1,502 matches
-
să-I acordați atenția. PĂTRATUL. În pătratul respectiv care e un dreptunghi rotund veți observa doi bărbați care, stând pe vine se alăptează dar nu de la o lupoaică, cum intelectual puteați greși. De la lupoaică se alăptează doar membrii Partidului Noua Haită. Bărbații, adevărații bărbați care sunt doar ai noștri și care stau în poziția amintită, sug dintr-o sticlă de samahoancă, ceea ce ne va aduce, dincolo de damph, un plus de voturi din partea cultivatorilor de sfeclă domestică și, acolo unde sunt condiții
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
viitorul președinte, așa că să fie atent cum se poartă-n societate, cum mănîncă, deoarece mănîncă cu bavețică. Nu poate invoca scuza că are numai doi ani. Deschid din nou aparatul și dau peste un sociolog marinar care explică cauza atacurilor haitelor de rechini din apele Floridei: Îi confundă pe Înotători cu focile. Mai ales labele, ochelarii și furtunul de scafandru Îi derutează, asemănarea e totală. Unde mai pui că rechinii nu văd bine și au și boală pe foci. Închid televizorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Gligor Hașa, de exemplu, susține că membrii animalici ai Convenției i-au cerut scalpul, la o reuniunea de la Deva. Greu de crezut, deoarece scalpul lui Gligor trebuie să fie oribil. Iată cum descrie el pe dușmanii neamului nostru strămoșesc: „O haită de lupi hămesiți de foamea răzbunării, cu ochii roșii”. Lipsa de fantezie În domeniu a devenit alarmantă. Ar trebui folosite și alte animale. Tapir bestial, de pildă. Pui de focă nemernic, pitpalac cu ochii verzi, arici plătit, meduză trădătoare, sconcs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
țigan, muzicant - a răspuns Pâcu, zâmbind unui gând. Că te gândeai la o întâmplare nu ar fi mare lucru, dar tu ne ai întrebat dacă știm ce ne-o lipsit în noaptea asta - nu l-a slăbit moș Dumitru. O haită de lupi, Dumitre! Nu unul-doi, ci o haită, băiete, care, cu ochii lucind în lumina felinarelor, să se învârtă în jurul nostru cu gând hain...Asta ne lipsea, Dumitre! Apoi multe mi-au trecut și mie prin cap, dar la lupi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Că te gândeai la o întâmplare nu ar fi mare lucru, dar tu ne ai întrebat dacă știm ce ne-o lipsit în noaptea asta - nu l-a slăbit moș Dumitru. O haită de lupi, Dumitre! Nu unul-doi, ci o haită, băiete, care, cu ochii lucind în lumina felinarelor, să se învârtă în jurul nostru cu gând hain...Asta ne lipsea, Dumitre! Apoi multe mi-au trecut și mie prin cap, dar la lupi, și încă la o haită, nu m-am
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
unul-doi, ci o haită, băiete, care, cu ochii lucind în lumina felinarelor, să se învârtă în jurul nostru cu gând hain...Asta ne lipsea, Dumitre! Apoi multe mi-au trecut și mie prin cap, dar la lupi, și încă la o haită, nu m-am gândit - a răspuns moș Dumitru, clătinând din cap a mirare. Când ne spui pățania țiganului cu haita de lupi, moș Pâcule? a întrebat Hliboceanu. Diseară, la Crâșma din drum. Colea la căldurică, cu un vinișor fiert dinainte
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Asta ne lipsea, Dumitre! Apoi multe mi-au trecut și mie prin cap, dar la lupi, și încă la o haită, nu m-am gândit - a răspuns moș Dumitru, clătinând din cap a mirare. Când ne spui pățania țiganului cu haita de lupi, moș Pâcule? a întrebat Hliboceanu. Diseară, la Crâșma din drum. Colea la căldurică, cu un vinișor fiert dinainte și cu niște guri căscate ca ale voastre în față, îi altceva - a răspuns Pâcu, râzând cu mare poftă. Dealul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a scos însă nici o vorbă până aburii vinului din ulcica plină nu i-au gâdilat nările. A sorbit cu zgomot din vinul fierbinte, și-a dres glasul și a deschis vorba: Apoi mie îmi stă în minte pățania țiganului cu haita de lupi...Parcă îl văd pe țigan povestind, tot așa într-o iarnă ca asta, în crâșma din sat de la mine. Avea obiceiul de scârțâia din scripcă pe lângă câte o masă cu gospodari încălziți de băutură...Primea și el câte
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
apărut ea în povestea din visul lui PAM. Povestea din visul lui PAM ne spune acum că asupra Țării lui Verde Împărat s- a abătut o mare nenorocire. Ca un nor negru de lăcuste, s-a năpustit peste Țară o haită de zmei. Ca să nu fie descoperiți de oameni, zmeii și zmeoaicele s-au ascuns sub înfățișări felurite: unii dintre ei au luat și ei chip de om, dar cei mai mulți s-au transformat în omizi hrăpărețe care rod frunzele verzi și
