6,255 matches
-
mănâncă bine se duce în grădină, se gândește să-și aprindă o țigare și sare în aer cu privată cu tot. Întrerup, caut niște mărunțișuri fără importanță și văd doi pisoi, parcă erau din porțelan de Saxa, jucându-se peste grămada de lemne. Probabil ai vecinului. Mă privesc cu neîncredere sporită, îmi scanează fizionomia, iau o probă de miros să mă recunoască după, și se retrag strategic. Mai târziu ne-am împrietenit, le puneam mâncare pe o tăviță în bibliotecă, măcar
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355970_a_357299]
-
cu plăcere priveliștea zbaterii lui neputincioase. Atras de lumină, dar mai ales de strigătele de om descreierat ale lui Vâț, dirigintele nostru s-a ivit curând cu un mănunchi de electrozi în mână. Ce faceți aicea, ha? Vă bateți la grămadă ca barabării. Tu-vă mama care v-o făcut! Care ai început primu, mă?... Referință Bibliografică: Chipiul alb / Dan Florița Seracin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 311, Anul I, 07 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Dan Florița
CHIPIUL ALB de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355421_a_356750]
-
mai mare, ne spun părinții, decât toate nevoințele și pustniciile celor vechi, care trăind într-un oarecare confort bisericesc erau păziți de episcopii care făceau sinoade în care luau niște hotărâri bune, în care erau atâția sfinți adunați la o grămadă în toate pustiile, pe care noi îi cinstim acuma. Și îi cinstim: cei 20.000 de mucenici. Mă gândesc acum să vină o prigoană, de unde scoatem noi 20.000 de mii de mucenici? Vă dați seama ce vremuri. Nu zic
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
-l-ar focul de nemernic, că așa a fost toată viața. Unde erau visurile ei de fată mare, poveștile ei secrete de dragoste, fărîma aia de sensibilitate feminină, speranțele ei de fericire blîndă la tinerețe, peste toate astea ploua cu grămezi de bani care ei îi provocau silă, pentru că erau numai ură neîmpăcată și speranță și văicăreală fără sfîrșit, un fel de tînguială în fața destinului, care o procopsise cu un bărbat ce dormea de-a-n-picioarelea și povestea de un secol aceeași poveste
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
Editura Muzeul Literaturii Române, 2006 (român) Zece mii de cârje din Puntea de hartie (1986) - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Am văzut zece mii de cârje în curtea unei fabrici de recondiționare. Zece mii de cârje într-o zi însorită, cu lemnul la subsuori lustruit că razele, aruncate grămadă. Întâi mi-a venit să râd imaginându-mi cinci mii de oameni țopăind ca niște canguri în așteptarea cârjelor reparate. Cangurii mi s-au părut, apoi, lăcuste. Lăcustele chiar poartă căști și lupta la baionete. Lăcuste dintr-acelea pe care
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
întuneric tăria de a fi a omului din mine. Am întors, într-odată, privirea spre dreapta și, atunci, am observat cum: un om, în amurg, pe-o stradă... / Pe foi nu mai știu cum trecea - / Sub tropot, și-a lumii grămadă... / - Uitasem că toamna venea. Toamna este pentru mine ploaia apăsătoare a uitării existenței, fulgerul care luminează satanic și tunetul biciuirii, a prevestirii. Toamna este leagănul melancoliei, a dorului dorinței fiindului de a se demobiliza din chingile nevăzute ale locului, de
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
