2,277 matches
-
tufe de afini ("Vaccinium myrtillus"), merișori și întinse pajiști subalpine primare și secundare alcătuite din rogoz alpin ("Carex"), părușcă, toporișcă, rugină ("Juncus effusus") și ienupăr pitic. Componenta floristică este caracterizată de gențiana-cupa, strugurii ursului, sângele voinicului, sânzienele, brândușa de toamnă, ghiocelul. În zona Fântânele s-au dezvoltat crângurile, deși solurile sunt brun acide sărace și cu o fertilitate naturală scăzută. În zonele joase, pe văile Răcătăului și Someșului Cald, mai ales la Roșești se întâlnesc și plopul ("Populus"), arinul negru ("Alunus
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
Molinia caerulea"), papură ("Typha latifolia"), spetează ("Juncus effusus"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), sipică ("Scabiosa lucida"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), șofrănel ("Crocus banaticus"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), bumbăcăriță ("Eriophorum augustifolium"), didiței ("Pulsatilla montana"), crușin ("Rhamnus frangula"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfină ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânăt ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solida"), rostopască ("Chelidonium majus"), talpa gâștii
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
vede un cal fără stăpân adus acasă de un tânăr soldat care ține într-o mână sabia și în alta chipiul celui mort. Alături de picturi cu tematică socială, Băncilă a expus tablouri cu bujori, liliac, maci, trandafiri, ciuboțica cucului și ghiocei pe care pictorul îi denumea "Floarea săracului". Ca și Ștefan Luchian, Octav Băncilă a exprimat în lucrările sale cu flori simțăminte umane, ele nefiind făcute doar ca reprezentări decorative în scop de podoabă. Mai rare și uneori foarte reușite sunt
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
tematică îndrăgită mai ales în ultima perioadă a vieții pictorului. Nu a pictat flori de seră, scumpe sau rare, cel mai adesea a înfățișat florile obișnuite din case oamenilor simpli. A pictat condurași, ciuboțica cucului, toporași, panseluțe, gura leului, maci, ghiocei; multe astfel de tablouri au fost prezente la expozițiile pe care le-a făcut în anii 1923 și 1937. A pictat mulți bujori, trandafiri și crizanteme. Cea mai îndrăgită floare a fost liliacul, floare pe care artistul o avea în
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă (din speciile "Colchicum autumnale" și "Crocus banaticus" - specie endemica pentru România), sânzâiene ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea" - specie protejată), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
nu a apucat să o mai dea. Aici, sunt actele pentru ea. Acum, că s a dat iar înapoi, dincolo de Vladia, tot dealul ăla spre Glăvanu o să fie al tău. Pădure frumoasă, nu glumă! Este în ea o pajiște cu ghiocei, iar ceva mai în sus, una cu mărgăritar. Te îmbată de miros! Ăsta e actul, iar aici ai un testament pentru tine, cu înscrisul meu. E făcut la notar, ca să nu se mai bage careva. În rest, pentru urechi, cercei
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]
-
capul-șarpelui ("Echium russicum"), tartan ("Crambe tataria"), stânjenelul galben ("Iris humulis ssp. arenaria"), stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica" și "Asyneuma canescens"), cătușnica ("Nepeta ucrainica"), zăvăcusta ("Astragalus dasyanthus"), sipica ("Cephalaria transylvanica"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), lalea pestrița ("Fritillaria orientalis"), trânji ("Neottia nidus-avis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), untul vacii ("Orchis morio"), salvie ("Salvia transsylvanica") sau "Waldsteinia geoides" - o specie din familia Rosaceae. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Videoreportaj Reportaje
Rezervația de bujori Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/324381_a_325710]
