2,967 matches
-
a interesat asupra diverselor aspecte ale activității Bisericilor din România și, în mod deosebit, asupra vieții Bisericii Catolice”. Pe de altă parte însă, în același an, Paul al VI-lea schița două gesturi care semnificau, de fapt, aprobarea rezistenței Bisericii Greco-Catolice. La 5 martie 1973, în cadrul unui Consistoriu secret, s-a adus la cunoștință decizia de consacrare în demnitatea de cardinal a episcopului Iuliu Hossu, iar peste câteva luni, la 22 octombrie, primea în audiență un „grup de preoți ai Bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pentru Vatican, romano-catolici și greco-catolici reprezintă o singură problemă; în consecință, delegația a fost împuternicită să ducă tratative numai cu privire la cultul romano-catolic”. Aceste fraze permit mai multe interpretări. Pe de o parte, se poate afirma că Vaticanul a „abandonat” problema greco-catolică pentru a ajunge la un compromis măcar în privința ritului latin al Bisericii Catolice. Pe de altă parte, din ultima frază atribuită lui Luigi Poggi nu reiese foarte clar că diplomația pontificală a renunțat definitiv la apărarea intereselor greco-catolice, lucru întărit
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
abandonat” problema greco-catolică pentru a ajunge la un compromis măcar în privința ritului latin al Bisericii Catolice. Pe de altă parte, din ultima frază atribuită lui Luigi Poggi nu reiese foarte clar că diplomația pontificală a renunțat definitiv la apărarea intereselor greco-catolice, lucru întărit și de unele studii istorice. Analizând audiența acordată la 22 octombrie 1973 de Paul al VI-lea unei delegații a Bisericii Catolice de rit oriental din exil, în cursul căreia s-a pus semn de egalitate între catolici
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
încă două rugăminți personale, sub cuvântul de onoare că nu constituie elemente angajante sau de publicitate: a) să se aprobe o vizită particulară la mormântul fostului cardinal Iuliu Hossu; b) să se accepte o discuție cu unul dintre episcopii clandestini greco-catolici. La acestea, tov. președinte Gh. Nenciu a răspuns următoarele: a) este de acord cu vizita la cimitirul Bellu, unde este înmormântat card. Hossu, vizită particulară, fără publicitate și emisiuni la radio Europa Liberă. Aici card. Poggi a sărit, protestând că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Plecând de la această relatare și coroborând-o cu publicitatea făcută în Occident pentru vizita lui Poggi în România, ca și a comentariilor făcute de călugărul Menges la Europa Liberă (ațâțarea împotriva mons. Augustin, a patriarhului Justinian Marina și agitarea problemei greco-catolice), analiza obiectivă face să se desprindă - în ceea ce mă privește - unele aspecte, după cum urmează: 1. Poggi este un element dinamic și promovat pentru merite în diplomația Vaticanului. Acest lucru nu trebuie uitat și nici nu trebuie să-l subapreciem ca
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
servește sau nu intențiile? Poggi agită problema greco-catolicilor. Când a fost primit de președintele Gheorghe Nenciu, a pus problema așa: «ân chip neoficial, particular, ca un act de umanitate, vă rog să-mi permiteți să iau contact cu un episcop greco-catolic. Aceasta fiindcă greco-catolicii au acuzat Vaticanul că i-a părăsit și nu se interesează de ei». Aici sunt două aspecte: unul personal - prezentat tactic în discuții și altul instituțional (al Vaticanului) de largă strategie (cu implicații interne și externe de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ordinarii cunoscuți din partea Bisericii latine, mai ales cu episcopul de Alba Iulia, Jakab Antal, ales de Sfântul Părinte Paul al VI-lea și consacrat la Roma, cât și cu cei pe care noi îi cunoșteam, episcopi și ordinari ai Bisericii Greco-Catolice, din clandestinitate”. Alegerea arhiepiscopului de Cracovia, Karol Wojtyla, ca papă a întărit și mai mult Biserica Catolică în Polonia, dar a avut consecințe și asupra dinamicii relațiilor externe ale țărilor din Europa Răsăriteană. O dată cu pontificatul lui Ioan Paul al II
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
uniți din România s-au simțit încurajați și au căutat să transmită Sfântului Scaun mesaje în legătură cu Biserica lor. Astfel, în anul 1984, înainte de a pleca în Franța, Doina Cornea a primit de la episcopul Alexandru Todea date statistice asupra situației Bisericii Greco-Catolice (centre parohiale, preoți activi, preoți recent hirotonisiți, enoriași). Pe baza acestor informații, Doina Cornea a întocmit un raport pe care l-a înaintat Vaticanului. Rezervele României lui Ceaușescu față de o apropiere mai mare de Vatican rezidau în sprijinul pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
apropiere mai mare de Vatican rezidau în sprijinul pe care acesta l-ar fi acordat comunităților catolice (latine și de rit răsăritean) din România. La sfârșitul anilor ’70 și în deceniul nouă, Securitatea își motiva activitatea de urmărire a clericilor greco-catolici prin necesitatea de a descoperi, preveni și lichida acțiunile ostile desfășurate sub acoperire cultică de persoane interesate din țară și străinătate, aluzie străvezie la Sfântul Scaun. în stadiul actual al cercetării, știrile privind tratativele care s-au purtat în anii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