bucuria ei nu ținea decât câteva minute, minutele în care păpușa stârnea o mică curiozitate prin noutatea ei. Toate acele păpuși fără nume și fără păturici, și fără cineva care să le învelească, sfârșeau într-un sac anonim, aruncate la grămadă, contorsionate grotesc, uneori fără picioare și mâini. Am văzut atunci la fetița aceea o lipsă a atașamentului, a prieteniei și a milei. Îndestularea și dorința împlinită de “mai mult” omorâse ceva în sufletul ei de copil. Nu la mult timp
SALTUL SPRE MOARTE de RODICA STAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356564_a_357893]
-
viață simplă și fără bucuriile acestei lumi, dar CU Isus Cristos, pe care ai alege-o? Să nu mergi la petreceri destrăbălate, să nu minți, să nu furi, să nu-ți înșeli soția, să nu, să nu, să nu... o grămadă de „nu”-uri, ci să te rogi lui Dumnezeu zilnic, să citești zilnic Biblia, să încerci să ai o relație bună cu oamenii și cu Dumnezeu, să fii un om după voia lui Dumnezeu. Romulus Voicu: Eu m-am întors
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356606_a_357935]
-
să-i scape niscaiva scântei furnalul lașase la urmă dar grabă, veșnică grabă ehei! stea rară-i fusese să fie sortit pe ceruri s-alerge sprintară drum începuse spre infinit dar în jur să făcuse-atunci seară. și stele surate strânse grămadă l-ademeniră spre ceruri, să-l vadă, nu știau, de-aia n-au nici o vină ca-napoi nu avea să mai vină. a plecat luând cu el focul nimeni vreodată nu-i lua locul în nopți de Crăciun când prinde
CRĂCIUN CU LABIŞ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356762_a_358091]
-
iar noaptea visam numai îngeri. dimineața aveam gura plină de rugăciuni. toamna era forfotă peste tot. clocotea sângele în vene era un du-te vino: căruțe, tractoare, oameni, copii. curgeau crengile pomilor până la pământ de roade, câmpul era plin de grămezi de știuleți de porumb, viile gemeau sub greutatea boabelor de chihlimbar iar oamenii mai aveau timp de mers la nunți și la botez. mi se părea anotimpul cel mai stors de bogății iar la sfârșit, când cortina toamnei se lăsa
O POVESTE NEMURITOARE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355075_a_356404]
-
în mii de cioburi În care se reflectă făptura-ți gra]ioasă Și dulcea ta tăcere te face și mai gravă Lăsndu-mă să-ți sorb esență mătăsoasa. Și: Grenoble, 22/11/2009 (23:19) Ce abisuri colosale peste dealuri cad grămadă. O puzderie de stele, mere coapte în livadă. Ce iubiri înălțătoare, fete dulci scăldate-n lapte, Amețite de iubirea care le-a momit cu șoapte. Ele freamătă duioase, fragede, îndrăgostite. Cum le tremura ființă, cînd zăresc un Făt-Frumos. Oare el
REDIMENSIONIND TIMPUL de IOAN LILĂ în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355084_a_356413]
-
și eu care gîndeam licențios!); în cealaltă mînă avea o undita. Madam Jorjet pescuiește broaște. Agață o frunză în cîrlig și le întărită pe orăcăitoare. Cînd prinde o broască, țipă fericită, excitata, răvășita de invazia hormonilor libidinoși și copiii dau grămadă peste ea. O înghesuiesc, orăcăie, le curg balele, țopăie într-un picior, se prostesc, sar la bătaie, isi trag picioare, ghionturi, palme, tălpi, scuipături, broască este eliberată sau omorîta cu pietre, madam Jorjet scoate o altă frunză din chiloți și
CAP 7 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355185_a_356514]
-
țăran din Tadjikistan, care îl întreba cum face brânza de oaie la burduf! Toată lumea e șocată, toți țipă, toți sunt revoltați și de ce oare? Pentru că americanii au construit un monument arhitectonic pentru NSA (National Security Agency) unde lucrează o mare grămadă de oameni și unde se adună date, de toate culorile, de toate mărimile, în toate limbile, pentru a apăra cetățeanul cinstit de teroriști, crimnali, pedofili, hoți, șarlatani și alți de-alde ăștia. Acuma că li se mai întâmplă să și