-
maculata"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), garoafă ("Dianthus spiculifolius"), iederă albă ("Daphne blagayana"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum ssp. jankae"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine, Epipactis palustris"), ghințură ("Gentiana tenella, Gentiana punctata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), talpa-ursului ("Heracleum palmatum"), mirodea ("Hesperis nivea"), nopticoasă ("Hesperis matronalis ssp. candida"), urechelniță ("Jovibarba heuffelii"), buhăieș ("Listera cordata"), caprifoi ("Lonicera caerulea"), coprine ("Narcissus poeticus ssp. radiiflorus"), sângele voinicului ("Nigritella nigra ssp. nigra, Nigritella nigra ssp. rubra"), untul-vacii ("Orchis morio
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
diurne ale aerului, ajungînd uneori pînă la +20 grade C și mai sus. În cadrul raionului și a părții centrale a țării temperatura medie a lunii martie este egală cu +2 grade C. În această perioadă înfloresc primele plante de primăvară: ghioceii, viorelele, brîndușele, zambiile ect. În aprilie temperatura aerului și a solului continuă să crească. Înfloresc unele specii de plante de pădure și de stepă. Sînt cazuri de schimbări bruște ale temperaturii - geruri, înghețuri. În luna mai temperatura medie a aerului
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
pălămidă ("Cirsium brachycephalum"), clopțelul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"), angelică ("Angelica palustris"), trifoiașul-de-baltă ("Marsilea quadrifolia"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), frăsinel ("Dictamnus albus"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), siminoc (din specia "Helichrysum arenarium"), o specie de clopoțel ("Jasione montana") din familia Campanulaceae, ghiocelul de baltă ("Leucojum aestivum"), buhai ("Listera ovata"), flocoșele ("Lychnis coronaria"), bujori ("Orchis laxiflora ssp. elegans"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), orhidee ("Platanthera chlorantha"), broscăriță ("Potamogeton acutifolius"), piciorul cocoșului ("Ranunculus lingua"), ștevie de baltă ("Rumex aquaticus"), saxifragă ("Saxifraga bulbifera"), cimbrișor
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
dârmoz ("Viburnum lantana"), păducel ("Crataegus monogyna"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), călin ("Viburnum opulus"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), salbă moale ("Euonymus europaeus") sau măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), ghiocel de baltă (din genul "Liocojum aestivum", înrudit cu lușca), stânjenel ("Iris graminea"), stânjenel galben("Iris pseudacorus"), lăcrămioară ("Convallaria majalis"), toporași ("Viola odorata") , obsigă ("Bromus mollis L.") sau păiuș ("Festuca ovina").
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), moșișoare ("Liparis loeselii"), churechi de munte ("Ligularia sibirica"), clopțelulul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"), coada șoricelului ("Achillea impatiens"), arnică ("Arnica montana"), rogoz mare ("Cladium mariscus"), tămâiță ("Daphne cneorum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), trifoiul de baltă ("Menyanthes trifoliata"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), gențiană mov ("Swertia perennis"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus") sau "Waldsteinia geoides" - o specie din familia Rosaceae. În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
care depășește 500 de ani, se află la Tăuții de Sus. În Tăuții de Sus sunt trei locuri unde, în flora spontană, cresc în câmpuri compacte, florile gingașe ale primăverii. Pe dealul “Rădăcinosu”, în partea de nord-est a localității crește ghiocelul, iar lușcuțele cresc în pădurea satului, din sud-estul localității, și într-o poiană mlăștinoasă de la poalele dealului “Hosodor”, în partea de nord-vest.
