3,241 matches
-
Încercând să-și aducă aminte versuri din cărțile lui Doctor Seuss 1 din copilărie. Ruby era sigură că putea să recite Întregul Fox in Socks 2 de la un capăt la altul. Ajunse doar până la „Gu-gu guma de me-mestecat! Face Gu-gu Gâsca-n de mâncat!“3, dar nu putu trece mai departe. Fi câștigă pentru că putea recita Întreaga Fox in Socks și-și aduse aminte chiar și bucăți mari din Green Eggs and Ham1. Astfel luă naștere asociația Green Eggs and Ham
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
venea să creadă că mama ei avea 50 de ani. Sigur că-și vopsea părul din când În când și avea câteva riduri În colțurile ochilor, dar nici unele din ele nu erau suficient de pronunțate ca să poată fi numite laba gâștei. Și chiar dacă se Îngrășase puțin În zona șoldurilor În ultimele câteva luni - lucru care părea să li se Întâmple tuturor femeilor când se apropiau de menopauză - Încă mai avea picioare frumoase și zvelte. Dar nu numai felul În care arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
dunguțele din jurul ochilor și al gurii tale până acum. Adică chiar păreai de 18 ani. Dar noua coafură ți-a descoperit fața... — Și-acum îmi scoate în evidență perfect ridurile. Grozav! Sunt posesoarea primei coafuri din lume care accentuează laba gâștei. Te-am jignit. Ed părea amărât. L-am mângâiat pe mână. Nu, nu m-ai jignit. Dar nu eram sigură că vorbisem serios. Întotdeauna am considerat că par tânără din cauză că așa mi se spusese. Poate de aceea am fost și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
se mai puteau desluși, o bucurie delirantă cuprinseră pe toți. Gâlgâia în beregăți coniacul sângerui din bidoanele umplute mereu. Numai Moses, băiatul hahamului, care ori de câte ori murea vreunul dintre noi plângea de mila lui, căzuse leșinat, după ce scăpase dintre genunchi o gâscă pe care o crestase cu briciul de vreo douăzeci de ori, fără să-i izbutească operația rituală. În fața popotei improvizate la primăria satului, maiorul surâse. Eveniment rar! Mușca din capătul stins al trabucului și bătea pe umăr pe medicul căpitan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
unul din cei norocoși, zice el aspru. Hrana, deși Încă neraționalizată, este scumpă și greu de găsit. Joan Anderson se plânge că nu știe cum are să facă budinca de Crăciun fără stafide, chiar dacă vânzătorul de păsări i-a promis o gâscă pentru cina de Crăciun, În schimbul unei sume de bani scandaloase. Dar nu au timp să se bucure de cină. În ziua Crăciunului, starea pacientului cunoaște o schimbare bruscă și alarmantă: pe lângă confuzie, suferă acum de o neliniște permanentă și Încearcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Fenimore o petrecu la Salisbury, o vizită acolo și, Împreună, se duseră să viziteze Stonehenge, Într-o trăsură pe care vântul puternic de toamnă, aproape de furtună, fu la un pas de a o răsturna, și cinară intim după aceea, mâncând gâscă cu sos Michaelmas În apartamentul ei de la Cathedral Close. Când el se instală la un hotel din Dover pentru câteva săptămâni, În august, ca să scrie, departe de agitația Londrei, Fenimore Își găsi o locuință În același oraș, cu același scop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
viitor. Văzu apologia tipărită a lui Symonds ca pe un act nesăbuit, care ar fi putut avea consecințe distrugătoare asupra lui Însuși și a prietenilor lui, iar pe Gosse (un om admirabil, dar al cărui nume Îi evoca mereu o gâscă sau o femeie bârfitoare) ca imprudent, pentru că o punea În circulație. Îi Înapoie exemplarul cât putu de repede, Împreună cu o scrisoare atent compusă, În care Își ascundea adevăratele sentimente În spatele unei măști de amuzament civilizat și detașat. Poate era mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
se Întâlniră cu Tom Guthrie, cunoscut cititorilor revistei Punch drept umoristul „F. Anstey“. — Bună seara, Du Maurier. Ce părere ai? — Cred că e o scriere dramatică de o mare distincție. — Da, are distincție, ce-i drept. Cam ca orzul pe gâște Însă, mă tem - În spatele meu, În fundul sălii, s-a tușit cam mult. Apropo, aud că se montează Trilby În America. Tu faci adaptarea? — Nu, nu. Un tip pe care-l cheamă Paul Potter. Mi se spune că are multă experiență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
