2,577 matches
-
guvernământ se manifestau curente contradictorii, care împiedicau adoptarea unor soluții unitare în problemele politice 390. Într-adevăr, în interiorul PNȚ aveau loc evenimente care dovedeau existența unor curente contrare. Nemulțumit de politica guvernamentală, Grigore Iunian își prezenta demisia din partidul de guvernământ, creând, în noiembrie 1932, Partidul-Radical Țărănesc. Pe de altă parte, în urma intensificării rolului camarilei în viața politică, s-a adâncit conflictul dintre rege și Iuliu Maniu, determinând noi contradicții în manifestările liderilor național-țărăniști. Astfel, dacă până în ianuarie 1933, Al. Vaida-Voevod
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Jiu, lansate de Dinu Brătianu și Gh. Tătărescu, în septembrie 1934, i-au determinat pe redactorii ziarului "Mișcarea" să afirme că premierul fusese adus în fruntea guvernului pe neașteptate, prin încălcarea uzanțelor, potrivit cărora această funcție revenea președintelui partidului de guvernământ. Ca urmare, apreciau georgiștii, Gheorghe Tătărescu, îndatorat acelora care îi susținuseră ascensiunea politică, instaurase un regim personal 403. Cu ocazia congreselor regionale, desfășurate în toamna anului 1934, la Iași, Chișinău și Cernăuți, Gheorghe Brătianu a criticat, din nou, Guvernul Gheorghe
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Băncii Naționale 455. În condițiile intensificării campaniei pentru înlăturarea guvernului național-țărănist, PNL tradițional a publicat, în septembrie, Manifestul Partidului Național Liberal către țară456. Apoi, cu ocazia ședinței Comitetului central al aceluiași partid, în octombrie, a fost prezentat programul său de guvernământ 457, care cuprindea precizări referitoare la problema conversiunii datoriilor agricole, măsuri privind reducerea impozitelor, plata datoriei externe, refacerea industriei naționale și a comerțului. Programul prevedea rezolvarea problemei datoriilor agricole, prin reducerea creanțelor, ținând cont de capacitatea de plată a debitorilor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
colaborarea cu uzinele Skoda, care propuneau executarea unui contract cu prețuri mai reduse 479. În ianuarie 1935, ziarul "Mișcarea" aborda, din nou, problema industriei naționale de armament, arătând că, în această chestiune, gruparea H din interiorul Partidului Național Liberal de guvernământ, exercita presiuni asupra guvernului, cerând înzestrarea urgentă a armatei cu armament modern comandat în străinătate. În replică, georgiștii susțineau necesitatea stringentă a unei industrii naționale de armament 480. În aceeași lună, când problema a fost adusă în discuția Camerei, N.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1932, hotărârea georgiștilor de a merge singuri în alegeri. Făcând aluzie la faptul că PNL-Gheorghe Brătianu nu participase niciodată la guvernare, neavând ocazia de a se eroda, manifestul atrăgea atenția asupra pericolului ca, în cazul alegerii unui vechi partid de guvernământ, greșelile politice să se repete: Cine a înșelat, va mai înșela, cine a mințit, va mai minți, cine a furat, va mai fura"521. În consecință, alegătorii erau îndemnați să realizeze o schimbare reală, aducând la guvernare partidul care propunea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
intenția noului prim ministru de a realiza o "destindere" în raporturile dintre guvern și opoziție, dar sublinia faptul că guvernul trebuia să renunțe la represiune 546. Numit în funcția de prim ministru prin încălcarea tradiției conform căreia președintele partidului de guvernământ era și șeful guvernului, Gheorghe Tătărescu a păstrat, la începutul guvernării sale, relații bune cu liberalii aflați la conducerea acestei formațiuni politice 547. Nemulțumit de această atitudine, Carol a încercat să-l atragă din nou pe Averescu, acum, adversar al
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
avea nevoie de sprijinul coroanei 588. Din aceste considerente, regele a acționat în așa fel încât unificarea liberalilor să nu se realizeze. Prin numirea lui Gheorghe Tătărescu în fruntea guvernului, s-au accentuat rivalitățile din interiorul Partidului Național Liberal de guvernământ. La 4 ianuarie 1934, Dinu Brătianu a fost desemnat în funcția de președinte al partidului, grupând în jurul său pe "bătrânii" liberali, în timp ce, susținătorii lui Gheorghe Tătărescu au format grupul liberalilor "tineri". Această situație l-a încurajat pe Gheorghe Brătianu, care
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
guvern și partid 589. Într-adevăr, în luna aprilie, întors în țară după o călătorie în străinătate, Dinu Brătianu lăsase să se întrevadă o oarecare nemulțumire față de faptul că, la numirea primului ministru, se încălcase uzanța ca președintele partidului de guvernământ să dețină și președinția Consiliului de Miniștri 590. Totuși, răspunzând unei întrebări referitoare la poziția sa față de posibilitatea unei reunificări liberale, Dinu Brătianu a exprimat credința că reîntregirea era posibilă, dacă "gruparea d-lui Gh. Brătianu înțelege să aibă o
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
