16,377 matches
-
petrecut în metrou cu imagini fierbinți și tulburătoare pe care oricum nu ar fi avut curajul să le povestească nimănui. De nevastă-sa să nu mai vorbim... Seara, când se întorcea de la birou, o găsea în capul străzii, aplecată pe geamul unei mașini oprite pe marginea șoselei sau aranjându-și sutienul care îi strângea sânii să-i crape și mai multe nu. Ba odată chiar a văzut-o suin du-se într-o dacie albastră și plecând în trombă. L-a cuprins
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
făcu ora să se întoarcă acasă. Petele, între timp, se înfrățiseră și formau o hartă imensă, de nu se mai știa unde începe și unde se sfârșește. În noaptea ce urmă, nu mai reuși nici să ațipească. Fumă aplecat pe geamul de la bucătărie sperând să o vadă venind ori plecând. Mama lui Răducu însă nu se sinchisea câtuși de puțin să apară și parcă înadins își trimitea tot felul de reprezentante ale sexului frumos care îi semănau perfect. Până se apropiau
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
să scoată perdelele, ca să nu se înnegrească), urlase ca un apucat din te miri ce, plânsese ca un copil, se scărpinase ca un drac, se rugase pălit de o religiozitate remarcabilă și zăcuse fără să scoată o vorbă lipit de geamul ce dădea în aleea din față. Nu-și amintea cum s-a făcut de-a ajuns la spital. Nici nu mai avea de altfel vreo importanță. Îl durea în coșul pieptului și se simțea tot o arsură și mai mult
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
exact de la inventarea diazepamului, nu se întâlniseră vreodată cu o asemenea situație. Se pare însă că soarta, responsabilă cu afaceriștii din domeniul farmaceutic, nu era într-o dispoziție prietenoasă. Taman când să se retragă prin birourile cu scaune ergonomice și geamuri termopanate, avură parte de un nou șoc. Din farmacii începură să dispară cantități, la fel de mari, de astă dată de algocalmin și aspirină. Ceea ce îi rătuti în asemenea hal, încât, după o ședință comună, în care lăsară la o parte inclusiv
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
de semiconștiență. În picioare. Cu singura deosebire notabilă că, în cazul primei mari iubiri, nu fusese nevoită, la sfârșit, să țină și un discurs. Tristețea fagotului meu mirosea a acrișor de sub coperta proaspătă, și Melania își aruncă leneș privirea dincolo de geamul librăriei. Orașul de vată îi făcea cu ochiul din felinarele care se stingeau, zâmbindu-i parcă ironic, în timp ce iubitul ei bicefal și patruped se îndepărta ubicuu în direcții opuse, fracturat în două părți. Aproape egale. DRAGĂ DOMNIȘOARĂ, SUNT GIGI PĂTRUNJEL
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
intrus. Ce binecuvântată dimineață era orice început de zi pentru ei, ce liniște odihnea perna fiecăruia seară de seară. Se sprijini de spătarul unei bănci din părculeț. Din cauza lacrimilor care îi acoperiseră ochii ca o pisică ce se așază în geam exact în momentul în care privirea încearcă să focalizeze ceva, își dădu seama prea târziu că era proas păt vopsită. Nu pisica. Banca. Plecă umilit, smiorcăindu-se și cu o fâșie verde de-a lungul sacoului. Iată-te însemnat de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
balcoane din care lipsesc cu desăvârșire florile. Clădirile, cu spoiala lor scorojită de dinainte de cutremurul din ’77, sunt, de altfel, atât de apropiate, încât în cazul în care, din motive subiective,ți-ar trece prin minte să te zvârli de pe geam, ai înțelege deîndată că nu ai face altceva decât să pici în balconul de vizavi. Lucru care cu siguranță ți-ar displăcea, pentru că nu nutrești sentimente suficient de iubitoare față de vecini încât să ai vreo nevoie de o așa intimitate
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
cum se va pune capăt acestui tapaj și în ce măsură poliția proteja ambasadele. Dl. von Jagow mi-a adat asigurări doar asupra ultimului aspect. Apoi, doar după câteva ore, mulțimea, defilând prin fața Ambasadei Angliei, a început să arunce cu pietre, spargând geamurile. Atunci, împăratul a trimis un ofițer la colegul meu Sir Edward Goschen pentru a-și prezenta scuzele. Nu m-am îndoit niciodată de faptul că și dl. von Jagow a fost profund afectat de acest incident. Guvernul cel mai "ascultat
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