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), pătlagina ("Plantago major"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
loc, mai prosper. Doresc să plec în excursii La munte, la mare, pe glob Să nu mai am deloc repulsii Nu să exist ca un ciclop. Vreau să mă bucur de viață Să am liniștea zilei de mâine Să privesc ghioceii cum se dezgheață Nu să trăiesc ca un câine. Dar timpul trece necruțător Lăsând răni în suflet. Ca un mixer Mestecă, freacă, neiertător Trecut, prezent și mister. Iată de ce sunt nerăbdător Să ”ofer” acel loc, oarecare Nu-l mai vreau
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
ajungându-se în zona "pietrelor vii". Peisajul cu tancuri și pereți verticali stâncoși din satul Ruginoasa comună Brăești, adăpostește câteva relicve rupestre. În abruptul perete al Coltului Pietrei se găsesc Pe malul opus în dreptul școlii, pe micul tanc al Culmii Ghiocei se găsesc două firide supraetajate - “La Policiori”. Atestarea documentara atribuie ctitorirea ciobanilor - Simion și Vlad - în inima unei imense stânci compacte din culmea Martiriei, o ramificație a muntelui Crucea Spătarului. Tehnică cioplirii, un însemn solar și altarul de jertfă, denotă
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Adonis vernalis"), clopței ("Campanula sibirica"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), stânjenel de munte ("Iris graminea"), gălbinele ("Ranunculus polyanthemos"), sovârf ("Origanum vulgare"), studentiță ("Arenaria serpyllifolia"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), peliniță ("Artemisia austriaca"), frăguță ("Fragaria viridis"), potcapul-călugărului ("Leontodon hispidus"), scânteioară ("Gagea pusilla"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), coșaci ("Astragalus austriacus, Astragalus onobrychis"), ochiul-lupului ("Nonea pulla"), obsigă ("Brachypodium pinnatum"), scaiul dracului ("Eryngium campestre"), scântietoare ("Potentilla argentea"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), lucernă ("Medicago minima"), timoftică ("Phleum phleoides"), amăreală ("Polygala major"), băieței ("Veronica spicata"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
Coronilla scorpioides"), brândușă ("Crocus chrysanthus"), șofran-vărgat ("Crocus variegatus"), garofiță ("Dianthus guttatus"), zambilă de câmp ("Scutellaria orientalis"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), alior dobrogean ("Euphorbia dobrogensis"), alior ("Euphorbia cadrilateri var. transitoria"), laptele cucului ("Euphorbia myrsinites"), scânteioara ("Gagea saxatilis"), scânteiuța de stâncă ("Gagea szovitsii"), ghiocel ("Galanthus elwesii, Galanthus plicatus"), vanilia sălbatică ("Heliotropium supinum"), limba mării ("Iberis saxatilis"), lăptucă ("Lactuca viminea"), merinană ("Moehringia grisebachii"), coada racului de stâncă ("Potentilla bifurca"), talpa leului ("Gymnospermium altaicum"), poala "Sfintei Mării" ("Nepeta ucranica"), untul vacii ("Orchis morio ssp. picta"), poroinic
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
apare în tradiția românilor și a unor populații învecinate. Femeile și fetele primesc mărțișoare și le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. Împreună cu mărțișorul se oferă adesea și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul. Un mit povestește cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o și a închis-o în palatul lui. Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă și veselie
Mărțișor () [Corola-website/Science/298167_a_299496]
-
dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria tânărului curajos legând cu o ață două flori: una albă, alta roșie. Culoarea roșie simbolizează dragostea pentru frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă simbolizează ghiocelul, prima
Mărțișor () [Corola-website/Science/298167_a_299496]
-
răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria tânărului curajos legând cu o ață două flori: una albă, alta roșie. Culoarea roșie simbolizează dragostea pentru frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă simbolizează ghiocelul, prima floare a primăverii. Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieșit la marginea pădurii și a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un
Mărțișor () [Corola-website/Science/298167_a_299496]
-
prima floare a primăverii. Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieșit la marginea pădurii și a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Ea a hotărât să-l ajute și a început a da la o parte zăpada și a rupe ramurile spinoase. Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat și a chemat vântul și gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a înghețat imediat. Primăvara
Mărțișor () [Corola-website/Science/298167_a_299496]
-
de sub zăpadă răsare un ghiocel. Ea a hotărât să-l ajute și a început a da la o parte zăpada și a rupe ramurile spinoase. Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat și a chemat vântul și gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a înghețat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie. În
Mărțișor () [Corola-website/Science/298167_a_299496]
-
să-l ajute și a început a da la o parte zăpada și a rupe ramurile spinoase. Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat și a chemat vântul și gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a înghețat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile
Mărțișor () [Corola-website/Science/298167_a_299496]
-
limba respectivă: în expresii, zicători, proverbe, mituri, până la construcții poetice. (b) Argumentele aduse în demonstrarea principiului relativității lingivstice (1) Conținuturile cuvintelor nu sunt universale (aceleași pentru toți oamenii în diverse limbi), ci sunt specifice fiecărei limbi în parte. Exemple: • rom. ghiocel = ghioc mic (‹ghioc + sufixul diminutival el) Notă: În niciuna dintre limbile romanice nu vom găsi aceeași formă internă a cuvântului „luceafăr” ca cea din limba română. În celelalte limbi romanice s-a pierdut această formă internă din cauză unei omonimii
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]