3,627 matches
-
Acasa > Poezie > Amprente > VIAȚA Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Trec anii? Doar clipele-n goană...:). Azi, puști lud iar mâine bătrân, (Azi liniște, mâine prigoană...) Gustând din al vieții festin. Trec anii-n iubire, vis, ură... Frenetic destin? Anodin!... Neras, cu o barbă mai sură, Întâmpini, calm, anii ce vin. Nimic nu-i lăsat la
VIAŢA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378032_a_379361]
-
lăsat la-ntâmplare, Nimic nu e aleator.... E viața, culoare, mișcare Spre ierni cu glacialul decor!... Tu?... Fii optimist și clădește Cetate în tine... Mereu!... Lin, EL, Creatorul veghează, Ușor să îți fie la greu. Trec anii?... Doar clipele-n goană...:). În viață?... Etern prizonier... Un înger te-așteaptă la Ușă, Când liber pleca-vei spre cer. Mugurel Puscas ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: VIAȚA / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1853, Anul VI, 27 ianuarie 2016. Drepturi
VIAŢA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378032_a_379361]
-
pentru surioara mea mai mică, Teodora. I le oferea pe rând, ținând-o pe genunchi în timp ce improviza diferite poezioare. Mama i-a pregătit repede ceva de mâncare, dar el a gustat doar, și peste puțin timp a plecat călărind în goană pe malul pârâului Suha Mare. Împrumutase un cal frumos de la un vecin pădurar. În dreptul bisericii din Poiana Mărului, satul nostru natal, a descălecat, a legat calul de un plop de pe marginea drumului și s-a așezat pe iarbă cu capul
LABIŞ-ZIDIT LA TEMELIA MĂNĂSTIRII POEZIEI ROMÂNEŞTI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376495_a_377824]
-
S-a risipit din fulgere uitarea strivind sub raniți de tăcere vina, ostatici prinși în rădăcini de zarea ce dorului i-a șters din ochi lumina. Coboară peste liniștea din gânduri icoane ce-au zidit sub mir păcatul, și-n goana noastră împletind tributuri ne plânge peste suflet lin oftatul. Aripi de dor se scutură sub stele brăzdând înaltul cu azur de ape, scobind caverne-n ruguri de inele sub veșnicii de luturi pe sub pleoape.. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: ARIPI
ARIPI DE DOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376523_a_377852]
-
te-ai afla. Tot ce găsește mâna ta să facă, să facă ca pentru Dumnezeu chiar dacă pentru aceasta va trebui să treci „prin încercarea focului“. Răsplătirile cerești sunt în cât mai mare număr, pregătite să fii încununat cu ele. ÎN GOANA NOASTRĂ PE PĂMÂNT Am fost creați cu dor de veșnicii, ca să dorim Lumină Sfântă. Am fost creați cu un gol sufletesc, ca să râvnim după Umplerea Divină. Am fost creați cu sufletul flămând, ca să ne săturăm din Pâinea Vieții. Am fost
SPINI (VERSURI) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376558_a_377887]
-
ca să dorim Lumină Sfântă. Am fost creați cu un gol sufletesc, ca să râvnim după Umplerea Divină. Am fost creați cu sufletul flămând, ca să ne săturăm din Pâinea Vieții. Am fost creați tot mai însetați, ca să sorbim din Izvorul Cunoașterii. În goana noastră pe acest pământ și tumultul care ne-nconjoară, Sufletul nostru tânjește după Pacea, Bucuria și Dragostea Divină. Fără de aceste lucruri, în măduva noastră, n-ar ființa decât teluricul. EU ȘI EL Te-am judecat, Te-am răstignit, Și spini
SPINI (VERSURI) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376558_a_377887]
-
o vreme-n fiecare seară, Si murmurând odat’cu dansa acorduri line de vioară, O strângea-n brațe și pe spate o aplecă, într-un delir , Din buzunarul de la haină îi dăruia un trandafir . Trecut-au nopți și ani în goană ,timpul e crud și nemilos , S-au schimbat vremuri ,oameni,case,tangoul la fel de frumos Dansat de parteneri mai tineri ,taverna-i tot lângă depou , Măi luminoasă ,mai curată și pe perete un superb tablou. Referință Bibliografica: Tangoul / Adriana Papuc : Confluente
TANGOUL de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375903_a_377232]
-
Autor: Râul Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 1441 din 11 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Al mării rătăcesc de țărm departe, sirenele în cânt mă fură-ntruna; pe stânci sub fulgere înfrunt furtună, infernul îl trec neatins de moarte iar goana că aceasta nu-i niciuna printre ciclopi și hule să mă poarte; din toate părțile 'ncolțit sunt foarte când în ithaca s-a întins minciună. Mă va râpi pe mai departe cantul și nopți și zile voi veghea la prora
ULYSSE de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376022_a_377351]
-