al încăperii, fără o țintă anume, auzi motorul unei mașini. „- Ana!” exclamă bucuroasă Karina, impresionată de puterea gândului care îi adusese prietena mai repede decât prevăzuse și ieși în grabă afară. Îndreptându-se spre poartă văzu o mașină albă cu geamuri fumurii trecând pe drum. Mașina Anei nu era albă. Pașii îi încetineau, picioarele nu o mai ascultau și se opriră înainte de a ajunge la poartă. Era aceeași mașină pe care o văzuse cu o zi în urmă trecând prin dreptul
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
plicul care putea conține răspunsul căutat. Se urcă în autobuzul care oprise chiar în dreptul ei, fără să fie atentă la traseul acestuia. Găsi un loc liber și se așeză fără să arunce nicio privire călătorilor din jur. Imaginile rulau prin geamul prăfuit al autobuzului vechi, dar Karina nu vedea nimic. Mintea ei se blocase la scrisoarea din poșetă. Inima îi făcea și mai grea misiunea, oprind-o din când în când cu săgeți dureroase. Respiră adânc, des, de mai multe ori
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
a blocat. Picioarele nu mai reușeau să susțină greutatea corpului. În orice secundă se putea prăbuși și din cauza stării de slăbiciune pe care o avea în ultimul timp, de când nu se mai hrănea corespunzător. Nu putea vedea persoana de la volan, geamurile întunecate protejând interiorul. Mașina porni în viteză imediat ce fusese observată. Se îndepărtă foarte repede lăsând-o pe Karina debusolată, contrariată în urmă. Ochii negri. Instinctul nu o înșelase, chiar era urmărită. Dar, ce voia să demonstreze cu aceste apariții scurte
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
duce la Ștrul. Dragă Ștrul,. zice Iți., te rog eu, hai să nu ne mai războim, să nu mai vindem uleiul în pierdere... Ștrul către Ițic: dar cine ți-a spus că eu vând ulei? Păi nu ai afiș pe geam? Ba da, dar nu am ulei. Iată de ce nu e util pentru afacerea ta să porți războaie, să oferi prea multe reduceri sau chilipiruri. Aceste lucruri se pot întoarce împotriva ta și clienții tăi vor să aștepte momentul în care
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
tine). Folosește-te de motive și de Maslow și creează un mesaj clar și simplu! Pentru a le distribui, angajezi două persoane și distribuția o realizezi în locurile aglomerate sau cel mai bine în parcări, unde o să pui fluturași pe geamuri. Depinde de tine să-i instruiești pe cei care îi vor distribui să dea fluturași doar oamenilor bine îmbrăcați (haina face pe om, dar despre acest lucru vom discuta ulterior) sau să-l pună pe parbrizul mașinilor bune. > Radioul Ascultă
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
dep?rt?rilor Îi Înl???uie sufletul, el cere de la lumina stelelor, de la oglindă lini?țiț? a lacului În care acesta se reflect?, de la seninul cerului pe chipul c?ruia str?luce?te luna, de la ramurile copacilor ce bat În geam ?i de la fream?tul plopilor, senin?tatea gândurilor ?i Împ?carea durerii, lini?tea ?i Împlinirea pe care numai iubirea i le pot da: „ ?i dac? ramuri bat În geam ?i se cutremur plopii E că În minte s? te
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
str?luce?te luna, de la ramurile copacilor ce bat În geam ?i de la fream?tul plopilor, senin?tatea gândurilor ?i Împ?carea durerii, lini?tea ?i Împlinirea pe care numai iubirea i le pot da: „ ?i dac? ramuri bat În geam ?i se cutremur plopii E că În minte s? te am ?i-ncet s? mi te-apropii. ?i dac? stele bat În lac Adâncu-i luminându-l E că durerea mea s-o-mpac Inseninându-mi gândul ? i dac? norii de?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
norii de?i se duc De iese-n luciu luna E că aminte s?-mi aduc De tine-ntotdeauna " ??i dac?..) O coresponden?? tainic? leag? universul naturii de sufletul poetului: imaginii plopilor ce tresar ?i a ramurilor care bat În geam Îi corespunde emo?ia reg?sirii icoanei iubitei În inima să; luminii lacului În care se reflect? str? lucirea stelelor Îi corespunde seninul gândului luminat de speran??? ?i lini?te; str?lucirii astrului nocturn ce spulber???irurile de nori Îi
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
1-a d?ltuit În cuvinte frumuse?îi, armoniei ?i ve?niciei codrului. Vremea trece ?i vine; veacurile se succed În ritmul „ceasornicului" ce sorte?te durată lucrurilor pe p?mânt; p?rând s? între În horă timpului, ascult? iarnă geam?tul viscolelor ?i zâmbe?te prim?vară cântecului doinelor; plânge sub povară ploilor sau geme „pustiit, vestejit ? i amor?it" În singur?tatea dorului; zâmbe?te printre ramuri r???ritului de lun? sau culege „pulbere de-argint" din poiene „constelate
