4,138 matches
-
platforma unui vagon, săriră pe șine în partea cealaltă, se rostogoliră sub garnitura unui alt tren și, văzând că soldații îi dăduseră ocol tocmai pe la capăt, alergară de-a lungul trenului, se târâră din nou printre roți. Fluierăturile patrulei îi ghidau, când îndepărtate, când asurzitoare, despărțiți de ele doar printr-un șir de vagoane. Iar ochii avură timp să prindă din zbor calmul muncitorului care fuma nestingherit, așezat pe un morman de traverse, și placa de email (cu o destinație incredibilă
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
vârf de la 1848. Risorgimento-ul din Transilvania, Moldova și Valahia nu poate fi nici el rupt de gândirea iluministă. Aceleași decenii care se scurg între 1791, anul apariției Supplex-ului, și 1848, instaurează mentalitatea potrivit căreia individul va trebui să se ghideze după un drept care îi aparține de la naștere: dreptul la libertate. Miracol? În măsura în care românii și comunitățile învecinate lor își descoperă (cultural vorbind) într-un timp foarte scurt vocația integratoare, vocația universalității, înțelegând acum tentația apartenenței la un statut conferit de homo
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
etern. În vis, poate să semnifice următoarele două aspecte: - dacă este prietenos, exprimă sentimentul de încredere al celui ce visează, calitatea mediului în care trăiește, siguranță în ceea ce face și că merge pe drumul cel bun, la fel ca nevăzătorul ghidat de câinele său; - în schimb, dacă este agresiv și amenințător, exprimă teama de a fi trădat, mai ales frica de infidelitatea partenerului. Are însă și o semnificație obscură, mai ales în civilizațiile arabă și indiană, dar și în expresiile populare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
cerută: cel care visează trebuie să aibă inima și spiritul pure. Leu Animal solar, coama sa reproducând razele astrului, leul evocă puterea, forța și maiestatea. Considerat regele animalelor, el semnifică strălucirea naturală a celui care visează, capacitatea sa de a ghida, conduce sau proteja persoanele aflate sub autoritatea sa. De aceea în vis este un semn pozitiv al afirmării sinelui și al energiei. Cu toate acestea, ne avertizează și împotriva pericolului de a ceda în fața orgoliului și a vanității, deoarece animalul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
nelegiuite. Altfel, jocul de cărți exprimă căutarea unei strategii, dorința de a provoca, sau nevoia de a se distra și de a comunica (vezi Joc). Cărțile de joc sau tarotul evocă fie sentimentul de fatalitate, fie dorința de a fi ghidat, dirijat, sfătuit. Interpretarea depinde mult de experiențele personale. Să adăugăm și faptul că pentru cineva care frecventează cabinetele de cartomanție, scenariul oniric îl trimite adesea la prezicerile ce i-au fost făcute. Visul stabilește în acest caz legătura dintre experiența
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
decât realitate), inima prezidează relațiile umane și comunicarea. Evocă toată gama de sentimente, de la pasiunea nebună la dragostea profundă. Expresiile în care apare cuvântul inimă pot fi de o mare utilitate pentru a putea pătrunde semnificația visului, scenariul putând să ghideze alegerea direcției interpretative. Între altele, putem nota: - «a-l durea inima», indicând dezgustul și repulsia; - «o inimă de aur», «a-și pune inima pe tavă» simbolizând generozitatea, compasiunea, empatia; - «o inimă de piatră», «o inimă de gheață», «fără inimă», exprimând
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
arată că cel ce visează este angajat într-un proces de evoluție. Visul este o mărturie a progresului celui ce visează. Tămâie Tămâia înnobilează sufletul în trei moduri: - prin foc, în sensul său purificator; - prin fum, care, urcând spre cer, ghidează ascensiunea spirituală; - prin subtilitatea parfumului, care șterge mirosurile vulgare și profane. Înălțarea este de altfel redată prin verbul «a tămâia» care, în sens figurat, exprimă faptul de a purta înspre nori, de a admira și de a onora. Copil, adolescent
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
fără cenzura impusă în decembrie ’89. La ora anunțată, TF1 mobilizase 8 milioane de telespectatori! A bascula programul duminică seara, într-o zi și la o oră de vârf, nu e puțin lucru. Care vor fi fost criteriile care au ghidat decizia lui Michelle Cotta, directoarea de informații la TF1? Pentru ce a decis să difuzeze caseta fără spoturi publicitare? Și, prin extensie, ce a îndemnat autoritățile române să transmită și să vândă un asemenea document? Câteodată, viața presei rămâne un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