că acest act politic nu era nici necesar, nici oportun. Afirmând că legea fundamentală a țării "nu este aplicată în spiritul ei liberal și social, că se abuzează de starea de asediu și de cenzura presei"598, șeful partidului de guvernământ lăsase să se simtă o nuanță critică la adresa modului în care Guvernul Gheorghe Tătărescu aplica prevederile Constituției. Primele luni ale anului 1935 au fost marcate de intensificarea acțiunilor comune ale partidelor aflate sub conducerea lui Gheorghe Brătianu și Alexandru Averescu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în ciuda declarațiilor categorice făcute de Gheorghe Brătianu, în ianuarie, că ea va fi luată în discuție numai după căderea guvernului. Potrivit informatorului regal Ion Sân-Giorgiu, în februarie 1936, înțelegerea dintre Dinu și Gheorghe Brătianu era deja perfectată, șeful partidului de guvernământ având libertatea să aleagă momentul proclamării reîntregirii 613. Se vehiculau zvonuri despre poziția de vicepreșdinte pe care Gheorghe Brătianu ar fi urmat să o ocupe în partidul reîntregit, ca o situație intermediară, până la preluarea șefiei partidului. Ideea era susținută de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Tătărescu. Ei insistau asupra posibilității ca, în cazul realizării fuziunii celor două partide liberale, ignorarea concepțiilor politice ale liderului liberalilor georgiști să determine apariția unor disensiuni grave, sau chiar ruptura Partidului Național Liberal fuzionat. Frământările din interiorul partidului liberal de guvernământ erau deosebit de puternice. Dacă asupra șefiei partidului s-a ajuns la un consens, toți liberalii diniști susținând necesitatea ratificării alegerii președintelui în persoana lui Dinu Brătianu, majoritatea fruntașilor s-au pronunțat pentru "înființarea unui comitet de direcție care să reprezinte
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la 9 iulie 1936. Unele articole din Statutele partidului au fost modificate, introducându-se precizarea potrivit căreia "secretarul general va înlocui pe președinte, în lipsa acestuia"616. Se realiza, astfel, compromisul care ar fi trebuit să asigure liniștea în interiorul partidului de guvernământ. Averescanii interpretau, însă, aceaste manevre, apreciind în oficiosul lor "Îndreptarea" că: "șeful de mâine nu se proclamă azi [...] locul acesta revine de drept și fără nici un fel de discuțiune d-lui G. Brătianu, pentru ziua foarte apropiată când cele două
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
frământări între conducătorii organizațiilor județene georgiste. În condițiile în care guvernarea a fost acordată, din nou, lui Gheorghe Tătărescu, în toamna anului 1937, un număr mare de georgiști s-a desprins din partidul condus de istoric, migrând spre partidul de guvernământ. Astfel, în noiembrie-decembrie 1937, s-au desprins organizații comunale din județul Dâmbovița, organizația orășenească Bârlad a județului Tutova, o grupare a georgiștilor din Iași, o mare parte din organizațiile județelor Covurlui și Vaslui, precum și cea din Tighina 619. Era o
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cea din Tighina 619. Era o dovadă a faptului că, la nivelul organizațiilor județene, fuziunea celor două partide liberale era dorită de majoritatea georgiștilor. Vasile Rotărescu, fost lider al organizației georgiste din Satu-Mare, trecută de asemenea în componența partidului de guvernământ, afirma, în acest sens, că fuziunea, care "nu s-a putut face de sus în jos, a început să se facă de jos în sus". El aprecia, de asemenea, că în unele părți ale țării, "întregirea a fost mult mai
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
între "elemente utile și adaptabile vieții de stat și intereselor naționale" și străinii imigrați de curând, considerați periculoși pentru stat689. O comparație între soluțiile propuse de georgiști pentru rezolvarea problemei naționale și propunerile făcute de tinerii aparținând partidului liberal de guvernământ, într-un memoriu prezentat la Cameră în martie 1934, pune în evidență asemănările dintre cele două concepții. "Tinerii liberali", care declarau că "PNL este un partid naționalist", cereau legi care să permită un control eficient al tuturor străinilor stabiliți în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
externă a unui stat trebuie să fie făcută numai de guvernul responsabil, orice intervenție a unui independent într-o astfel de problemă putând să fie dăunătoare 801. Era vizată lipsa de angajare politică a ministrului de externe în partidul de guvernământ 802, dar Gheorghe Brătianu aprecia că, atâta timp cât guvernul nu luase o hotărâre definitivă privind politica externă, orice român, avea dreptul să-și exprime părerea asupra ei, mai ales când considera că actele guvernamentale erau discutabile 803. Formația democratică a președintelui
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
publicat în ziarul "Viitorul", Gheorghe Brătianu caracterizează mișcarea legionară ca fiind un "curent de răzvrătire, mai mult social, decât politic", al cărui program "se înfășoară în mistica unei personalități, fără indicații precise de înfăptuiri, fără soluții imediate și practice de guvernământ"874. În urma unor noi ciocniri, între legionari și cuziști, Mihail Sturdza 875, diplomat de carieră și simpatizant al mișcării legionare, s-a prezentat la primul ministru pentru a cere socoteală asupra violenței manifestate de autorități. Goga i-a cerut lui
