4,781 matches
-
Mi-a fost dat să ascult în media românească, cărturari de renume și alții mai mititei, care, în mod intenționat, nu găseau cuvântul neaoș românesc, introducând, printr-o imitare de-a dreptul dezgustătoare, cuvinte englezești sau franțuzești ce dezbracă frumosul grai în care se vorbise până acum, de veșmântul sclipitor al limbii române. Cred că nu exagerez cu nimic când spun că este un adevărat caraghioslâc să auzi un fotbalist român plecat în străinătate și care vorbea înainte limba românească, chiar dacă
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
acum în fața microfoanelor și își caută cuvintele românești pe care, negăsindu-le, le înlocuiește cu cele din italiană, engleză și chiar chineză, mai nou. O mare vină găsesc că are școala, pentru că permite intrarea fără rost a atâtor cuvinte străine graiului nostru. Manualele școlare, pe cât posibil, ar trebui să îndepărteze împrumuturile care nu sunt necesare și pe care elevii se străduiesc să le priceapă. Autorii, din păcate, consideră că un manual bun e acela împestrițat cu englezisme, franțuzisme și cuvinte de
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
sfârșitul weekwend-ului (ultimele fiind construcții pleonastice, n. a.)”. Așa este, am văzut cu toții că zilele de vineri, sâmbătă și duminică, sau românescul „sfârșit de săptămână” au fost înlocuite cu acest anglicism (englezism) a cărui repetare devine supărătoare și care nu împodobește graiul românesc, adevărat „șirag de piatră rară, nu-l înfrumusețează. Nu greșesc cu nimic când spun că este imperios necesar ca Academia Română, aceeași care, în DOOM 2, a întronat niște noi reguli în scrierea românească, să vegheze mai atent și să
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
mea mângăiere, urmașii mei o grăesc împrejurul meu. Dorința mea era, ca Academia să scape aceste odoare amenințate a cădea în uitare, redându-le locul la care au drept și să puie o stavilă la acest val de nepăsare pentru graiul bătrânesc, stârpind totodată buruienile neologismului, care înăbușe limba strămoșească. (...) Aceste parazite răutăcioase, numărul lor crește pe zi ce trece și sfârșitul va fi schilodirea limbei. Strecurarea lor o datorăm, în mare parte, vieței politice, obiceiurilor apusene și educației copiilor în
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
o să ardă, // A patriei icoană ce nu o să mai doară. Ruga iubirii voastre e bocet în cetate, / Ofrandă pentru țară din versuri ce jelesc / Mormântul neputinței când soră lângă frate / Abia mai plâng atunci când se-nfrățesc, / Nemaidoinindu-și dorul în graiul românesc” (A patriei icoană). E uimitor, însă, cum coexistă și se împacă destul de bine, poezia patriotică, cea de dragoste și cea socială în palmaresul lui Romeo Tarhon. Și cum, limbajul, uneori frust al poemelor de dragoste, cu mult prea pasionale
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
că liniile-mi frânte ale vieții mi se scurg / Adânc în carne și în visele-mi sub pleoape / Cu lacrimi de vioară mă ucid, în inimă îmi curg...” (Rugă fără sfîrșit - 27). Romeo Tarhon se consideră doar „un sol al graiului străbun”: „Sunt doar un sol al graiului străbun / Pe care îl versific uneori în fugă / Învrednicit de Dumnezeu cel Bun / Ce mă inspiră pentru Nesfârșita Rugă”. (Rugă fără sfîrșit - 27). La templul Rugii - slujitor precum la Altarul Cuvântului Sacru. Acesta
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
se scurg / Adânc în carne și în visele-mi sub pleoape / Cu lacrimi de vioară mă ucid, în inimă îmi curg...” (Rugă fără sfîrșit - 27). Romeo Tarhon se consideră doar „un sol al graiului străbun”: „Sunt doar un sol al graiului străbun / Pe care îl versific uneori în fugă / Învrednicit de Dumnezeu cel Bun / Ce mă inspiră pentru Nesfârșita Rugă”. (Rugă fără sfîrșit - 27). La templul Rugii - slujitor precum la Altarul Cuvântului Sacru. Acesta este poetul și românul de bună întemeiere
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
transmis în toată lumea link-ul unde se putea vedea reportajul făcut despre Herman Victorov, personalitate a României, cunoscut pe tot mapamondul, un român, care a plecat din țară în 1975 și care, cu naturalețe, modestie nedisimulată și într-un dulce grai moldovenesc își povestește viața într-un jurnal autobiografic deosebit de interesant: cartea vieții lui, a unui succes răsunător dublat de o muncă asiduuă și susținut de o percepție a unei realități imediate dar și de o dragoste incredibilă față de oameni. În
REVISTA ON-LINE CETATEA LUI BUCUR de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344607_a_345936]
-