consideră că a fost un «praf» în ochii americanilor, tot pentru menținerea clauzei...”. Nu era vorba însă nici de avansarea unor propuneri de reluare a relațiilor bilaterale și nici de tatonări în problema unei posibile repuneri în drepturi a cultului greco-catolic, ci de prevenirea papei Ioan Paul al II-lea, pregătit atunci să viziteze pentru a doua oară Polonia natală, în legătură cu pericolele unei intervenții sovietice în cazul unor „provocări”. însă pontiful nu a ținut la mănăstirea Jasna Gora, în iunie 1983
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ce decurg din Programul de măsuri-cadru în problema Cultului catolic și a obiectivului Vatican activitatea de securitate a fost orientată spre „cunoașterea, prevenirea și contracararea încercărilor Vaticanului, cercurilor și organizațiilor reacționare din străinătate și a unor elemente ostile din emigrația greco-catolică, de a desfășura acțiuni potrivnice intereselor statului nostru”. Referindu-se la dificultățile negocierilor Sfântului Scaun cu guvernul de la București, Radio Europa Liberă remarca pe bună dreptate că, “în România, situația este deosebită și ea se complică îndeosebi din cauza Bisericii Unite
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pozițiile în fața pretențiilor Sfântului Scaun, care atunci se pregătea de organizarea Conciliului II Vatican. Fără îndoială, politica orientală (Ostpolitik) a Vaticanului din timpul lui Paul al VI-lea a contribuit la detensionarea relațiilor bilaterale. Pontiful a abordat cu moderație chestiunea greco-catolică și a încercat să exploateze aplecarea lui Nicolae Ceaușescu către redescoperirea originilor latine ale poporului român (la 26 mai 1973, Paul al VI-lea i-a oferit în dar președintelui român un bust în marmură al împăratului Traian, realizat în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
faptul că participarea la evenimente religioase ortodoxe sau greco-catolice făcea parte dintre cele mai constante forme de manifestare a solidarității comunității românești în străinătate. De pildă, una dintre cele mai longevive acțiuni culturale ale exilaților a fost posibilă grație Misiunii Greco-Catolice Române de la Paris care a pus la dispoziție un spațiu în sediul său de pe rue Ribera pentru ședințele unui cenaclu la care au participat mulți dintre oamenii de cultură din exil. Folosind drept criteriu de selecție orientarea politică, Ion Solacolu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acțiuni de caritate sau culturale. în acest sens, poate fi aminitită Asociația femeilor ortodoxe din România, creată la 1 februarie 1953, care a încercat constituirea unei școli speciale pentru copiii români care se aflau la Paris. La rândul său, parohia greco-catolică, constituită la 27 februarie 1954 de către mons. Octavian Bârlea, a acționat pe plan spiritual, social și cultural pentru ajutorarea exilaților români, de cele mai multe ori indiferent de religia lor. Astfel, sediul Misiunii de pe strada Ribera a oferit un spațiu generos activităților
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aveau o populație majoritar germană, dar, de aici, crede autorul, nu se poate trage concluzia că și mediul rural învecinat avea aceeași structură etnică. Criteriul religios a fost folosit pentru afirmarea naționalității. Astfel, înainte de 1914, în Galiția, opoziția dintre rutenii greco-catolici și ortodocși a provocat segregarea acestora între partidele pro-poloneze și pro-ruse. în 1923, în insula Creta, musulmanii vorbitori de greacă au ales identitatea turcă, la fel cum în Anatolia creștinii vorbitori de turcă au decis să devină cetățeni ai Greciei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la începutul deceniului cinci 75 de penitenciare și lagăre de muncă. Se conturase o specializare a locurilor de detenție. închisoarea de la Sighet a ajuns cunoscută ca fiind a „demnitarilor”, deoarece acolo au fost încarcerați preponderent foști prim-miniștri, miniștri, episcopi greco-catolici ș.a.m.d., în total 180 de persoane. Acolo au sfârșit personalități emblematice ale istoriei românești: Iuliu Maniu, C.I.C. Brătianu, Gheorghe Brătianu ș.a. închisoarea Aiud era destinată legionarilor; cea de la Galați era pentru foștii membri PNȚ; Gherla pentru intelectuali; Făgăraș
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
51 și pp. 54. Enyedi Zsolt, „Creștin-Democrația”, `n Alina Mungiu-Pippidi (coord.), Doctrine politice. Concepte universale și realități românești, Editura Polirom, Iași, 1998, p. 152. Marius Oprea, „«Problema 132»: Biserica Română Unită `n atenția Securității”, prefață la C. Vasile, Istoria Bisericii Greco-Catolice sub regimul comunist 1945-1989. Documente și mărturii, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 20. Hansjakob Stehle, op.cit., p. 268. AMJDIM, fond Penal, dosarul nr. 15 563, vol. 1, f. 8. Șerban Turcuș, op.cit., pp. 122-123. Sylvaine Guinle-Lorinet, „Bisericile din România `n