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ei au fost spărgători. E chestie de minute. MINISTRUL: Or să intre peste noi. Ce facem cu asta? Ai adus apă? JENI: Ce apă? Mi-a mai ars mie de apă cu purcelușii la poartă?! MINISTRUL: S-o aruncăm pe geam. JENI: Or s-o vadă de jos cum cade. MINISTRUL: Stare de asediu! Ne baricadăm. JENI: Abia dăm de bănuit. Știți ceva? Bine că am fardat-o. Le spun că n-ați venit la ziua Europei pentru că o biată femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Și tot În ziua aceea de iunie tristețea l-a cuprins ca o amantă bătrână și urâtă. Vedea oamenii cenușii Între care trăia ieșind În valuri de la fabrica de sârmă, apoi de la abator, de la fabrica de bere, de la fabrica de geamuri, negri pe mâini și aduși de spate, măcar să-și fi dus În cârcă Himera, cum ar fi zis Baudelaire. Și această tristețe l-a cocârjat și pe el, Vasile Moare, l-a strivit și s-a insinuat În el ca
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Încet pe strada Cuza Vodă, cu mâinile În buzunare, oprindu-se din când În când În fața câte unei vitrine, care i se părea lui mai interesantă. A contemplat, de pildă, stofele și sulurile de ață colorată care se zăreau prin geamul prăfuit al merceriei numită „Borangicul“, apoi a urmărit Îndelung meșteșugul unui frizer cu mâini de halterofil, care tundea plictisit un bărbat, iar bărbatul l-a remarcat și s-a uitat urât la el, așa că Vasile și-a continuat drumul, până când
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
gaz în anul de grație 2014, dar care, odată cu trecerea timpului și în ciuda eforturilor lor, se scufundă în anonimatul sărăciei din care provin. Cei îmbogățiți fără muncă completează o altă fațetă a mitocăniei românești și anume, predilecția pentru mașini cu geamuri fumurii care le conferă unora confortul unui așa-zis anonimat la adăpostul căruia consideră că își pot permite să ignore cu desăvârșire regulile de circulație, să “pună la punct afaceri” dubioase, să-și demonstreze “cultura” în materie de trivialități pe
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
în Texasul perioadei căutătorilor de aur sau, pur și simplu, să calce cu mașina pe cine nu se dă la o parte din calea “excelenței sale”. Acum, nu trebuie reținut că aceste anomalii le săvârșesc doar unii dintre conducătorii mașinilor cu geamuri fumurii. Nici ceilalți nu își permit să facă abstracție de la aceste “distracții” normale din punctul lor de vedere anormal. O altă categorie de dezaxați se manifestă prin confundarea lor cu calitățile mașinăriei al cărei volan îl învârt, căci la atât
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Sophia începe să râdă și-și saltă fundul ca să elibereze mâna torturată. Și gata. Uite. Cei doi au redevenit pământeni, cu toate că în aerul din mașină încă plutesc scame din hainele lor și mii de particule invizibile din pielea lor, iar geamurile mașinii s-au aburit complet și ei doi sunt uzi leoarcă. Dar nici unul din ei nu se văicărește, pentru că nici unuia din ei nu-i stă mintea la reproșuri acum. Singura problemă e că abia mai pot respira. Aproape tot oxigenul
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Singura problemă e că abia mai pot respira. Aproape tot oxigenul din spa țiul ăsta strâmt s-a consumat. Se uită unul la altul. Unde sunt cheile, spune el încet. Nu vrei să pui puțin contactul, ca să lăsăm jos un geam. Eu abia mai respir. Zâmbește, pentru că simte că are atitudinea unui copil pus la colț. Și chiar se simte ca un copil. Dar nu l-a pus nimeni la colț. Doar dacă ea e vrăjitoare. Atunci sunt sigur că m-
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
care ea o să stea și o să-și admire inima de lemn. Ce doriți, întreabă recepționerul. Nebuna ridică ochii de la tejgheaua nichelată. Coatele ei se sprijină pe metalul rece și imediat tresar. Se îndepărtează. Nebuna vede în spatele recepționerului o vitrină. Prin geam, vede câteva săpunuri. Două creme de plajă. Un șampon. Un pachet de biscuiți. Un pachet de biscuiți, vă rog. Scoate o bancnotă din buzunarul de la pantaloni și o pune pe tejgheaua rece. Fără să o mai atingă. Peste un minut
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]