înălțimea unui om, cu un miros care a rezistat în timp. Și mi-au rămas întipărite în minteaparițiile mătușii Ana scoțând cu o singură mișcare de sub fustele sub care o ascunsese și aruncând pe tejghea marfa adusă pentru schimb, o gâscă jumulită: „Cre’ că are f’o zece funți...“ Astfel, îmi devenise familiar și felul de a vorbi al kașubilor. Ori de câte ori reușeau să-și înghită mormăiala lor cu rădăcini în slava veche pentru a-și face cunoscute grijile și dorințele în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pivniță se înșirau, pe rafturi adânci, borcane pline, al căror conținut era comunicat prin etichete lipite pe ele și completate cu scris de mână. Sparanghel, castraveți, dovleac și mazăre verde, și tocană de măruntaie de vânat și de măruntaie de gâscă stătea scris cu o grafie Sütterlin de bunicuță. În sticle era depozitat suc tulbure de mere și socată. Într-unul din colțurile pivniței, o grămăjoară de cartofi, încolțiți bine. Până aproape de vomă, am băgat în noi carne în untură dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
bogăției de cuvinte, el spunea în încheiere: „Ei, domniile voastre, gata este cu porcul. Dar poimâine, deja ne bucurăm un piculeț de pe acum, nu mai vorbesc de râmător. O să învățăm toate soiurile de orătănii cu pene. Țineți minte de pe acum: nici o gâscă fără peliniță!“. Să fi fost într-adevăr cu două zile mai târziu, când principiul lui a devenit pentru noi toți criteriul principal pentru tot ceea ce îi face bine unei gâște umplute? Probabil că au trecut zile întregi până când încăperea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
soiurile de orătănii cu pene. Țineți minte de pe acum: nici o gâscă fără peliniță!“. Să fi fost într-adevăr cu două zile mai târziu, când principiul lui a devenit pentru noi toți criteriul principal pentru tot ceea ce îi face bine unei gâște umplute? Probabil că au trecut zile întregi până când încăperea cu gresie și faianță, al cărei ecou îl aud și astăzi, m-a luat din nou prizonier. Zile în care nu s-a petrecut nimic în afara poveștii fără sfârșit a rumegătoarei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
să salveze Apusul sau orice altceva îmbrăcat în uniformă americană. Cât se poate de pașnici, ne abandonam în continuare procesului de anesteziere culinară a foamei care ne rodea. De aceea, probabil, mi se pare că cele două ore pe tema gâștei, imediat sau curând după valorificarea porcului, au fost utile artei culinare pe care am savurat-o mai târziu din plin, influențându-mi, în plus, și evoluția ulterioară. De vreme ce, privind în urmă, mă văd totuși pe de o parte ca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
astăzi, de îndată ce împănez o pulpă de batal cu usturoi și salvie ori trag pielea cea aspră de pe o limbă de vițel, el stă cu ochii pe degetele mele. Tot așa am fost sigur de supravegherea maestrului în timp ce, confruntat cu o gâscă pe care am golit-o ca s-o gătesc pentru seara de Sfântul Martin, când îl invitasem la masă în Friedenauer Niedstraße pe filosoful Ernst Bloch, aveam de ales între o umplutură de mere sau umplutura de castane recomandată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
când îl invitasem la masă în Friedenauer Niedstraße pe filosoful Ernst Bloch, aveam de ales între o umplutură de mere sau umplutura de castane recomandată de maestru. Indiferent pentru care mă voi fi decis, elevul era vaccinat cu îndemnul: „Nici o gâscă fără peliniță!“. Atunci, spre sfârșitul anilor ‘60, când revoluția se afirma totuși, fie și numai pe hârtie, datorită numeroaselor semne de exclamare, preferința mea s-a îndreptat spre castanele comestibile. În afara unei jumătăți de piept, Bloch a primit în farfurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
căscată și-l ascultau pe atât de specialul nostru oaspete, crezându-i fiecare cuvânt, așa cum și eu odinioară îl ascultasem pe bucătarul-șef din Basarabia, când a poruncit ca acel condiment numit peliniță să nu lipsească din nici o umplutură de gâscă. Dintr-odată a dispărut. Nici un bucătar-șef care, invitându-ne prin gesturi - „Mă rog frumos, domnii mei“ - să fi putut atenua foamea noastră. Se spunea că a fost transferat la o indicație venită de sus de tot. Într-un jeep