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
În aprilie 1938, conducerea PNL a lansat o nouă circulară, în care preciza atitudinea partidului față de modul în care fusese adoptată noua Constituție: "Noua Constituție a fost decretată la 20 februarie fără să se fi consultat în prealabil partidele de guvernământ. [...] În toate actele vieții naționale chezășia cea mai puternică pentru Coroană a fost consensul voinței Suveranului și al voinței poporului, consens ce nu apare întărit în noua Constituție"883. Deși accepta "noile așezăminte constituționale" din nevoia de a asigura liniștea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
astfel, necesitatea asigurării independenței Băncii Naționale, prin scoaterea ei de sub orice influență politică. Apreciind că datoriile acumulate în domeniul agriculturii reprezentau cea mai gravă problemă economică a societății românești, georgiștii au propus soluții proprii diferite de cele ale partidului de guvernământ, pentru conversiunea acestora, pornind de la principii precum conversiune generală, fără discriminări, distribuirea creanțelor asanate pentru toate instituțiile de credit sau extinderea conversiunii și la datoriile urbane. După depășirea crizei economice, în majoritatea intervențiilor lor pe marginea proiectelor de lege cu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
am îndrăznit să scriu că atitudinea noastră prezentă nu poate duce la o acțiune de învrăjbire națională. [...] Este patriotică această atitudine de a rămâne în umbră pândind cu neîncredere și ură greutățile posibile ale viitorului? Un partid de ordine și guvernământ poate duce o luptă cât de îndârjită împotriva altui partid, împotriva oricărui guvern, el nu poate însă dușmăni sau bănui pe regele României. Trebuie să spulberăm orice urmă de echivoc. PNL credincios adevăratelor sale tradiții trebuie să pășească cu frnutea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
unul înainte, celălalt după alegeri. [...] Noi am privit întotdeauna această problemă ca o cerință a echilibrului sănătos al politicii românești, dincolo de ambiții sau de interese personale. Vom izbuti, împreună să refacem din partidul liberal un mare și puternic organism de guvernământ, întemeiat pe tradițiile sale, sănătos, apărat de încercările de aventură și rătăcire? Este, desigur, un moment, dar este ultimul. Nu se va putea ajunge nici acum la obiectivul căruia i-am jertfit atâția ani, onoruri, demnități, perspective politice ? Vom răspunde
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politicile urbane ocazia unei veritabile dezbateri între stat și colectivitățile locale, susceptibile, prin mizele sale, să incite la participare civică. Controlul politic al dezvoltării urbane a fost dorit de o elită modernizatoare ca o oportunitate de a inventa metode de guvernământ capabile să insereze cunoașterea experților în decizia politică, și aceasta fără a contrazice principiile legitimității democratice a puterii. Cu toate acestea, în lipsa posibilității de a fi un element motor în fabricarea mediului urban, căutarea democrației moderne putea fi imaginată ca
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
relațiile sale economice și sociale, să participe, dincolo de vot, la reglarea societății industriale. Astfel, societatea politică tradițională, cea care încarna aleșii, este întoarsă către diverse instanțe de concertare și de consultare considerate mai reprezentative pentru "forțele vii" ale țării decât guvernământul aflat în mâinile notabililor înfrigurați de exigențele modernizării economice și sociale. Insuccesele voluntarismului modernizator al statului în domeniul politicilor urbane și epuizarea diferitelor formule de participare care i-au fost asociate au subliniat dificultatea de a pune în act o
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
français, Paris, Les Éditions de la Villette, 1981, p. 35. 1 Urmând o distincție importantă în secolul al XIX-lea, democrația desemna mai degrabă o formă de societate frământată de mișcarea către egalitatea condițiilor evocată de Tocqueville decât un tip de guvernământ. 2 Citat în J.-M. Merriman, op. cit., 1994, p. 294. 3 Edmond Préteceille, Thomas Regazzola, L'Appareil juridique de la planification urbaine, CSU, 1974. 4 Jean-Pierre Gaudin, L'avenir en plan. Technique et politique dans la prévision urbaine, 1900-1930, Seyssel, Champ
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
reveneau erau mai mici (Stahl, 2000b, 145). Împărțirea în loturi egale a pământului Fiecare sat din Rusia are specialiștii săi în măsurarea pământului (în franceză, arpenteurs), notează Haxthausen. În procesul de măsurare sunt folosite bețe lungi, de dimensiuni diferite: „În guvernământul Iaroslav, de exemplu, se mai află încă în destule sate prăjini venerate ca unelte sacre de măsurare a terenului. Lungimea acestor bețe este în raport invers cu calitatea pământului, astfel încât bățul cel mai scurt corespunde celui mai bun pământ; altul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]