românilor din America, respectiv la Cenaclul Românesc ,,Mircea Eliade” din Denver Colorado în reuniunea din 5 aprilie 2015, la Casa Română de lângă San Francisco, California, în 19 aprilie, la Troy, Michigan, într-un interviu radiofonic din 21 iunie, la Societatea ,,Graiul Românesc” din Windsor, Canada, în 28 iunie, ,,Cafeneaua culturală” din Cleveland, Ohio, în 29 iunie, și la Săptămâna Internațională a Culturii Române de la Hamilton, Canada, ediția a 45-a, din 7 iulie a.c. În țară periplul dialogului în trepte Lucian
LUCIAN BLAGA ŞI ULTIMA MUZĂ de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344630_a_345959]
-
era ocupat cu școala, cu parohia, cu pământul. Faptul că am rămas fără mama a făcut ca eu și sora mea să fim foarte uniți. Ea nu a putut suporta să rămână fără mine. Când am venit acasă, își pierduse graiul de plâns și atunci tatăl meu mi-a zis: «Ori o iei și pe soră-ta, ori nu mai pleci nici tu.» - Ați luat-o de acolo pe sora dumneavoastră? Tatăl a rămas în sat? - Am luat-o. Așa a
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
-L înlocuiască pe Tatăl, căci numai El putea îndura ura, prigoana, profanarea, fățărnicia, cruzimea, defăimarea și tortura preajosnicilor saduchei și preaticăloșilor farisei, căci numai El în acel moment putea să ierte barbaria și păgânismul catastrofalei decăderi lumești, căci numai cuvântul, graiul și mâinile Lui mai ofereau celor nevoiași, săraci, suferinzi și bolnavi, învățături, pilde, minuni și vindecări, căci numai inima și sufletul Lui cel atotiubitor se mai puteau jertfi pentru cei buni și drepți, dar și pentru toți păcătoșii pământului de la
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
acum, Șuierând printre amintiri și spațiu, prin drum, De parcă a oprit in loc de-atunci vremea!... Astăzi, plimbând sufletul prin al vieții rai, Ascultând ale pământului șoapte line, Plutind în neștire nopți întregi și-albe zile, Se-aude-n vale al amintirilor grai... Referință Bibliografică: Pășind desculț prin roua amintirilor... / Cristina P. Korys : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2019, Anul VI, 11 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina P. Korys : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PĂŞIND DESCULŢ PRIN ROUA AMINTIRILOR... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350746_a_352075]
-
abia este jumătate isprăvit și nu va fi pe deplin terminat decât atunci, când neamul românesc, în întregimea lui, va fi una, va alcătui o societate, fără bariere și fără granițe despărțitoare pe întreg teritoriul, pe care se împrăștie azi graiul românesc. Ca și istoria, harta noastră, este neisprăvită, înjumătățita abia și este încă în așteptarea statornicirii a celor de pe urmă contururi adevărate și naturale ale ei. Harta noastră, care este desigur adevăratul substrat organic al sufletului nostru etnic, este oprită
DESTIN SECRET de DONA TUDOR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358782_a_360111]
-
Europa de Est), refugiații polonezi din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, studenții polonezi care învață limba română la Cracovia (unul dintre profesorii lor este, de aproape doi ani, dr. Cornel Munteanu, de la Centrul Universitar Nord Baia Mare, ale cărui articole în "Graiul Maramureșului" l-au determinat pe T. Ardelean să dorească deschiderea unui „Colț Românesc” la Cracovia). Inaugurarea a fost urmată de o scurtă conferință, la care au participat români și polonezi, și în cadrul căreia s-au lansat două cărți. Este vorba
CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE de ANCA GOJA în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358846_a_360175]
-
2011 Toate Articolele Autorului Mă plec, Înconvoiată De povara dorului. Mamă Câmpie, Pe umerii tăi Pădurea a înfrunzit, Iar pe obrajii durdulii Au înflorit și macii purpurii Cu măciulii-făclii, În care se ascunde Visul... Ascult în tăcere Șoaptele sufletului Și graiul norilor, Când ploaia-mi vorbește. Pe trupul tău Grâul înflorește, Iar prepelițele Cuiburi și-ascund La umbră de răsură. Floarea soarelui ne-mbie Să-i sorbim din pălărie Spirala Infinitului - Poarta Răsăritului. Mamă Câmpie, Îți mângâi cu dor Trupul plin
MAMĂ CÂMPIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358913_a_360242]
-
Ci Roma este înfrântă! Acolo e orgie, beție! Romanii putregaiul îl cântă. Licinius ce faci ? Ce zici ? LICINIUS Mărite imperator, rămân aici. Să-mi cresc copilul pe acest pământ de rai. TRAIAN Rămâi Licinius! Să înveți pe daci al nostru grai Voi aduce ceea ce e mai bun, mai sănătos, Mai viteaz, din imperiu în acest teritoriu sălbatic și frumos. Un altoi mai bun să fac Pe rămășițele regatului dac. Așa va răsări un popor nou, puternic foarte Ce va moșteni onoarea
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
strâns grămadă, Cu-ncinsul jar ce trupul rolei geme Stârnind mirosuri de plăcintă caldă. Mi-e dor de-al meu bătrân cătun Un sfânt lăcaș, tradiții pure, Ce-și plimbă colbul de pe drum Sub vânt și foșnet de pădure. De grai, de port și strachina de lut De lingura de lemn stăpână, Tânjesc la moștenirea ce-am avut La coasa grea ce o țineam în mână. Mă sting încet de dorul de ogradă Posacul scrânciob sub un măr domnesc, Sub verdele