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pentru un mormânt dublu, îi revenea un batal bun de tăiat, ale cărui costițe și a cărui carne moale de la burtă își găseau drumul în oala cu legume. Placa de piatră pentru un mormânt de copil se dădea pe două gâște bune de tăiat de Sfântul Martin; nouă ne plăceau mărunțișurile - aripi, gât, inimă și pipotă - în supă grasă. Pe toți i-a hrănit, pe toți aceia care înghițeau praf de piatră sub acoperișul atelierului: trei ucenici jigăriți, două calfe originare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Gleisdreieck, în care apărea crezul meu, „asceză“. Din păcate, banda pe care, spre sfârșitul anilor ‘50 el a înregistrat, cu o glazură dulce din cale-afară și tonuri scrâșnite, stridente, muzica la un libret de balet compus de mine pentru Anna, Gâsca și cinci bucătari, s-a pierdut. Premiera absolută a avut loc în Aix-les-Bains, din păcate fără Anna. Toate sunetele astea s-au stins. Doar câteva discuri mai există, piese de colecție cu care sunt zgârcit. Și doi prieteni pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
readuce zâmbetul pe buze, vă voi spune o alta, mai aparte. Doresc să știți că și puii de curcă ori de rață ies tot din ouă clocite de o... cloșcă. Da, ați ghicit, este vorba de ouă de curcă, de gâscă ori de rață, în aceste cazuri. Ei bine, în versuri, de data aceasta, vă voi spune o povestioară în care eroina este... O rățușcă! A ieșit doar ieri afară Din găoace Iar acum în curtea-ntreagă Se aude, Gust făcându
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
aveau o casă splendidă, cu o grădină-n față și alta-n spate, copaci bătrîni și păsări germane, prin grădina dinapoi fiind risipite cu eleganță mai multe busturi de dimensiuni apreciabile. În cea din față, dincolo de podeț, te hipnotiza o gîscă de carton frumos colorat, Împlîntată-n gazon. Pe hol mai erau și alte animale, un cap de cerb, un pinguin și un bursuc adult pe-o placă de mahon și, cu toate astea, doamna Schuch asculta Bach. Am crezut că pusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și, cu toate astea, doamna Schuch asculta Bach. Am crezut că pusese CD-ul pentru noi, fiindcă eram oameni de cultură chiar dacă din România, ei bine, nu. Avea o colecție de muzică foarte valoroasă. M-am mai uitat o dată la gîscă. Apoi la busturi, care se și iluminau, noaptea, și am Întrebat-o Într-o limbă aproximativă dar agitată dacă nu cumva are și Patetica lui Ceaikovski. O avea. N-a mai fost timp s-o ascult, trebuia să plecăm la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
special Iliescu, care-i președinte și-acum, după 11 ani de opoziție. Ceva mai departe, Dan Popa, nu știu de ce transcriu numele astea, Toate numele n-a fost Încă scrisă, Începe cu Tora Vasilescu și-ncheie c-un sfat: „Actrițele gîște să nu mai stea ca caprele rîioase cu coada-n sus”. Unu, gîștele nu stau În ruptul capului cu coada-n sus deoarece se Îneacă. Doi, capre rîioase nu există decît dacă-s broaște, care, În realitate, nu au coadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mai departe, Dan Popa, nu știu de ce transcriu numele astea, Toate numele n-a fost Încă scrisă, Începe cu Tora Vasilescu și-ncheie c-un sfat: „Actrițele gîște să nu mai stea ca caprele rîioase cu coada-n sus”. Unu, gîștele nu stau În ruptul capului cu coada-n sus deoarece se Îneacă. Doi, capre rîioase nu există decît dacă-s broaște, care, În realitate, nu au coadă. În Dimineața, Goci spune că „prima Întîlnire a Noii Camere a Deputaților a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
care le-ar fi putut zdruncina vreo sălbăticiune mai mare a muntelui, spărgând lemne pentru plita cuhnei curând dogoritoare și pentru sobele încăperilor în care dormeau, în paturi înalte din blăni de stejar, între perne uriașe umplute cu fulgi de gâscă, macaturi cu desene înflorate, pătrate și plăpumi foarte groase, rânduind în cămară ulcelele de lut cu laptele proaspăt pus la prins al singurei vaci pe care abia mult mai târziu soacră-sa avea s-o vândă, smântânind laptele de prisos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de gust, dar încă nu stridentă, vădind dorința de mobilare la repezeală, numai să iasă un ban în lunile de vară în care năvălesc orășenii. Toate cufundate într-o liniște de sepulcru, strigătul unui copil undeva, departe, sau gâgâitul unei gâște i se păreau dincolo de pragul ușii, avea impresia că și-ar putea auzi mișcarea degetelor sau chiar rostogolirea ochilor în cap, o liniște părând că-l cufundă cu totul și dintr-odată, mereu mai adânc, într-un hârdău sau o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]