12,775 matches
-
oameni la rațiune, să le arătăm greșeala în care au căzut sau au fost făcuți să cadă, asta rămâne de cercetat, să-i facem să priceapă că folosirea fără frâie a votului în alb ar face sistemul democratic imposibil de guvernat, Nu s-ar părea că rezultatele, până acum, au fost strălucite, Va dura un timp, dar în cele din urmă oamenii vor vedea lumina, Nu vă știam cu aceste tendințe mistice, domnule ministru, Dragul meu, când situațiile se complică, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
se uită la ceas și se simți speriat ca un agent clasa a doua care aștepta mustrarea superiorului său. Nu va reuși să ajungă la timp, e imposibil. Făcu un efort ca să se liniștească și să raționeze. Logica, Dar de când guvernează logica hotărârile umane, ar impune ca posturile să fi fost numerotate începând de la limita occidentală a sectorului de nord, urmând sensul acelor de ceasornic, recurgerea la clepsidră, evident, nu servește la nimic în aceste cazuri. Poate că raționamentul e greșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
umane, ar impune ca posturile să fi fost numerotate începând de la limita occidentală a sectorului de nord, urmând sensul acelor de ceasornic, recurgerea la clepsidră, evident, nu servește la nimic în aceste cazuri. Poate că raționamentul e greșit, Dar de când guvernează raționamentul hotărârile umane, deși nu este ușor de răspuns la întrebare, tot e mai bine să ai o vâslă decât nici una, în afară de asta, e scris că barca oprită nu călătorește, prin urmare comisarul trasă o cruce unde i se păru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
și minciună În care lumina celui drept ar fi coruptă de artificiul celui vinovat. N-am darul de a pătrunde În mintea lor. - Pari fără speranță, priorule. - Nu, replică poetul. Nu am nevoie de cuvintele lor. Există o logică ce guvernează lucrurile, iar logica e condusă de necesitate. Trebuie să descopăr necesitatea care a produs delictele. Apoi voi avea logica și, În sfârșit, cuvintele. - Care va să zică, ce te oprește să o faci? - Ceva mă nedumerește. Crimele au fost săvârșite pentru un motiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
izbutit În Încercarea dumitale, meștere Alberto. Spune-mi ce-ai descoperit. Omul se răsuci spre el cu o expresie de nemulțumire. - Am izbutit să remontez părțile la locurile lor, potrivit raporturilor logice dintre ele. Există un principiu al necesității care guvernează mecanismele, așa cum, cu siguranță, există unul În Natură. Dar, dacă aceasta din urmă este fiica insondabilei voințe divine, primele, născute din mărginita minte omenească, se supun, În posibilitățile lor, unui număr restrâns de combinații. Asta ne permite să facem cale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
și simplu, ceea ce descoperise În cercetările sale secrete. Dar, mai Înainte ca poetul să dea glas acestei Îndoieli, Marcello sfârșise deja. - Iată semnele orei dumitale pământești, messer Alighieri. Soarele strălucitor În Gemeni, În ultimul avânt al schimbătoarei primăveri, care Îți guvernează instinctele ambigue și duble, unde se Împreunează cu rătăcitorul pe valuri Mercur, stăpân al cunoașterii dumitale afurisite despre știința antică, deopotrivă de deșartă ca și ea. Concupiscența dumitale nesățioasă, cârmuită de steaua Venus În culminație În Rac, cruzimea dumitale, Înroșită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
mult mai iscusită! - Dar nimeni nu ți-ar putea da În vileag ceea ce a mai rămas din ea. Dante Întinse o mână ca să apuce pergamentul, Însă mâna energică a bătrânului i-o opri pe masă. - Nouă este numărul care te guvernează. Nouă. Același număr ca al destinului lui Frederic, care a murit dinaintea celei de-a noua umbre cu două fețe. Priorul nu era sigur că Înțelesese, dar, Înainte să poată spune ceva, celălalt reluă: - La nouă ani ai cunoscut prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
poate că nu ai știință decât despre viitorul altora? - Sfârșitul meu e scris, la fel ca toate. La ora și În locul stabilite de stele și pe care eu le știu. Va fi o moartea lichide cea care mă va lua, guvernată de lichizii Pești. Din apă am venit, asemenea tuturor ființelor omenești. În apă mă voi Întoarce. În tăcere, Dante apucă horoscopul. Apoi Își Încleștă degetele, ca și când ar fi vrut să Își strângă În pumn propriul destin. Noaptea Colțul din spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
oferă o medicație eficace. Este vorba de a dori concordia cu tine însuți. Terapia o permite, la fel și refuzarea legilor, ca și indexarea gândirii și a comportamentului nostru în funcție de ceea ce ne înavață natura. Realizăm această pace cunoscând legile care guvernează această faimoasă natură. Satisfacția apare atunci când am înțeles că trebuie să dominăm necesitatea prin cunoaștere. Din această operație decurge libertatea. Iar plăcerea acționează ca marcator al conformității acțiunii cu natura, ea revelează moralitatea actelor și a intențiilor din spatele lor. -6