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
geometrie și fără nici un stil. Îmi dau seama că nu am mai simțit până acum această duhoare olfactivă În nenumăratele mele preumblări pe aceste străzi argăsite și n-am văzut luxurianța vegetației și Înflorirea deșănțată a murdăriei; pe lângă garduri mișună haite furișate de câini sau de oameni la pândă. Mirosul greu de mortăciune, intrată de mai multe zile În putrefacție, mă paralizează; muște mari, roșcate bâzâie soioase peste tot. De după câte o perdea, pătată violent de culori indecise, mă privește cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
bune de mâncat, observă Chisăliță, privind spre muntele care se înălța lângă ei. — Ba să nu crezi... spuse Bunelu, pe care îl încerca duioșia față de mormanul de gunoi. Numai că azi a fost o zi proastă. Au trecut de dimineață haitele de câini, nu mai rămâne nimic după ei. De când s-a închis abatoru’, nu mai ai loc de cotarle... Puțică încropiseră o grămăjoară de nuiele. Flăcările săltară cu vioiciune, alungindu-le fețele. Fiecare își căută un loc în care să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Știu exact cine a pus asta la cale. E o vulpe diabolică în trup de om. A fost trimisă de demon să distrugă dinastia Ch’ing. Însă există mai multe vulpi în Orașul Interzis. Vulpea cea rea și-a chemat haita. Tu - arată ea spre Nuharoo - ești una dintre ele. Și tu - arată înspre mine - la fel. Majestatea Voastră, e vremea să mă răsplătiți cu funia de mătase albă ca să am onoarea de a mă spânzura. Aceste vorbe provoacă agitație în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
nu a putut să spună nu. China nu se află în poziția de a se apăra singură și nu își poate permite luxul de a-și face din Rusia un dușman. Prințul Kung scrie în epistola către împărat: „Când o haită de lupi e pe urmele unei căprioare bolnave, ce mai poate să facă bietul animal decât să cerșească milă?“. Rușii vor regiunea Amur din nord, pe care deja au pus mâna. Ei s-au și instalat de-a lungul fluviului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
dar care avea să facă parte începînd din acest moment din arsenalul verbal obișnuit al comuniștilor. Termenii aceștia insultători includeau formule cum ar fi: "Clica criminală a lui Tito," "Tito Iuda și complicii lui," "trădătoridemni de dispreț și lachei imperialiști," "haită de rechini faliți", "trădători ai internaționalismului proletar," "mesagerii siniștri ai lagărului războiului și morții, ațîțători trădători la război și demni urmași ai lui Hitler," "bandă de spioni, provocatori și ucigași," "cîini ținuți în lesă de americani, rozînd oasele imperialiștilor și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Arendt au dezvoltat-o, lărgind cercetarea și oferind unele soluții. Canetti, într-un alt context, a consacrat subiectului douăzeci și cinci de ani din viață, descriind cu subtilitate, pînă în detaliu, diferite varietăți ale marilor ansambluri, de la mulțimile în germene pînă la haitele prădătoare. Masele lui Canetti, crede Moscovici, sînt veritabile corpuri sociale care sînt disecate anatomic, așa cum se face în facultățile de medicină. Canetti a pătruns pînă în colțurile cele mai ascunse, pînă în subteranele maselor. Dar Moscovici? Lucrarea pe care o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lipsa locurilor de muncă, spre lipsa de încredere în viitor. Dar, în fine, afla și ceva nou despre ce-l aștepta pe fiul său, și sărmanul cismar simțea cum i se frânge inima. Ar fi vrut să ia la goană haita aceea de javre puturoase, dar munca lui depindea de oamenii din sat și, printre altele, nu-i stătea în caracter mojicia. Își ascundea bine ceea ce simțea dând găuri și mai abitir cu sula, fără să piardă însă nimic din ceea ce
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mă duceau,/ Alăturea, numai tu plângeai.// Dar eu nu vedeam,/ Ieronim, că tu stai,/ Lângă mine și plângi,/ Muget de fiară mi se părea c-aud,/ Să vină un om sfânt era mare amea rugă,/ La simpla apropiere a lui,/ haita de animale să fugă." (O aripă de vrabie). Iată cum vârsta plină de bucurie a copilăriei, surplusul de viață, sunt înlocuite la Ileana Mălăncioiu de moarte, precum și de un eros de tip macabru, ambele devenind temele fundamentale ale creației acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a fost pe trupul ei". Motivul vânătorii este reluat în 1973 în "Fals tratat de vânătoare". Poetul este mai senin și mai moralizator, așa se explică titlul poemului " O pildă de laudă a puterii vânătorului": "îl bate vântul și-ndeamnă/ Haite de câini să-l muște în fiece clipă/ Să nu încerce a învăța/ să moară". Dacă, în celălalt volum, câinele își caută stăpânul o întreagă existență, imagine cu largi semnificații de singurătate, în noua carte, câinele sau câinii hărțuiesc în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
