2,190 matches
-
fondator și codirector al revistei social-politice și culturale Hiena. Cezar Petrescu, scriitor fecund, care pe urmele lui Honoré de Balzac aspira să scrie o nouă "Comedie umană", o Cronică românească a veacului XX, este unul din cei mai de seamă gazetari din prima jumătate a veacului. Alături de Lucian Blaga, Adrian Maniu și Gib Mihăescu întemeiază revista "Gândirea" în anul 1921. Este fondator al ziarelor Cuvântul și Curentul în 1928; director al ziarului oficios România în 1938 și al revistei România literară
Personalitatea zilei: Cezar Petrescu by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80639_a_81964]
-
Iulian Costache, nici Ilina Gregori, nici Dan C. Mihăilescu. Toți autori de studii foarte bune sau măcar bune, uneori remarcabil documentate, alteori doar mustind de idei, dar fără excepție parțiale. Spre deosebire de ei, Monica Spiridon are plăcerea generalizării. Discutându-l pe gazetarul Eminescu, ea îl are în vedere și pe scriitorul cu același nume, în ambele ipostaze, de poet și de prozator. Analiza publicisticii reprezintă numai un posibil model de relectură completă, pe care de altfel autoarea o schițează în primele două
Convergență și divergențe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6432_a_7757]
-
autoarea face apel nu o dată în secvențele de analiză retorică a eseului. Impasul e depășit descriptiv, înclinând totuși balanța înspre partea poetului: „Așadar -confirmând temerile lui Quintilian -sub condeiul eminescian, istoria își trădează urzeala poetică născătoare de ambiguități. În ochii gazetarului, este vorba nu de un handicap, ci de un avantaj, tentant în măsura în care îi îngăduie să echivaleze pe narrare cu probare (infirmând pe același Quintilian). Neortodox de două ori, căci narează ca să dovedească și ignorează granițele dintre istorie și elocință, Eminescu
Convergență și divergențe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6432_a_7757]
-
începe luni. De fapt, continuare e un fel de a spune. Protagoniștii au rămas, într-adevăr, aceiași, micile lor deprinderi victoriene s-au păstrat, chiar și convenția narativă a rămas intactă (căci autorul manuscrisului pe care-l citim e tot gazetarul Pavel Mirto). Diferă însă, destul de mult, regula jocului. În Viața începe vineri, elementul senzațional îl constituia inexplicabila „teleportare” a lui Dan Crețu din secolul douăzeci și unu într-un București belle époque. Faptul acesta atrăgea, înaintea altora, atenția. Restul (cu alte cuvinte
1898. Street view by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4050_a_5375]
-
suferit nu de prea puțin, ci de prea mult caracter. Înainte de aceasta, însă, aș sublinia că volumul X al ediției confirmă două observații pe care mi le prilejuise volumul anterior: 1) că avem în Ioan Slavici un al doilea mare gazetar al sfârșitului de secol al XIX-lea, alături de Eminescu, și 2) că avem în Slavici cel mai bun cunoscător al relațiilor româno-maghiare și, totodată, unul dintre cei mai competenți istorici ai Transilvaniei. Am să încep cu prima. Slavici nu este
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]
-
-lea, alături de Eminescu, și 2) că avem în Slavici cel mai bun cunoscător al relațiilor româno-maghiare și, totodată, unul dintre cei mai competenți istorici ai Transilvaniei. Am să încep cu prima. Slavici nu este, ca alți scriitori din epocă, un gazetar întâmplător, de nevoie sau - ca Vlahuță - pentru promovarea propriei imagini. Este un publicist profesionist, care „atacă” numai teme pe care le stăpânește, urmă- rindu-le (un monstru de consecvență și temeinicie, în lumea noastră alunecoasă și superficială) câteva zeci de ani
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]
-
spații lingvistice și literare, dar și mai multe spații sociale, mai multe domenii de activitate. A fost o autoritate intelectuală, indiferent în ce posturi sau postări s-ar fi aflat: ca profesor la universități străine, ca romanist, ca traducător, ca gazetar literar, ca editor, ca demnitar și, în vremea din urmă, ca diplomat cultural. Această multiplicitate a omului, a personalității îi verifica, în același timp, vocația europeană și vocația de a fi contemporan." * Vasile Igna stăruie pe alta vocație, cea de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17634_a_18959]
-
lor le era ursit centrul. Acel centru, încă nedesfăcut în opțiuni, am mai spus-o, păguboase, mai mult, periculoase, duse prea departe, încearcă să-l recupereze, cu empatie rară, Dan C. Mihăilescu. Cioran, bine citit, este, spune el, și un gazetar de nuanțe, pe care trebuie să ai răbdarea, și bunăvoința, să le diseci. Dacă vrei, cu-adevărat, să spui ceva, fără mînie și părtinire, despre o generație căreia-i dăunează, ca fapt de cultură, mai puțin de ideologie, și respingerea
Viceversa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11048_a_12373]
-