concepte, pătrundem într-un univers vivant, având iluzia unei interacțiuni directe cu obiectele (de pildă, consultând cărțile de pe rafturile unei biblioteci virtuale, depozitate, desigur, pe autori sau tematic, ca și când ne-am afla într-o bibliotecă reală). Numeroși indici ne vor ghida sau chiar ajuta în găsirea unui parcurs. Mai mult decât atât, am interacționa cu obiectele, deplasându-le sau folosindu-ne într-un anume fel de ele. În loc să mergem undeva în lume (un oraș, un monument artistic sau natural), aducem lumea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cele din spațiul virtual sunt și ele, de bună seamă, generatoare de probleme. E nevoie de o nouă învățare: să conviețuim cum se cuvine în acest perimetru. Nu este hazardant să sperăm că și lumea aceasta va trebui să fie ghidată de coduri clare de ordin deontologic și chiar juridic (acestea din urmă se înfiripă deja). 1.3. Aspecte ale virtualizării educației Educația, ca proces, a mizat și a implicat dintotdeauna potențialitatea. Finalitatea formării viza nu individul actual, ci pe cel
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
a schimba o stare de lucruri. Achizițiile cunoașterii aduc o mai mare marjă de mișcare, de alternative acționale, de libertate. Nu se poate întreprinde nimic dacă nu se pleacă de la o anumită „infostructură”. A cunoaște mai mult înseamnă a te ghida după aliniamente date, suplimentare, a fi cu un pas mai în față, a reconfigura în cunoștință de cauză transformările ulterioare. Cunoașterea nu mai este o constatare ulterioară ivirii unor stări de lucruri, succedentul unor fapte, ci antecedentul, condiția lor prealabilă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
presupozițiile indirecte, abilitățile ascunse, activate în procesul acaparării și semnificării cunoașterii. Se pare că această a doua componentă devine din ce în ce mai pregnantă - ca premisă și finalitate - în practica educațională actuală. Constituie o sfidare pentru pedagogia actuală de a reorienta, de a ghida mersul persoanei nu spre explicitul, ci către implicitul cultural. Structurarea societății cunoașterii ridică și noi probleme de ordin etic. Reglementările deontologice vor avea mai multe fațete și vor viza mai multe probleme (vezi Karim, 2003): asigurarea unei distribuiri echitabile și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
poate fi utilizat în chip programat, deliberat, lucrul pe internet fiind explicitat în chiar proiectarea curriculară ce secondează orice proces instructiv-educativ. Mai mult, profesorul poate găsi pe piața educațională suporturi electronice de navigare într-un spațiu problematic, fiind asistat și ghidat de supraprograme construite special pentru așa ceva (așa cum este cazul, de pildă, al producțiilor pe CD ale Asociației Române de Resurse Educaționale; vezi HYPERLINK "http://www.arre.ro" www.arre.ro). Conținuturile se stochează pe un server destul de puternic, solicitantul intrând
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pliere a acestuia, răspunzând la întrebări de tipul de ce informăm și formăm, care sunt noțiunile sau elementele obligatorii de conținut, ce se cere a fi aprofundat sau repetat. În conținutul propriu-zis, se vor regăsi sugestii tutoriale inteligente, pentru a-l ghida permanent pe educat, sau dispozitive de autoevaluare formative, pentru a-l repoziționa pe elev în raport cu elementele cunoașterii. Acestea se vor amplifica sau restrânge, vor fi de natură teoretică sau aplicativă, vor fi gradate permanent în funcție de posibilitățile și dorințele educatului. După
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
vedere educativ presupune o structură de aptitudini și abilități deja formate, consolidate. Când discutăm despre autonomia educatului, se nasc întrebări de tipul (vezi Bellier, 2001, p. 37): Educatul va ști să-și organizeze învățarea? Va resimți nevoia de a fi ghidat? Va exploata sursele puse la dispoziție? Nu va resimți nevoia de a fi motivat din exterior? Nu va avea mereu nevoie de întăriri? Își va da seama de propriul progres? Va fi capabil să treacă obstacole și va merge mai
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
lume derizorie și precară, ci una, așa cum o numea Rorty, contingentă, care acceptă (și faptul) că „mintea e o facultate creatoare de poezie” (Trilling, în Rorty, 1998, p. 82). Impregnarea axiologică este inevitabilă, pentru că adoptarea unei teorii este, până la urmă, ghidată de valorile noastre. Faptele empirice singure susțin și contribuie la construcția teoretică, dar nu determină în mod necesar adoptarea ei. Astfel, teoriile nu sunt adevăruri absolute, ci au un grad puternic de determinare socială și umană. Dar, de vreme ce, așa cum arăta
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
trei presupoziții principale pentru selectarea competențelor-cheie: - consistența cu principiile drepturilor omului și ale valorilor democratice; - capacitatea de a le oferi indivizilor șanse pentru o viață bună, de succes; - competențele-cheie nu sunt incompatibile cu diversitatea socială și individuală. Cadrul conceptual care ghidează definirea și selectarea competențelor-cheie este axat pe factorii redați în figura de mai jos: Figura 24. Competențele-cheie Reunind cinci perspective de analiză concretizate în tot atâtea rapoarte elaborate de experți, se ajunge la o sinteză de trei competențe-cheie generice, cuprinzătoare