SUPRAVEGHEREA TOTALĂ – PRISM, TEMPORA, SNOWDEN & CO de VIOREL BAETU în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346187_a_347516]
-
de dimineața până seara și de seara până dimineața fără părtinire. Pentru că englejii nu s-au lăsat mai prejos au și ei monumentul lor. O clădire cum n-a văzut Parisul, pentru GCHQ (Governmental Communications Headquarters) unde lucrează o mare grămadă de oameni și unde se adună date de toate culorile, de toate mărimile, în toate limbile, pentru a apăra cetățeanul cinstit de teroriști, criminali, pedofili, hoți, șarlatani și alți de-al de ăștia. Acuma că li se mai întâmplă să
SUPRAVEGHEREA TOTALĂ – PRISM, TEMPORA, SNOWDEN & CO de VIOREL BAETU în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346187_a_347516]
-
Predescu, Ioan Rămureanu, Petru Rezuș, Constantin Robescu, I. I. Rusu, Stela Serghie, Dan Simonescu, Ene Stanciu, Haralambie Teodoru, Gh. Vețeleanu, D. Bălașa, I. C. Chițimia, Rodica Ciocan-Ivănescu, Gheorghe Hrușcă, Ioan T. Ionescu, I. Ionescu, C. Lodovescu, Gh. Ruscanu, Maria Schmidt, Ilie Grămadă, Aurel Bordenache, Emilia Comișel, Gunther Schuller, Alexandru Andronic, A. Mihăescu, Iosif E. Naghiu, Nicolae Petrescu, Gheorghe Șinca, Haralambie Teodoru, Teodor Costescu, Gh. Dumitrescu-Bistrița, George Magherescu, Mircea Iosif, Gh. Paschia, Em. D. Petrescu, Gh. Popescu, Jozsi Sandor, Virgil Medan, Antonie Plămădeală
OFERTĂ DE CARTE (21) IUNIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346095_a_347424]
-
citit scrisorile și am văzut tot cuprinsul lor și am fost tare mulțumiți de cuvintele pe care leam citit iar o scrisoare mică iam dato fetii lui Dobrin Elena era tare mulțumită că iai trimeso și sa făcut toți copiii grămadă pe ea și Tanța și Miorița leau părut rău că lor nu leai trimes și ele meau cerut adresa Sandu și ceilanți copii să îți scrie. Gheorghiță îți trimete și maica Olimpia nenea unchiu și nenicu Victor multă sănătate din partea
MOŞTENIRE DE LA MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356061_a_357390]
-
de pace și de vraja - fiori de gheață prins-au crudă coaja pe-al vârstei chip, pe frunte și obraz - de caut vină, peste-o clipă pot să mor cu pieptul sfâșiat de sapte câini - privesc, flamand, cu-n ochi, grămezile de pâini și ...bărăganele uitate sub mohor. și...parcă mor, și... parcă mor sub bărăgane semănate cu mohor. Referință Bibliografica: ELOGIU BĂRĂGANELOR / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
ELOGIU BĂRĂGANELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356189_a_357518]
-
pe o distanță cam de un kilometru pietruit și plin de gropi. Mergeam pe malul râului Valea Mare și în curând aveam să dau peste primele semne ale minei, haldele unde se descărca minereu și steril. Mai erau și multe grămezi cu lemne depozitate, pentru armarea galeriilor de la orizonturile superioare +44 și +88. Fiind ziua activitatea de la suprafața minei era cum nu se poate mai plină. Locomotivele de mină își tractau vagonetele pline spre haldă, iar altele duceau pe cele goale
1966 CUNOŞTINŢA CU MINA SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356224_a_357553]
-
nepoatele ei, trei vrăjitoare iscusite aflate în slujba Regelui Pădurilor. Își strânse într-o legătură mică globul de cristal, bagheta și sticluțele cu licori, după care încălecă pe mătura ei credincioasă, gata de drum. Cum trăise în acele locuri o grămadă de vreme, se gândi să mai arunce o privire pădurii și lacului înainte de a le părăsi pentru totdeauna. Tocmai când zbura în cercuri pe deasupra lacului, legătura pe care o agățase de mătură se desfăcu și toate licorile se vărsară, amestecându