că meritul concepției, atragerii colaboratorilor (între care nume cu greutate precum Adrian Marino, H.-R. Patapievici, Gabriel Andreescu, Mircea Cornisteanu ș.a.) și îngrijirii atente a paginilor pînă la rotativă le revine. Judecînd după "produsul finit", cei doi buzoieni sînt excelenți gazetari culturali, lucru vizibil și în materialele semnate de ei înșiși. v Carnetul literar conține informații din viața literară și artistică a marilor orașe din țară, isi ajuta cititorii să se orienteze în avalanșă noutăților editoriale prin cronici scrise cu spirit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18174_a_19499]
-
punctul de vedere al logicii scenice, al veridicității personajelor sau integrării lor în contextul dramatic. Componenta muzicală, la care nu e mai puțin atentă, este tratată global și apreciată cu un auz neiertător. Citind textele organizate cronologic observi și evoluția gazetarului talentat care învață prin experiență să-și perfecționeze mijloacele scriitoricești rafinându-și exprimarea și câștigând în autoritate și siguranță. Ea își afirmă curajos și direct punctele de vedere, adesea foarte personale, sau, dimpotrivă, cu vehemență refuzurile. Mi s-a întâmplat
O recoltă bogată by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12544_a_13869]
-
Cantacuzino. Interviul trebuie, pur și simplu, citit, pentru că în fiecare rând vibrează un personaj extraodinar, care a avut o viață cu totul și cu totul ieșită din comun. Am să mă refer la o singură secvență, în care un tânăr gazetar din epocă, fanatic comunist, o denunță ca pe-un "element" periculos pentru ordinea instaurată de sovietici: "ș...ț a scris un articol în Scânteia tineretului în care mă ataca pe mine și pe câteva colege. Titlul articolului era ŤPrințesa dolarilorť
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
manifeste împotriva lui Stalin. Indirect, însă, au de-a face: în urma denunțului din ziar, Ioana Maria devenise pentru establishment un dușman periculos. O "mătrăgună" care, nu-i așa, trebuia stârpită! Întrebarea pe care-o pun este următoarea: a făcut respectivul gazetar un act de "poliție politică"? Firește, în limbajul epocii nu exista o astfel de sintagmă. Dar faptele ca atare conțin o clară intenție de a "aduce atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului", cum se spune acum în lege. A
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
Blade Runner. Mai tarziu, si mai difuz, autorul manuscrisului și discipolul spionului-detectiv Atto Mélani, care visa la o carieră de jurnalist, decide (iar în spate o auzi, de fapt, pe fosta ziarista Rita Monaldi): "Nu mai vreau să mă fac gazetar..." pentru că "adevăratele secrete ale suveranilor și statelor nu-și găsesc nicicând locul în foile volante ce se vând în piață". MN: Este un artificiu pe care romancierii contemporani îl folosesc mereu: dai glas unei arhive ("istoria") printr-o figură (aici
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
rezonanță culturală. De aceea, între vocația scrisului și efortul instituțional menit a întreține vocația e un raport ingrat: cu cît sporește numărul cursurilor de scriere creativă cu atît se împuținează pepiniera celor care chiar au înzestrare pentru arta cuvîntului. Concluzia gazetarului e sumbră, dar deloc exagerată.
Pepiniera scrisului în declin () [Corola-journal/Journalistic/2843_a_4168]
-
eficient și cu efecte vizibile. Profesorul este o figură de prim-plan a Clujului cultural, un maestru care oficiază înconjurat de discipoli, bogat pe deasupra și influent, proprietar de gazetă, o forță. Doritor să atingă culmi asemănătoare este tânărul universitar și gazetar Amedeu Dumitrașcu, aflat la începutul urcușului social, ucenicind deocamdată pe lângă Martinetti, omul acestuia de "perfectă încredere și de legătură cu personalitățile orașului sau din țară". Conducea uneori seminariile profesorului și-i ținea cursul de literatură comparată, organiza cu pricepere colocviile
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
grație lui Ion Cristoiu. Cu alte cuvinte, reproducem spusele lui Ion Cristoiu, un consumator de chiftele la recepții, Nistorescu, face azi și drege, nu contează ce, din punctul nostru de vedere. Fiindcă Ion Cristoiu își reamintește că l-a făcut gazetar pe Cornel Nistorescu. De aici reiese că un analist care se consideră infailibil, Cristoiu, a fost păcălit de un viitor consumator de chiftele care se ocupă cu gazetăria în timpul care îi rămîne, adică Nistorescu, portretizat de Cristoiu. Asta nu-l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16620_a_17945]
-
care reflectă o anumită stare de lucru din societatea românească", a spus Ion Iliescu la lansarea cărții fostului premier, aflat în închisoarea de la Jilava. Iliescu a mai spus despre Năstase că are "un condei pătrunzător, dotat cu un mare talent gazetar". Cu toate că nu a fost prezent la lansarea cărții sale, Adrian Năstase a fost reprezentat de soția lui, Dana, și fiul cel mare al fostului premier, Andrei. Acesta a prezentat un mesaj al tatălui său și le-a spus celor prezenți