alte valori, în creația de mai târziu a poeților contemporani. Arghezi se impune cu un univers cunoscut în estetica lui: folclorul, istoria, Biblia și valorificarea unei bogate tradiții: "Era să fie sărbătoare/ sau slujbă de înmormântare?/ Urlau și câini-n haită la năvală/ ajută, Doamne, țara-i în răscoală". Poetul imaginează o suită de portrete, în care se înfruntă, de o parte,căprarul, din "Lipsesc morminte", Pătru al Catrinei, Răzvrătitul, de partea cealaltă Conul Alecu, Coana Mare, Duduia. Duduia amintește de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de răutățile liftelor să mai cînte și altceva decît ce i-a învățat Eno. Oaia în mitologia geților, era consi- derata un animal sfînt și binecuvîntat de Sîntu, pentru că a scăpat Neamul Ales de la dispariție cînd Mamarca și-a slobozit haitele de draci pe la mijlocul secolului XVll î.e.n. și a adus cele mai cumplite geruri peste Carpați. Sîntem Fiii Oii și nu ai ploii sau prepuțiului tușinat, adică neam de oieri ce am fost de-a pururi pe aceste meleaguri și de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
acestei agresiuni disproporționate cum că operațiunea ar fi fost comandată „de sus”, însăși Elena Ceaușescu fiind iritată de nurii Margaretei Pâslaru. Comodă și liniștitoare acoperire a unui act de cruzime lașă al oamenilor de cinema care s- au năpustit în haită să „omoare” dovada vie și batjocoritoare a lașității lor. Meandre (1967) sau Politică plastică — De unde vii ? — De la gară ! — Ai condus pe cineva ? — Am privit cum pleacă trenurile... — Gelu, băiatul tău, ți-a lăsat o scrisoare... — Ce scrie ? — Că s- a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
strict la nivelul familiei care folosește în scop personal tot ceea ce-i aparține. Instinctul de familie (tribal) se regăsește și în lumea animală. De regulă însă aici determină formarea grupurilor de indivizi de ambele sexe sub formă de turme, cirezi, haite, colonii, bancuri, stoluri etc. Foarte dezvoltat la păsări (papagali, perușele, bot-roșu, corbii de munte), acest instinct devine foarte puternic la mamifere (morse, nevăstuici, caii mustangi) și mai ales la maimuțe, care se organizează în adevărate comunități conduse de un exemplar
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
conchide Paulescu, societățile pe care oamenii și animalele le formează sunt societăți naturale, pentru că sunt bazate pe instincte. Astfel oamenii formează familii, triburi, nații, state, uniuni de state, confederații etc., iar animalele, la rândul lor, formează familii, turme, stoluri, cirezi, haite, bancuri, colonii etc. Ceea ce concură în mod decisiv la formarea acestor societăți este instinctul de iubire cu toate formele ei: conjugal ă, părintească, filială, frățească, de rudenie (familială) și națională. Organizarea acestor societăți este determinată de instinctul de dominație și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sufletului aflat în ipostaza sa ritualică: "M-aș duci, m-aș duci / Unde arî cucii, / Să văd cucul cornărind, / Boii brazda răsturnând. / Ciocârlia fată mare / Li cara la cuci mâncare, / Ciocârlia li făce, / Rândunica li pune, / Perpelița li-așterne. / Dar haita de pupăză / S-a suit sus pe răsteie / Ș-a strigat la boi să steie. Da cucu / Mi-a propit plugu / Și din guriță grăia / Și polița curăția. / Ce ai, pupăză, cu mine / Că eu nu-nșir sfat cu tine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru că Regele era un pasionat amorez: „Să faci dragoste este un lucru periculos/Un cerb fericit care și-a atins scopul/Și și-a petrecut noaptea într-o încleștare amoroasă /își imaginează că poate dormi a doua zi/ Dar când haita de câini/ Și cornurile care sună fără oprire/ îl gonesc în câmp deschis, / Simte că nu mai are aer/ Nu mai are forță/ Și îmbuibat de plăceri/ Este ucis de către vânător“ Datorită pasiunii pentru vânătoare, l‘Ile-de France a rămas
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]