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
acolo unde multe erau de trebuință și orice servitor trebuia să fie plăcut vederii regelui. Nimic de zis, noul flăcău își vedea bine de treburi, nu trândăvea, dar Marele Sfetnic observă mai multe ciudățenii ale acestuia. De pildă, punea o grămadă de întrebări despre vrăjitoarele regelui, despre locul în care se adunau acestea, iar atunci când strângea masa regelui, făcea ce făcea și mereu aduna resturi de bucate, le ascundea, iar de cum se însera părăsea palatul pentru a se întoarce mult după
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
lucrează tenace, cot la cot cu dorul neostoit și asemeni unor gropari impasibili lărgesc mormântul din suflet, ca să încapă în el cât mai multe vise și speranțe ucise. Brațele cad inerte peste lutul negru mustind de lacrimi iar degetele adună grămezi de suspine, rostogolindu-le peste fluturii agonizanți ai iluziilor, zădărnicite de neputință și dezolare. Câtă tristețe!... Câtă descurajare!... Cât dor!... Răsuflarea se întretaie și apoi se oprește sporadic sub presiunea timpului inamic. Creierul geme cu fulgere ascuțite, brăzdând întunericul durerii
SĂ NE TREZIM DEMIURGUL de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368814_a_370143]
-
din când în când și pe la noi. Mereu mă doare clipa ce se duce, Mi-am răstignit dorințele pe cruce, Uitat-am cântecele mele de acasă Dorul de Tine tot mai mult m-apasă. Căte vise nu mi-au căzut grămadă Și m-ai lovit c-o nevăzută spadă, Mai dă din când în când și pe la noi, Întreabă-ne de griji și de nevoi. Mai lasă-ne la prânzul de minuni, Coboară peste răi și peste buni, Am ostenit mereu
RUGĂCIUNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368823_a_370152]
-
prea mult și, indiferent de situație, „temperatura” lui era constantă. Nu se enerva niciodată și veșnic avea o idee bună sau o soluție salvatoare. Era o persoană plăcută și după doar cinci minute în compania lui, te relaxai. Făcea o grămadă de lucruri și niciodată nu dădea impresia că e depășit de situație sau că-i lipsește timpul. Era magic. După trei săptămâni de întâlniri regulate, Sydney începea să-și pună întrebarea de ce nu „s-a dat la ea” niciodată. În
NICIODATA SA NU SPUI NICIODATA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368799_a_370128]
-
zile. Imagini și știri mă învăluie în timp ce vântul își cânta neobosit aria sa. Trosc, pleosc... a început iar să plouă. Uh, cum voi ajunge acolo dacă va continua să plouă așa? Fac repede un dus și mă ferchezuiesc, am o grămadă de treburi de rezolvat azi până la ora 17.00 când e musai să fiu acolo... Nici nu știu când a trecut atâta timp, e deja ora 16.00. Grăbit așez într-o sacoșă boxele, florile, iau mapa și după o
LA MULŢI ANI AVIATORILOR! LA MULŢI ANI CENACLULUI ICARUS ! de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368905_a_370234]
-
ca ei să scrie un Bilețel de Mulțumire, pe care să il pună undeva..pe cruce. Ceea ce a fost mai groaznic și de neînchipuit a fost că cea mică când a auzit la ”fața locului că unchiul e sub acea grămadă mare de pământ: ”să-l dăm deoparte, de ce ați pus așa mult pământ pe el?”, ”săracul de el.., iar cu mânuțele ei se apucă în disperare să dea pământul deoparte...nu mai conta că ea este ca o prințesică-frumușică, nu
FRATELLO.. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369043_a_370372]