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
a fost Femeia, apoi au apărut poezia, pictura și sculptura ... Femeia alerga liberă, prin poieni de pădure, se cățăra pe stânci și, se avânta în zbor spre Paradis. Frumusețea ei- minune clădită-n taina Curcubeului fiind creată de însuși Dumnezeu ... Graiul ei, blând ca al îngerilor, plutea peste întinderea albastră. pășea ușor precum gândul ce trece neauzit, de la un om la altul. Sculptori celești i-au modelat trupul din cel mai prețios jad, mirosind a mentă sălbatică și a Dragoste ... Referință
FEMEIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359059_a_360388]
-
totul, fără a mă lăsa înlănțuită de nimic. Linii care se topesc în aer ... Dezmierd un gând, o amintire a ploilor. M-am amestecat în miile de ploi care au căutat un căuș pentru a fi setea astâmpărând văpaia din graiul trupurilor în care se năștea arderea dorului. Căușul însă a băut setea din înalturi, lăsând trupurile într-o însetare aidoma morții. Uitarea din clipe a zburat dinlăuntrul ochilor, dincolo de ei, lăsând un deșert în a cărui umbră mulți se pierd
ŞOAPTE ŞI PLOI de DANIELA DUMITRIU în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359356_a_360685]
-
năștea arderea dorului. Căușul însă a băut setea din înalturi, lăsând trupurile într-o însetare aidoma morții. Uitarea din clipe a zburat dinlăuntrul ochilor, dincolo de ei, lăsând un deșert în a cărui umbră mulți se pierd. Rămân până la sfârșitul timpurilor, grai din ploaie- o imensă simfonie a iubirii, șoaptă chemată doar în adorare. Danaela* București Ianuarie 2013 --------------------------------------- DANAELA, pseudonim folosit de scriitoarea Daniela DUMITRU. Născută la Suceava, la 5 ianuarie, 1958. Din 2005 Maestru Reiki și Karuna (diplomă înregistrată). A predat
ŞOAPTE ŞI PLOI de DANIELA DUMITRIU în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359356_a_360685]
-
pătruns de primăvară Căci gata-mi e de rod întreaga mea ființă. * Mi-i Patria un sipet plin de zestre, Ștergarele împodobite cu poieni de Rai, Un lăicer țesut de două mâini măiastre Și șoapta dinspre Cer, cu blândul mamei grai. * E Patria îndemnul tatei dinspre astre, Să-i îngrijesc izvorul cel săpat de el, Ca apa, susurând, s-ajungă-n valurile-albastre Și, de acolo, aburii de Patrie - la Cer. * E Patria podoabă, coroană princiară Ce-nnobilează răzășeasca-mi viță, Ea sevă-mi dă
PATRIA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359391_a_360720]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > ROMÂNIA DE ZIUA TA Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 700 din 30 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Din grai din sărăcie din plâns când taci nimicul și năpasta cu lacrima lovești de ziua ta tu țara mea miez de durere la tine mă închin o țară în neant speranță jefuită lumină dintr-o stea coboară în ființă presară înțelepciune
ROMÂNIA DE ZIUA TA de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359389_a_360718]
-
din peste zece pagini (de la 45 la 59) sunt, cu voia dumneavoastră, o exprimare a rodului bogat asigurat prin ceea ce exprimă domnul Cristian Petru Bălan: „Ai adunat în juru-ți condeie luminoase, Mari sculptori de cuvinte-statui ce strălucesc, Care ne saltă graiul pe trepte valoroase Sub un catarg de aștri spre care toți privesc”. Acestea fiind spuse, sper că v-am trezit curiozitatea și interesul, dragi prieteni-cititori. Dacă nu am fost suficient de convingător, vă aduc la cunoștință că, în numărul 11
LA UN AN DE LA NAŞTERE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359394_a_360723]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > MANELE DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 297 din 24 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Manele Dumnezeu a dat graiul ca un dar și cântul ca un har. Omul cântă de dor în inimă, de jale, în dorul lelii, la chef, de inimă albastră ori pentru bani în pungă. Cântul pentru sine arată o inimă curată, iar cântul pentru alții
MANELE DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359570_a_360899]
-
plătești la stat...” Sârguința cu care Sorin Preda așează cap la cap aceste dezvăluiri, unele uluitoare, despre momentele importante din biografia lui Marin Preda, este mai mult decât meritorie. Pentru aceasta el utilizează mai multe categorii de informații: prin viu grai, ale sătenilor care mai trăiesc încă, scrisorile scriitorului, interviuri cu unele persoane din familie, alte mărturii adunate sub genericul, atât de cunoscut din roman, „Poiana lui Iocan”. De multe ori, Sorin Preda întrerupe discuțiile cu interlocutorii actuali ai Poienii lui
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]