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Mircea Zamfir: Două chestiuni scurte, de final. Amândouă sunt oarecum de politică internă. Prima: așadar, a apărut această idee, venită dinspre PD. Liderul democrat, Emil Boc, a declarat că partidul său ar putea să inițieze o lege prin care proprietățile greco-catolice, deținute în prezent de către BOR, să fie restituite, dar în funcție de numărul de enoriași, punând în discuție și eventuale despăgubiri - un subiect complicat. Ne-ar putea aduce la un steguleț roșu, într-o zonă în care nu mai aveam. Aveți un
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
1990. ● Szabo F. - Puskely M.: DE LA AVRAM LA ISUS, Roma 1976. Marton Jozsef: ● ISTORIA BISERICII I-IL, Cluj 2001. ● August Franzen: KLEINE KIRCHENGESCHICHTE, Freiburg 1975. ● DIE NIEUWE KATECHISMUS, Hilversum - Antwerpen 1966; ● BIBLIA ILUSTRATĂ, Bp. 1983. BISERICA ROMANĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) LICEELE GRECO-CATOLICE STUDIUL BIBLIC I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina STUDIUL BIBLIC, se susține la proba E, ca disciplină de specialitate, pentru profilul teologic sau la proba F, pentru clasele cu alt profil decât teologic. În cadrul examenului
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
F. - Puskely M.: DE LA AVRAM LA ISUS, Roma 1976. Marton Jozsef: ● ISTORIA BISERICII I-IL, Cluj 2001. ● August Franzen: KLEINE KIRCHENGESCHICHTE, Freiburg 1975. ● DIE NIEUWE KATECHISMUS, Hilversum - Antwerpen 1966; ● BIBLIA ILUSTRATĂ, Bp. 1983. BISERICA ROMANĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) LICEELE GRECO-CATOLICE STUDIUL BIBLIC I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina STUDIUL BIBLIC, se susține la proba E, ca disciplină de specialitate, pentru profilul teologic sau la proba F, pentru clasele cu alt profil decât teologic. În cadrul examenului de religie
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
STUDIUL BIBLIC I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina STUDIUL BIBLIC, se susține la proba E, ca disciplină de specialitate, pentru profilul teologic sau la proba F, pentru clasele cu alt profil decât teologic. În cadrul examenului de religie greco-catolică se susține, la alegere, una din disciplinele Studiul Biblic (Studiul Vechiului și Noului Testament) sau Catehism (Teologie dogmatică și morală). Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Identificarea mesajului biblic
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
DOGMATICĂ ȘI MORALĂ) I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina CATEHISM, se susține la proba E, ca disciplină de specialitate, pentru profilul teologic sau la proba F, pentru clasele cu alt profil decât teologic. În cadrul examenului de religie greco-catolică se susține, la alegere, una din disciplinele Studiul Biblic (Studiul Vechiului și Noului Testament) sau Catehism (Teologie dogmatică și morală). Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Descrierea adevărurilor de
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
8. Dominația ideologică și represiunea politică 8.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - activist, cenzură, proletcultism, dizident, deportare, muncă forțată, rezistență armată, Securitatea - "revoluționar de profesie", "dușman al poporului", "revoluție culturală", "omul nou", "societate socialistă multilateral dezvoltată" - desființarea Bisericii Greco-Catolice 8.2 Conținuturi: - Regimul politic, monopolul ideologic și "producția culturală" - Securitatea și represiunea politică - Forme de rezistență anticomunistă 9. Statul și societatea civilă, după 1989 9.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - căderea regimului comunist - pluralism politic - stat de
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
în Vechiul Testament - limba maghiară), Ed. Gloria - Cluj 1994. ● Baroti Laszlo-Sandor: BEVEZETES AZ UJSZOVETSEG OLVASASAHOZ (Introducere în Noul Testament - limba maghiară), Ed. Status - Miercurea Ciuc 1994. ● O-ES UJSZOVETSEGI SZENTIRAS (BIBLIA), Szent Jeromos Bibliatarsulat - Bp. 1997. BISERICĂ ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMĂ (GRECO-CATOLICA) LICEELE GRECO-CATOLICE STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENT I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2005, STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENT are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi susținută la proba E, la alegere cu
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
Articolul I La articolul 3 din Decretul-lege nr. 126/1990 privind unele măsuri referitoare la Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 25 aprilie 1990, se introduce un nou alineat, alineatul 2, cu următorul cuprins: În cazul în care reprezentanții clericali ai celor două culte religioase nu ajung la un acord
ORDONANŢĂ nr. 64 din 13 august 2004 pentru completarea art. 3 din Decretul-lege nr. 126/1990 privind unele măsuri referitoare la Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160423_a_161752]