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
constituie fericirea. în felul său, Aristip definește hedonismul ca fiind metoda eudemonismului, metoda și vectorul, mijlocul lui de difuzare, puterea lui, ocazia pentru transportul forțelor. Inventând plăcerea, el formulează o idee definitivă și de nedepășit. -10Cirenaicii există oare? Tradiția ce guvernează scrierea istoriei filosofiei occidentale înglobează sub epitetul cirenaici o serie de nume, de opere, de fragmente, reputații, anecdote și teze extrem de contradictorii. Astfel încât ne întrebăm - aceasta este ipoteza mea - dacă termenul nu servește mai degrabă la a-i pune laolaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
intelectualismul platonician erau combătute cu argumente mai bune decât discursurile interminabile. -2Elogiul peștelui masturbator. Nu prea-l vedem pe Platon masturbându-se în piața publică! El, care proslăvea meritele tuturor ipocriziilor posibile și imaginabile, n-ar fi ezitat, într-o cetate guvernată după bunele sale principii, să-l bage pe Diogene la închisoare sau chiar să-i ofere o cupă de cucută. Pentru că, după cum ni s-a transmis de-a lungul veacurilor prin celebra anecdotă, așa acționa în public filosoful cinic, folosindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ființele însuflețite - dacă între părțile implicate - popoare sau indivizi - n-a fost încheiat niciun contract; 3) că justiția nu are o existență în sine, ci numai relativ la numitul contract. Idei cardinale, esențiale și geniale. Ele fac posibil contractul hedonist care guvernează orice intersubiectivitate: în lipsa lui triumfă starea naturală, vidul, vacuitatea juridică. Nu există nedreptate în sine, ci numai relativ la ceea ce s-a înțeles și s-a definit în prealabil între două părți ca fiind drept, respectiv nedrept. Acest lucru este valabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
vid. Dacă ne concentrăm atenția doar asupra particulelor, lăsăm deoparte puterea care face ca atomii să se întâlnească și apoi să se asocieze sau să se disocieze. Vedem bine elementele componente ale lumii și nu mai suntem atenți la ceea ce guvernează această dinamică. Cinetica despre care Lucrețiu vorbește mereu pare mai importantă și mai interesantă decât nesfârșitele descompuneri care ne readuc la unitatea de bază. Bergson știe că în epicentrul mișcării se află imobilitatea și că în inima materiei vom găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
o cinetică. Pentru că Lucrețiu propune o teorie a forțelor angajate într-o mișcare dialectică în care creația și distrugerea se opun. Forțele vitale își împart piața atomică cu forțe ale distrugerii. Primele creează viața, permit expansiunea ei, favorizează creșterea; celelalte guvernează dezorganizările, dezagregările. De o parte viața, de cealaltă moartea, aversul și reversul uneia și aceleiași medalii metafizice, una făcând-o posibilă pe cealaltă, și viceversa... Dragostea și războiul își împart lumea. Mai mult: Lucrețiu prezintă cu destulă cruzime iubirea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
o facă... - nu transformă textul lucrețian într-un manifest politic sau într-o pledoarie pentru puterea unui singur om! Venus exprimă pur și simplu atât plăcerea sexuală, cât și bucuria divină, atât jubilația corporală, cât și beatitudinea spirituală... Ea ne guvernează permanent, pentru că e numele acelei forțe oarbe acționând asupra epicentrului materiei. Plăcerea ne ghidează, ne conduce, ea se află la cârma vasului. Voința liberă vizibilă în clinamen se îndreaptă într-o singură direcție: voluptatea. Gândirea lui Lucrețiu, rareori prezentată ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
în evidență trista frumusețe. Căci amândouă cilioaiele aveau ochii mari, migdalați, de un albastru bătând spre violet, pielea feței catifelată, bruneție, năsucul ușor în vânt, buze roșii, senzuale, talia fină, dar, din păcate, printr-una din acele neștiute legi care guvernează infinitatea de alcătuiri ale Cosmosului, mijlocul lor se termina prin trei picioare, așa încât, ridicându-se, cilioaiele îți dădeau mereu impresia jenantă a unor trepiede umblătoare. Alături de cele două picioare pe care le are tot omul, cilioaiele mai aveau unul, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
de Les Illuminations, țelul lui Rimbaud nu mai este analiza modurilor viziunii sau ale sentimentului, ca în literatura curentă; el depășește aici stadiul descriptiv și vizează spre anume generalitate și valabilitate atotputernică, generalitate și valabilitate prin care - asemenea legii ce guvernează fenomenele fizice - devenim stăpâni pe realitate, pe lumea posibilităților de exprimare. * Asupra metodei rimbaldiene, Claudel stăruie îndelung. El vorbește despre o anestezie - prin mișcare - a îndatoririlor permanente ale personalității, despre punerea în contact a eului - stupefiat în felul acesta - cu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mie, Ca o boare, ca o pală Ca o scurgere sangvină, Ca o moarte de impală Între colții de felină... Tu, iubito, ești petală Sfârșind lent în agonie Și în moarte vegetală Ca o umbră cafenie... Toamna noastră-i infernală Guvernând cu tiranie Criza mea autumnală, Obsesiva mea manie... Referință Bibliografică: Toamnă infernală / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 981, Anul III, 07 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
