40,230 matches
-
aceluiași prof. Voinea Marinescu) la chirurgia cardiacă, după 11 ani de muncă grea și tenace. S-a dedicat, în consecință, exclusiv chirurgiei generale. Preocuparea d-sale a fost chirurgia majoră, grea. A devenit reputat în specialitatea sa, luînd asuprăși cazuri grele și complicate. Desigur, o recunoaște, a făcut și greșeli, adăugînd nu pentru a se scuza, "nu cred că există chirurg fără insuccese". Toată strălucita sa carieră de chirurg a fost stăpînită de ceea ce numește "frica de bolnav". Teama înainte de operație
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
la un nivel al scriiturii. Povestea în sine, citită după romanele lui Marquez, nu e nici ea remarcabilă în sine. Și totuși, Sub vulcan este, oricît ne-am feri de superlative în epoca reticențelor critice, o carte ieșită din comun. Grea, obositoare, cu o materie epică vîscoasă și totuși pe alocuri neobișnuit de lejeră, compusă parcă din mici narațiuni care rezistă în sine și nu te constrîng să urmărești filonul de continuitate narativă. În prefața sa, Florin Șlapac, care e și
Alcoolul ca substanță metafizică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17115_a_18440]
-
de coasta estică americană. Organizând și susținând conferințe dedicate culturii române, d-na Zarifopol-Illias face ea însăși cât un întreg centru cultural. Dacă diplomații români, dacă atașații de presă și cei culturali dormitează în posturi în vilele plătite cu bani grei în cartierul Georgetown, profesoara de la Bloomington își vede temeinic de lucru. Nu mică mi-a fost uimirea ca după conferința pe care am susținut-o la universitate să fiu abordat de mai mulți studenți americani care, în românește, voiau să
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
vreo mie de ani/ și-aș pleca fără spate acasă/ dona juana mi-ar naște în loc de prunc spatele meu rătăcit și uitat/ prin ierburile infernului". Nicolae Magnificul este cartea unei iubiri prădalnice consumată sub pînda neîntreruptă a morții, sub veghea grea a lui Dumnezeu: "ție ți-e ca un cancer dragostea ta pentru mine/ ție ți-e ca o ascuțită secure viața ta pentru mine/ ție ți-e ca un phalus verbul că mie mi-e ca o pisică iarba pe
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
critice despre România, în special despre atotputernicia Partidului Liberal. În 1918, cînd rușii bolșevici încheie cu Puterile Centrale Pacea de la Brest Litovsk, lăsînd România singură și fără armament, țara a fost nevoită să încheie armistițiu cu inamicul. Situația era foarte grea. Atunci găsește Carol să se angajeze în legătura sa amoroasă cu Zizi Lambrino. La începutul lui septembrie, părăsindu-și regimentul (ceea ce însemna, de fapt, dezertare) cei doi amanți ajung la Odessa, unde se căsătoresc pe ascuns. Aflîndu-se fapta, un Consiliu
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
în înțelesul propriu al expresiei), care a dezvoltat un anume discurs, extrem de perisabil, incapabil să încadreze poezia într-un context mai larg. Discuția este infinită, merită o dezbatere în toată regula. Tocmai de aceea apropierea de acest gen devine din ce în ce mai grea; pentru că n-ar mai trebui să fie un simplu gen, ci un fenomen literar, ca oricare altul, a cărui valoare să poată fi calculată în funcție de impact asupra unui public (nu stabilită de un grup de "specialiști"). Critica de poezie este
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
în timp util, presimt în vârstă o dramă psihologică și chiar spirituală, în ceea ce mă privește, o redutabilă problemă estetică de rezolvat; o răscumpărare crudă a maiestății mele și a bucuriilor terestre, o sumbră etapă plină de obstacole pe drumul greu al despărțirii finale. Despărțirea nu pare ușoară decât atunci când posezi lucrul de care îți propui să te desparți. Și nu te desparți bucuros decât de cei care fug după tine. Dar, sărmanul de tine, o filozof învățat, în ziua în
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
deciziei sale din 1856, producîndu-se acest act politic fundamental pentru devenirea României moderne. Noul domnitor își alesese cîțiva prieteni, bărbați destoinici, și îi trimise pe lîngă cancelariile europene pentru a sonda și a obține acordul pentru dubla alegere. Cea mai grea misiune a primit-o Costache Negri, trimis la Constantinopole, puterea noastră suzerană de atunci. Și acolo, în ciuda stăruințelor lui C. Negri, refuzul a fost total. Dar se conta pe rivalitățile știute dintre marile puteri europene (Turcia, Rusia, Franța, Anglia, Sardinia
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
unde aveau locuința în aripa sudică a muzeului, cei doi soți conduceau o fabrică de ceramică decorativă la Periș. Am cunoscut atunci și pe cei doi băieți ai lui: Alexandru și Alvaro (născut la Lisabona). Treceau printr-o perioadă foarte grea: fiul cel mare, Alexandru, încercând să treacă, pe o ambarcațiune, în Turcia, pe Marea Neagră, fusese prins de paza de coastă și arestat. Cu greu s-a obținut evitarea detenției, pledând în instanță pe "spiritul de aventură" al tânărului elev și