pierdut subiectul. A intrat în discuție cu bărbatul și a aflat că acesta venea de la cimitir, după ce, considerat mort și îngropat după obicei, se trezise, se dusese acasă, dar nu mai fusese primit de rude, iar acum era obosit de goana după mutarea din registrul morților în cel al viilor. Cazul i-a prilejuit domnului Cornel Constantin Ciomâzgă un articol în ziarul Tinerama, insă subiectul nu a murit odată cu publicarea în ziar, pentru că dialogul cu omul întors din morți a continuat
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE SCRIITORUL ŞI PUBLICISTUL CREŞTIN CORNEL CONSTANTIN CIOMÂZGĂ, DIN PERSPECTIVA CELOR DOUĂ CĂRŢI ALE SALE – “LUCRAREA” ŞI “SE ÎNTORC MORŢII ACASĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375976_a_377305]
-
față... XIX. ULYSSE, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1441 din 11 decembrie 2014. Al mării rătăcesc de țărm departe, sirenele în cânt mă fură-ntruna; pe stânci sub fulgere înfrunt furtună, infernul îl trec neatins de moarte iar goana că aceasta nu-i niciuna printre ciclopi și hule să mă poarte; din toate părțile 'ncolțit sunt foarte când în ithaca s-a întins minciună. Mă va râpi pe mai departe cantul și nopți și zile voi veghea la prora
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
va surâde-n zare cu penelope soare-ntre altare Hațeg, 10 decembrie 2014 Citește mai mult Al mării rătăcesc de țărm departe,sirenele în cânt mă fură-ntruna;pe stânci sub fulgere înfrunt furtună,infernul îl trec neatins de moarteiar goana că aceasta nu-i niciunaprintre ciclopi și hule să mă poarte;din toate părțile 'ncolțit sunt foartecând în ithaca s-a întins minciuna.Mă va râpi pe mai departe cântulși nopți și zile voi veghea la prora;spre alte zări
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
ori știre, mesajul acestei agenții, cu bogată activitate informațională și documentară, realizată în duhul unei acurateți și deontologii profesionale incontestabile, se înscrie cu prisosință în procesul transfigurărilor și transformărilor instructiv - educative, culturale și spirituale, atât de necesare omului contemporan, în goana și în agonia lui prin lume. Nu vă pot ascunde nestăvilita mea bucurie pentru această colecție de informații, știri, comentarii, articole și studii online ale Agenției creștine „Lăcașuri Ortodoxe”, care mi-au descoperit frumusețea unui discurs intelectual, cultural și spiritual
AGENŢIA DE ŞTIRI “LĂCAŞURI ORTODOXE”, AJUNSĂ LA VÂRSTA DE NOUĂ ANI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376651_a_377980]
-
po kadă papin? ¶ -Kon ka del mân trin gone malaja hen trin gone aro... daw' la. ¶ Astardas oj te akuśel leș: ¶ -Tu na kam anes manqe ni ekh dublă xamos pa tu mangesa po laθe trin gone malaja hen trin gone aro? ¶ O lahos vakerla p'e lahïnkaqe ke lela o papina pa źala and-o oboros. Othe sjas ekh bojeri p'e slugoça pa dikhas o lahos kole papinaça pa vakerla p'e slugosqe: ¶ -Źa ke kwwa manuś ke bikenla koja
CEL CU GÂSCA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376637_a_377966]
-
astardas te rol pa xajas sowel po p'e kïzaja: ¶ -Te meren m'e xurdorre dake na maraw leș trin dates! ¶ I lahïnka astardas te akuśel leș, o lahos, pa vakerdas lesqe: ¶ -Vakerdan ke anca trin gone malaja hen trin gone aro, pa na andan khaćika, pa akana marca-da! Na xa sowel po sosθe na ujar, ćinke resesa te keres maxarimata! ¶ Gïndisola o lahos șo te kerel o' tha te arakhel ekh metodă te marel o bojeris. Kerla pesqe niśte kopijes
CEL CU GÂSCA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376637_a_377966]
-
peș and-ekh halatos parno pa źala p-i stradă o bojerisqi pa dela trat: “Doktor bun, doktor bun!”. O ćhave o bojerisqe, kana śunde ke dela trat kikă, ćiandine leș ke pumenθe. Girdi o lahos and-i bar, mangela lenθar deś gone aro, deś gone malaja hen biśe papinen, ke o' kerla o bojeris zoralo. Dine kibor vakerdas, sași te zorol. “Ama ku ekh kondicia - niekh andre, pa te na girsinler opral-o bojeri, ta numaj dupo ekh źumată de oră de kana
CEL CU GÂSCA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376637_a_377966]
-
ale vieții și respectând valorile morale să-și atragă dragostea semenilor: La vârsta când timpul - pe chipuri - le lasă urme adânci, / Învață tu, copile să nu te lovești de stânci! / Învață mersul lumii și-al ceasului oprit, / Învață ca în goana vieții să fii mereu iubit”, „Învață de la oameni tăcut să fii în fire / Așa cum în suflet îți intră o tainică simțire, / Ce-o simți când primești frumosul din înalt, / Dând o strălucire ca piatra de bazalt!” / Învață de la noapte tainele
TAINICA SIMŢIRE SAU PELERINAJ SPRE ABSOLUT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376642_a_377971]
-
nevoie de aducerea lucrării lui Dickens, în pragul sărbătorilor de iarnă, în atenția tuturor celor care nu o cunosc dar și a celor care o cunoșteau dar au pierdut din vedere bucuria și dăruirea pe care o presupune Crăciunul, în goana după lor zilnică după beneficii materiale. Mulțumim doamnei Leahu, actorilor noștri dragi și întregii echipe a Teatrului Național din Tg.Mureș că nu pierd din vedere, în nici o stagiune, cât de mare importanță are educația culturală și se ocupă de