Iliescu, la Gaudeamus: Referirea la Băsescu, o obsesie a lui Năstase () [Corola-journal/Journalistic/40997_a_42322]
-
noastră interbelică. E vorba de generația care, în majoritate, s-a călit în focul gazetăriei, iar în unele cazuri îndeletnicirea a rămas precumpănitoare. Într-un interval scurt, 1927-1939, luând în considerație "ruptura" survenită în anul de grea încercare 1934, când gazetarul Sebastian e nevoit să se restrângă la o publicistică predominant literar-artistică. De la bun început, la Cuvântul și numaidecât solicitat să colaboreze la alte reviste și cotidiane (Contimporanul, Reporter, Vremea, Vitrina literară, Azi, Rampa, Universul literar, L'Indépendence Roumaine, România literară
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
și în sensul etimologic al cuvântului: scrierea unui text strict formal, tot ce se scrie referitor la o problemă sau un anumit domeniu. Mai trebuie menționat că se resimte, cu voie sau fără voie, "mâna" scriitorului Sebastian și în articolul gazetarului de opinie, în afara oricărei "stilizări"; faptul divers, cu banalitatea lui consubstanțială, dobândește noimă și proiecție mai lesnicioasă pentru receptare. Totdeauna o informație de "petite histoire" are o miză superioară. Înzestrat cu spiritul viu al actualității, publicistul deține și abilitatea comunicării
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
al cuvântului îndeplinește câteva cerințe valabile întotdeauna și altele care devansează circumstanțele; și astfel, perspectiva lui se apropie într-o bună măsură, împreună cu Eliade și alți mari ziariști români interbelici, de mai recenta teorie a comunicării. Se înțelege că nici gazetarul despre care se vorbește aici nu-i un simplu furnizor de informație scrisă, ci practică o gazetărie de opinie și de autoritate. Articolele de atitudine exaltă spiritul polemic pe orice fel de teme, cu condiția să nu se confunde aceasta
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
față. De mai multe ori, Sebastian afirmă că nu are vocație civică. Îl interesează însă viața publică, tabloul societății românești, care comunică, hic et nunc, un adevărat flux de mesaje. Își declară apartenența la atitudinea Caragiale, numai că structura tânărului gazetar și a societății este alta, urmașul cu mari resurse persiflante, dar fără posibilitățile comicului mai mult bonom ale înaintașului și într-o lume nu atât de veselă, iar deodată tristă și dezolantă. Nici viața politică nu-i acaparatoare pentru el
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
resurse persiflante, dar fără posibilitățile comicului mai mult bonom ale înaintașului și într-o lume nu atât de veselă, iar deodată tristă și dezolantă. Nici viața politică nu-i acaparatoare pentru el, cu atât mai puțin politica de partid. Ca gazetar de atitudine, nu poate fi doar spectator ori registrator neutru, dar nici militantism politic nu face: "Eu însemn doar punctul de vedere al unui intelectual, care dacă nu consimte să descindă hotărât în politică, nu poate totuși să ignoreze acest
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
urma urmelor, ar birui-o, dar mitraliera, tunul și ecrazita în nici un caz" (20). De aceea Sebastian surâde neîncrezător la moțiunea propusă de P.E.N. Clubul francez, prin care se cere influența scriitorilor față de iminența războiului. E o inițiativă inocentă, crede gazetarul nostru, argumentând că puterea politică și industria de război îi rabdă pe intelectuali atât timp cât ei se arată inofensivi, altfel, dacă devin incomozi, sunt suprimați fără ezitare: "E deprimant poate să iei în batjocură cuvântul de pace, pe care-l aruncă
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
e că, la începutul acestui an, cînd Miron Cozma își caută drumul spre București, Adevărul era unul dintre ziarele pe care campionii lui Cozma urmau să le viziteze. Dacă privim acest editorial drept un fel de recuperare a rușinii unui gazetar că a putut asista la agresarea colegilor de la alt ziar de bandele chitite securistic, si nu numai, să facă liniște în București, el stă remarcabil în picioare, cu toată construcția să ulterioară, prin care editorialistul nu face altceva decît să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
dorința să de a-i vedea venind pe mineri în București, în '99 ca să-i rezolve problemele de lehamite personală, distanța e mare. Adică exact distanță dintre o analiză de ziarist și un text care nu e nici analiza de gazetar, nici confesiune de scriitor. Nu poți amestecă diverse elemente de memorialistica, de comentariu filosofico-publicistic și mai ales de analiză propriu-zisă, fără a ajunge la un final de poem în proza din care citam: "Nu ni se mai poate întîmpla nimic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]