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
Pavel Șușară Momentele festive își au, inevitabil, dincolo de ceremonialul optimist și de jubilația obligatorie, stările lor de impas și de zădărnicie. Nici bietul Brâncuși n-a scăpat, chiar acum, în anul său oficial, de clipele grele în care mai tare decît sărbătoarea a fost dimensiunea ridicolului. Spectacole teleastice cu poezie și cu muzică, oratorii sterpe și prețioase, gesticulații aranjate special pentru obiectivul camerelor și multe altele de același fel au însoțit de nenumărate ori imaginea marelui
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
care-l plătește muncitorul de fabrică, pentru ziarul cu care-și învelește bucata de pîine distribuită pe cartelă. Cine nu-și vinde produsele agricole pe prețul fixat de stat este dat în judecată pentru sabotaj, închis și condamnat la amenzi grele. Îndată după recoltă, începe colectarea forțată a produselor. Nu la o dată anumită, ci la nenumărate date și, pe cît posibil, prin surprindere, pentru ca hoțul de agricultor să nu poată ascunde nici o provizie în plus peste rația ce-i este fixată
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
Cât a mai trudit bietul Cicero pentru a-i înfrânge sau măcar egala pe greci în acest domeniu. Cât de frustrat se va fi simțit constatând inferioritatea latinei din acest punct de vedere. Trebuie să fi trăit clipe de umilință grea. Și în această apăsare, ce explozie de bucurie îl va fi cuprins când a descoperit un cuvânt latinesc pentru care grecii nu aveau echivalent: "innocentia, cuvânt pe care grecii nu îl au, dar ar putea să-l aibă", exclamă el
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
dezlănțui deodată, începând să ningă bogat și troienind totul. Doctorița Asklepia și cu mama Ka ieșiseră la plimbare, abia înotând printre nămeții mari și înfruntând ninsoarea. Deodată ninsoarea deasă și măruntă se mai liniști, și începu să ningă cu fulgi grei, luminoși... La un moment dat, în timp ce fulgii aceștia cădeau peste ei, un glas se auzi în înaltul cerului, iar doi fulgi de zăpadă imenși, ca două sănii, se lăsară val vârtej spre cele două ființe pământești. Ka își recunoscu feciorul
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
nu s-au asociat și nici n-au fost asociați realismului socialist. Aici pot fi amintiți, în primul rînd, Ion Țuculescu, Alexandru Țipoia, Hans Mattis-Teutsch și încă mulți alții mai mult sau mai puțin cunoscuți care, în perioada cea mai grea, s-au expus unor riscuri încă insuficient cunoscute, chiar și prin faptul că erau absenți de la tot felul de apeluri. Un caz cu totul izolat, deopotrivă prin evoluția artistică, prin anvergură și prin profunzimea personalității, l-a reprezentat Vasile Kazar
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]
-
cu voce tare: Dacă m-au ales pe mine în juriu, e semn sigur că vor să-l premiem pe N. Ceaușescu". Avea haz, cîteodată, amar, întotdeauna cunoscîndu-se, de departe, omul de spirit. Și nu și-l pierduse nici în greii și mulții (16) ani de închisoare. În timpul războiului, Ion Vinea, acceptînd - mirare - de la Pamfil Șeicaru să editeze gazeta Curentul familiei, Carandino l-a însoțit, scriind, acolo, nu numai cronica dramatică, de obicei foarte citită. După înfăptuirea actului de la 23 august
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
Libere să se dezvolte, partidele socialiste și partidele comuniste, libere să creeze, alături de noi, atmosfera de înaintate reforme politice și sociale la care de atîta vreme tînjim. Cine se gîndește măcar în spirit să oprească din mersul ei roata cea grea a istoriei riscă să fie strivit. Iar național-țărănismul are un prea important rol în așezarea României de mîine, ca fantomele lumii vechi, sloganurile răsuflate ale propagandei legionare sau hitleriste să-l împiedice de a forma axa vieții noastre publice". Era
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
și-n sloiul nopții jgheabul ogrăzii adăpa./ Bunicul între flăcări de sfeșnic se ruga:/ Să-mi cadă dreapta, limba să se usuce-n mine,/ dete-oi lua vreodată în deșert, Ierusalime!". În 1923 Fundoianu a plecat la Paris, unde după grele tribulații a ajuns cunoscut ca Benjamin Fondane, prin poemele sale (Ulysse, 1933, Titanic, 1937, L'Exode, Super Flumina Babylonis (1965). Și-a presimțit, în poeme, sfîrșitul tragic, poetul fiind gazat la Auschwitz în 1944. S-a remarcat și ca filosof
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
nu are, pe linia lui firească, vocația filosofiei"! Deoarece n-avem o "problematică a devenirii" și nu sîntem în stare a filosofa, precum grecii și germanii, pe "temeiul dezintegrării omului în lume"! Punct de vedere capricios, care pune sub un greu semn de întrebare nu numai judecățile lui C. Noica asupra predecesorilor săi, din care am citat, dar, în definitiv, și propria sa operă filosofică! Constantin Noica, Pagini despre sufletul românesc, Ed. Humanitas, București, 1991, 112 pag.