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
interesant. Atunci când ai niște puncte de reper, e mai ușor să înțelegi ce e de făcut și să vezi drumul pe care îl ai de parcurs. Cred că o mare calitate a profesorului este aceea de a ști să te ghideze să afli singur lucrurile noi, nu să ți le servească el de-a gata1. A te plasa în postura de facilitator al experiențelor de învățare, de mediator între cel ce învață și noua cunoaștere înseamnă a oferi repere clare și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
până târziu, În secolul XX. Există vreo rațiune specială dedesubtul acestei recreări a imaginii Mariei Magdalena ca desfrânată pocăită și convertită? În lipsa unor elemente decisive care să meargă În altă direcție, mă ratașez explicației preluate de Régis Burnet: „Considerații tactice ghidează probabil această alegere. Grigore cel Mare dorește vrea să dea un chip (veut donner un visage) Bisericii din vremea sa. Să ne reașezăm În context: la sfârșitul secolului al VI-lea, invaziile se cam potolesc, iar barbarii sunt instalați cam
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Tocmai atunci, ca prin miracol, dinaintea lor se ivește o insulă pustie. Principele Își lasă aici soția, neînsuflețită, și alături de ea copilul sugar. Din sânul femeii continuă să curgă lapte cald, proaspăt. După aceasta, principele ajunge la Petru, care-l ghidează În pelerinaj prin locurile sfinte din Palestina, arătându-i, pe rând, locurile nașterii, misiunii, răstignirii și Învierii lui Isus. Pelerinajul durează doi ani. La Întoarcere, corabia trece iarăși pe lângă insula unde principele Își abandonase familia. Coborând, Îl Întâlnește pe copil
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
invocă unele texte gnostice, În care opoziția dintre Petru și Maria Magdalena apare la lumina zilei (de pildă, În Evanghelia Mariei). În Evanghelia lui Ioan rolurile sunt Împărțite: Petru primește În grijă grupul de ucenici și autoritatea de a-i ghida (funcție pastorală), În vreme ce Maria Magdalena rămâne depozitara „mesajului crucial al evangheliei” (funcție mistică). Aparent, biblista olandeză a ieșit Învingătoare din lupta cu criteriile propuse de Charlesworth. Zic doar aparent, Întrucât soluția ei nu trece de stadiul supoziției. Până la Maria Magdalena
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
alocate pentru atingerea acelor obiective, În situații specifice (Miroiu et al., 2002, p. 13). În acest punct, trebuie făcută distincția Între politici publice (ca set de decizii și acțiuni) și teoria politicilor publice, ca set de principii și reguli ce ghidează procesul politicilor publice. Într-o lume ideală, politicile publice ar trebui să se bazeze pe teorii, dar, În lumea reală, politica publică este modificată de realitatea politică (Cochran și Malone, 1995, p. 36). Procesul de formulare a politicilor publice este
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
1). Conform DCAF, statele au nevoie de politici de securitate pentru următoarele motive: - să se asigure că se iau În considerare toate amenințările, Într-o manieră cuprinzătoare; - să crească eficacitatea sistemului de securitate prin optimizarea contribuțiilor fiecărui actor; - să se ghideze implementarea politicii de securitate națională; - să construiască un consens național; - să crească Încrederea și să Îmbunătățească cooperarea regională și internațională (DCAF, 2005, p. 1). Deseori Însă se face confuzie Între concepte, precum „politica de securitate națională”, „politica de apărare” și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
strategice" Conceptele strategice reprezintă „cursuri sau planuri de acțiune” sau un set de decizii, propuse de către decidenți, pentru a explica modul de angajare a resurselor În scopul Îndeplinirii obiectivelor strategice. Ele trebuie să fie destul de clare și explicite pentru a ghida planificarea strategică pentru cei care sunt Îndrituiți să pună În practică aceste acțiuni. Deși aceste concepte strategice ar trebui să răspundă clar la Întrebarea „Cum trebuie Îndeplinite obiectivele?”, faptul că, de obicei, un stat propune un set de strategii sectoriale
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
un puternic accent pe necesitatea de a urmări interesul național și de a se sprijini pe echilibrul puterii ca mecanism de controlare (conducere) a instabilității Într-un mediu internațional anarhic. În acest context, Kissinger afirma: Nixon a căutat să se ghideze conform unui concept de interes național american, oricât de respingătoare ar putea fi ideea majorității susținătorilor idealismului șliberalismuluiț tradițional. Dacă marile puteri, inclusiv SUA, urmăreau propriile interese În mod rațional și predictibil, Nixon credea, În spiritul Iluminismului secolului al XVIII
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]