte ca aproape insurmontabil este limbajul caragialian specific, greu echivalabil în germană sau în oricare altă limbă. Întreaga teză este gândită în funcție de această misiune de familiarizare a publicului german cu un mare scriitor ce vine pe filiera unei tradiții specifice, reprezintă prin excelență mediul social românesc, impunând o perspectivă etno-psihologică (Wundt din Psihologia popoarelor este primul reper teoretic invocat, deși nu
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
mărturisesc gust și rafinament, forța de a pune ceva pe acest pământ. Dacă simțim cum nervii ne lasă, mâncărimi ni se întind pe întreg corpul și începem să strângem spasmodic din pumni, în cauză e trist omeneasca invidie. Dar ia gândiți-vă: lipsa unui somptuos bazin în miezul curții, ba chiar a curții vă va împiedica de la acel gest nesăbuit ce nu-i mai împiedică pe preoții noștri să țină slujba înmormântării. Așa că vă veți duce crucea până la capăt... Câte un
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
mâneci scurte, decât două. Să-l vedem pe acela care va ridica piatra! Covârșiți de sarcini de o inextricabilă complexitate și uriașe consecințe, legiferând până la extincție fizică, oare când ar mai avea acești sacrificați bărbați, aceste ascetice femei, să se gândească la sine? Prinși în chingile unor terifiante obligații, dacă apucă să ducă la buze o înghițitură de apă plată, să înhațe un doctorat, o catedră universitară, un hotel, o stație montană, o bancă ce nu s-ar putea înființa fără
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
120 de minute, plus penaltiurile, unde, prin tradiție, cei mai buni trag afară, de la Roberto Baggio la Beckham și Ibrahimovici. Și nu-mi pare rău. Printre picături, m-am uitat la tenis și la noua stea, Șarapova, și m-am gîndit la Turul ciclist al Franței care stătea să înceapă cînd Wimbledonul și ul erau deja în finală. Să vă spun ce mi s-a părut mie mai interesant. Am avut revelația că e mult mai bine să vezi fotbalul la
Eurofotbal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12704_a_14029]