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
materiale de tot felul, într-o dezordine boemă, de tipi aiuriți, în stare însă să dea dovadă de multă fantezie. Atelierul are două odăițe, dând una într-alta. În prima, cum intri, te privește impunător Marin Preda, de sub pălăria lui grea, pariziană, cu borurile întoarse în sus, care îi plăcea atâta, fotografie în care, în fine, băiatul lui Moromete, țăranul din câmpia română, se preschimbă deodată într-un boier învăluindu-te într-un dispreț fin, ca toți boierii; sau poate într-
Panorama scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15968_a_17293]
-
epură a realității, reducționist înfățișată fără viscerele sociale, morale, politice sau religioase, dl Nemoianu îl justifică tocmai ca pe o zonă a complexității, pluralismului și democrației. Frumosul e o astfel de zonă crepusculară și misterioasă, combătută cu artileria cea mai grea a scientismului și a politicului, a savantlîcurilor de tot soiul, a fanatismelor ideologice de dreapta ori de stînga. Ca și în "teoria secundarului" prin care a apărat o anumită caracteristică a literaturii și artei marginalizată și repudiată de tradiția "progresistă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
capătul ei, o servietă plină. Ce duceți în servieta aceea de obicei? ION POP: Duc cărți. Duc cărți, duc hîrtii, tot felul de lucruri legate de viața universitară, și nu pot să nu-mi aduc aminte de celălalt purtător de grele serviete, mult regretatul meu prieten Marian Papahagi, care circula tot într-o așa mare agitație, care era tot într-o alergare continuă, ducînd cu el kilograme de cărți. Asta nu înseamnă că știința noastră este neapărat în servietă, dar, în
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
limite, fantasticul amestecat cu realismul, proza ritmată, discursul psihotic etc. Defectele nu lipsesc. În primul rînd autorul nu încalcă nici o limită, nu mizează pe spiritul de frondă care ar fi fost necesar pentru "trezirea" cititorului (un exemplu sugestiv: unele cuvinte grele apar cu toate literele, altele cu celebrele prescurtări, p..., f...). Există destul de multe pasaje "în plus", mai ales spre sfîrșitul romanului: după ce creează acea "atmosferă incestuoasă" (inclusiv din punct de vedere naratologic - autorul întreține raporturi nepermis de "libere" cu opera
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
Mircea Mihăieș Nu țin minte ca, din copilărie încoace, să fi asistat la ceva asemănător cu �bătălia pentru apa grea", una din temele dragi filmelor de război; până mai zilele trecute, când d-na ministresă Andronescu a devenit vedeta unei superproducții la fel de palpitante, a casei de filme �Ministerul și clientela". Evident, sub un titlu-remake, Bătălia pentru manuale". Alături de bruna ministresă
Manual de bune maniere pedeseriste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15977_a_17302]
-
petec de hârtie", afirmându-și, nu fără mândrie îndeletnicirea nobilă și trudnică: În lungul șir de nopți și poticniri/ Voi mai compune, poate, un opuscul,/ Și-aștept să mă apropii de crepuscul/ Același rob, aceleiași meniri." Robit poeziei, " În toat-această grea ucenicie" poetul avertizează pe cei grăbiți: "Sonetul nu-i o pară, sus ce cade/ Ca din senin, să-ți umple ție gura -/ E-o muncă foarte grea literatura...". Fulgerat de gânduri sumbre", dezamăgiri, tristeți, poetul nu-și pierde încrederea totuși
Un destin poetic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/16001_a_17326]
-
să mă apropii de crepuscul/ Același rob, aceleiași meniri." Robit poeziei, " În toat-această grea ucenicie" poetul avertizează pe cei grăbiți: "Sonetul nu-i o pară, sus ce cade/ Ca din senin, să-ți umple ție gura -/ E-o muncă foarte grea literatura...". Fulgerat de gânduri sumbre", dezamăgiri, tristeți, poetul nu-și pierde încrederea totuși, în nobila-i îndeletnicire "Cât timp în mână tot mai ții condeiul/ În tine află-ți rostul și temeiul/ Și-n plopii tăi înalți cu frunza rară
Un destin poetic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/16001_a_17326]