TOAMNĂ INFERNALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364340_a_365669]
-
Univers s-așterne „argintăria /ramurilor de stele”: „N-ai decât / să-ți odihnești umbra / ascultându-mi adierea / tălpilor / sub argintăria / ramurilor de stele...” N-avem voie a uita: suntem scânteiere de Macrocosmos, niște „frunze rostogolite de vânt în țărână” (Homer). Guvernați de Marele Tot. „Poți visa!...” (Om și Univers). Incitant e „glasul visului” (Dahna). Te poți aventura în spațiul departelui, acolo unde tronează înstelările. Invitația este generoasă: „Ține în gură / Luna / presărată cu ochii / Lumii...” (Om și Univers) Inflexiunile imperativului „ține
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
dată fiecăruia dintre noi. Așa ajungem să ne „măsurăm” durata vieții, adică vârsta, și atunci pentru unii timpul poate deveni prieten sau dușman... În raport cu veșnicia naturii, cu cerul și pământul, cu apele curgătoare sau întinderile nesfârșite, cu aștrii luminoși ce guvernează ziua și noaptea (alte entități), timpul măsurabil ni s-a dat doar nouă, oamenilor. Iar omul, ca ființă rațională, a fost cel care a inventat forme de măsurare a timpului pentru a stabili o anumită ordine. Altfel, el se scurge
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
faima țării dincolo de granițe, și mă refer aici la o mare personalitate de talie mondială care a slujit la Universitatea din Chicago, Mircea Eliade, ale cărui locuință și loc de veci nu le găsești, datorită nepăsării, atât a celor ce guvernează țara, cât și a unora din diaspora care, prinși în vâltoarea vieții de dincolo de ocean, nu s-au preocupat să realizeze, pentru îndrumarea celor dornici de cunoaștere, fie un ghid, fie o placă comemorativă la casa acestuia. Dacă nimeni nu
VENI, VIDI, VICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364523_a_365852]
-
și el adevărul, numai că e răsturnat.” Comunismul este o mișcare religioasă cu aparențe politice. El este politicul devenit religie, finitul convertit în infinit, comunismul este hybris-ul total. În condițiile instaurării lui istorice, lumea nu va mai putea fi guvernată lumește, răsturnarea valorică și confuzia spirituală generate de el făcând imposibilă ordinea tradițională ca mijloc de afirmare a valorilor spirituale anterioare, care nu vor mai putea fi restabilite decât de martiri, afirmă Kirgegard într-o profetică anticipare a „anti-revoluționarilor” est
DESPRE BISERICĂ, ISTORIE ŞI INTELECTUALII DE ASTĂZI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361398_a_362727]
-
sau comune. Este o mare pierdere pentru România, renunțarea voită și inconștientă, la aceste resurse naturale care ar trebui să aducă poporului român tot ce își dorește, bunăstare și un trai decent. Cine este de vină? Vinovații sunt cei care guvernează țara fără să țină cont de multe criterii economice și sociale, care sunt ignorate cu atâta ingratitudine. Deocamdată vom trece pe lângă monumentul celor dispăruți prematur, lăsând pe soclul acestui simbol o floare și un gând de recunoștință. Divinul Creator să
4 DECEMBRIE 2009 MONUMENTUL EROILOR MINERI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363056_a_364385]
-
este sentimentul de afecțiune, adică dragostea, consecință a cunoașterii binelui ori a răului? Fără a face trimitere la Sfânta Scriptură (știind foarte bine că Dumnezeu nu a produs răul), ci doar la viața socială, cutumă, norme și legile care o guvernează, reușim să găsim un răspuns convingător? Firesc, în funcție de cultura generală a fiecăruia, de experiența sa de viață, de cunoașterea și implicarea sa în viața religioasă, răspunsul va înclina spre bine ori spre rău, fiecare putând argumenta una din cele două
DARUL IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363229_a_364558]
-
Manuscris > Lucrari > "EUL" DINTR-O NARAȚIUNE NU SE CONFUNDĂ CU AUTORUL Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1081 din 16 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului “Eul “ dintr-o narațiune nu este acealaș cu autorul Opera clasică este nemijlocit guvernată de presupunerea și recunoașterea obligatorie a existenței unui Autor, părinte și proprietar legal al operei. Se cunoaște faptul că orice operă narativă comportă un narator, adică un eu- subiect al enunțării, care nu se confundă- aproape niciodată- cu autorul, ci
EUL DINTR-O NARAŢIUNE NU SE CONFUNDĂ CU AUTORUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363338_a_364667]