POVESTEA OANEI LEAHU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376711_a_378040]
-
zăpezii ce ne încântă privirile sau poate inima noastră așteaptă cu nerăbdare ca Domnul Păcii să se nască din nou, acolo, la căldura dragostei noastre! Din ce în ce mai puternic se simte atmosfera de sărbătoare iar sufletul meu parcă a luat-o la goană să caute zăpezile de altădată, să caute ieslea cu Pruncul în ea și să se închine Lui! Zăpezile vor veni și ele...știu...și totul va fi minunat....minunat! Referință Bibliografică: Zăpezile de altădată... / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ZĂPEZILE DE ALTĂDATĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376715_a_378044]
-
și controlori care verificau călătorii care foloseau mijloacele de transport în comun? Se așeză pe o bancă liberă din stația de autobuz pentru a-și trage sufletul. Fetița urmărea atentă trecătorii și mai ales copiii care își însoțeau părinții în goana de sărbători prin magazine. Un băiat ducea mândru în brațe un urs de pluș de înălțimea lui, două fetițe își plimbau păpușile elegante în cărucioare dantelate și sidefate, alt băiat, cu o pușcă de plastic pe umăr se încruntă la
JUCĂRIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376716_a_378045]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PRIMA ZĂPADĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului PRIMA ZĂPADĂ Astăzi a-nghețat pământul Și-au venit în goană norii, Apoi s-a oprit și vântul, S-a oprit și roata morii. Și în foșnet de mătase, În totală armonie, Au căzut din cer pe case Bucățele de hârtie. Și-au căzut și în ogradă, Și-n livadă, și
PRIMA ZĂPADĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376812_a_378141]
-
în mână, și, mai ales, să te înfrupți pe săturate din frumusețea miezului lor artistic! Vă mărturisesc cu toată sinceritatea că se pot întâmpla astfel de miracole, chiar dacă trăim într-o lume mizeră și ignorantă, în care strălucirea aurului și goana după avuție au suprimat, în mare parte, grăuntele de frumos din care ar trebui să se hrănească sufletul pentru a putea supraviețui departe de orgolii, prefăcătorie, ură și minciună. Ce poate fi mai frumos decât să te trezești cu poștașul
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
în mână, și, mai ales, să te înfrupți pe săturate din frumusețea miezului lor artistic! Vă mărturisesc cu toată sinceritatea că se pot întâmpla astfel de miracole, chiar dacă trăim într-o lume mizeră și ignorantă, în care strălucirea aurului și goana după avuție au suprimat, în mare parte, grăuntele de frumos din care ar trebui să se hrănească sufletul pentru a putea supraviețui departe de orgolii, prefăcătorie, ură și minciună. Ce poate fi mai frumos decât să te trezești cu poștașul
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
sufletul avid de lumină. Lanson și alții țin să prezinte totuși ca pe o ființă asociată, înclinată spre cinism. Din perspectiva timpului istoric, care pune umbră peste părțile ne interesnate, scoțând în evidență esențialul, Chamfort ne apare într-o veșnică goană după adevăr. El a fost un apărător verificat al libertății, înțelege totuși că libertatea dusă dincolo de anumite limite degenerează în libertinaj și apoi în teroare.A fost un adept al revoluției liberale, condamnă cu multă vigoare- înfruntând închisoarea- toate crimele
CHAMFORT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375130_a_376459]
-
supradimensională, ce strălucesc metalic în lumina care se propagă prin aerul pur. Prin binoclu zărim siluetele de gămălie ale alpiniștilor cățărați pe pintenul „El Capitan”, furnici pe un perete vertical. Temerarii se tastează spre cer, țintind spre glorie, neobosiți în goana după endorfine. Cu o diferență de nivel de 3000 de picioare (o mie de metri), cele peste 100 de trasee stabilite aici începând cu anul 1958, când s-a reușit prima escaladare, se numără printre cele mai dificile și mai
YOSEMITE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580]
-
este o purificare a Sinelui care se va desăvârși după principiile Fengshui yin și yang, respectiv materia stabilă, dar pasivă a naturii, concentrată în întuneric și umezeală (feminitatea), și forța cerească expansivă, activă deci, exprimată prin căldură și uscăciune (masculinitatea): „Goana lor buimacă/ E-a unui trup în taina altui trup” (p. 489), când duh și trup, Spirit și Materie sunt Una, spre încheierea/ săvârșirea/ desăvârșirea dramei existențiale, după cum observă poetul (p. 497). Sau: „Nu erau ceruri, nici pământ./ Dar nici
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]