3,185 matches
-
cum a putut să-i care cu el pe toți. — N-aș putea să-ți spun, zise Ignatius. Apoi adăugă cu indignare: Când m-am trezit, am găsit capacul dat la o parte. Firește că nu m-a ajutat nimeni. Halatul alb mă trăda; au știut toți că eu sunt vânzătorul, adică un paria. — Ce-ai zice să mai încerci o dată? — Cum? în halul în care mă vezi că sunt, te aștepți să o pornesc din nou pe străzi? Cei zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mai puțin, te poți aștepta să mă vezi. — Îmi pare tare bine, băiete. Spune-mi domnu’ Clyde. — Așa voi face, răspunse Ignatius, adunând cu limba o firimitură descoperită în colțul gurii. Și uite ce, domnule Clyde, vreau să duc acasă halatul acesta ca să-i dovedesc mamei că am o slujbă. Vedeți, ea e alcoolică și are nevoie de certitudinea că muncesc și aduc bani acasă, ca să aibă cu ce-și procura băutura. Viața mea este destul de dificilă. Într-o zi am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mai importante proiecte ale mele și sunt nerăbdătoare să știu în ce condiție psihică te afli acum. Te rog deci, ridică-te dintre perne și scrie. M. Minkoff Ceva mai târziu, cu pielea lui trandafirie numai cute, învelit într-un halat de flanelă pe care un ac de siguranță îl ținea strâns în jurul șoldurilor, Ignatius stătea la biroul din camera sa și își umplea stiloul cu cerneală. În hol, mama lui vorbea la telefon cu cineva, spunând: — Ș-am folosit pân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
zău, dacă-i place ceva. M-am cam săturat de el, chiar dacă-i fi-miu. Am făcut o salată bună de cartofi. Bătrânu’ ăla mi-a spus că-i place salata de cartofi. — Aș vra să vezi și tu ce halate mari mi-aduce la spălat. Și ce sfaturi îmi dă cum să le spăl. Ai zice că vinde fulgi de săpun la televizor. Vorbește de parcă-i cine știe ce mare scofală să-mpingă căruciorul pe străzile din centru. — Ia uită-te la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de băut. Așteaptă să vină bătrânu’. O să ne simțim bine. Tu și cu dânsu’ puteți dansa după patefon. — Să dansez? Nu-mi arde să dansez cu nici un bătrân. Ș-afară de asta, mi s-au umflat picioarele azi după-masă, în timp ce călcam halatele alea. — Irene, nu se poate să-i strici chefu’, fetițo. Să-i fi văzut mutra când l-am invitat, în fața bisericii. Bietu’ bătrân! Pun pariu că nime’ nu-l invită. — Zi, a vrut să vină? — Cum să nu vra! Ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
televizor ursul Yogi. În pauzele dintre paharele cu vin, să-mi aduci o gustare. Valva mea plânge după o consolare. — Voi de colo, ia mai tăceți din gură! țipă domnișoara Annie de dincolo de jaluzele, pe când Ignatius își adună în jurul trupului halatul și trecu în hol, preocupat de problema lui cea mai importantă: să organizeze un nou atac cu care să răspundă afrontului pe care i-l făcuse fufa. Asaltu prin drepturile civile eșuase, deoarece oamenii părăsiseră rândurile. Existau desigur alte asalturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
lobul urechii stângi mi-am prins un cercel mare de aur, în formă de cerc, pe care l-am găsit la un magazin de noutăți. Am fixat cu un ac de siguranță hangerul din plastic negru de o parte a halatului meu de vânzător. Un pirat nu prea impresionant, veți spune. Și totuși, când m-am privit în oglindă, a trebuit să admit că arătam destul de bine și aveam un aer dramatic. Am fluturat sabia de abordaj spre Clyde și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
patinoar? O sală de gimnastică? O catedrală pentru negri? Apoi se întrebă ce s-ar întâmpla dacă ar duce pe dig planșeta pentru exerciții fizice a doamnei Levy și ar arunca-o în golf. Se șterse cu grijă, își puse halatul de pluș și se duse din nou în camera de gimnastică. Domnișoara Trixie stătea în capul oaselor pe divan. Obrazul îi fusese șters de cremă. Gura îi era mânjită cu ruj portocaliu. Ochii ei miopi erau accentuați cu fard de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
film, vulgaritățile ei crase împotriva teologiei și geometriei, împotriva bunului-gust și decenței. (Nu înțeleg pornirea aceasta a mea de a vedea filme; îmi face aproape impresia că am filmele „în sânge“.) Notă de sănătate: stomacul meu a întrecut măsura; cusăturile halatului meu de vânzător plesnesc groaznic. Pe mai târziu, Tab, Tânărul Vostru Muncitor Pacifist. Doamna Levy o ajută pe renovata domnișoară Trixie să urce scările și îi deschise ușa. — Aici e Levy Pants! mârâi domnișoara Trixie. — Te-ai reîntors acolo unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
crenvurști erau probabil săraci. Va fi bucuros de câțiva gologani. Omul putea fi un excelent paravan. Și nici n-ar fi avut habar de ce se întâmplă. Părea totuși om cu carte. În cele din urmă, puțin după ora unu, un halat alb se rostogoli din troleibuz și dădu buzna în garaj. După câteva minute, ciudatul negustor își împingea căruciorul afară pe stradă. Tot mai purta cercelul, eșarfa și sabia de abordaj, observă George. Făceau probabil parte din inventarul lui de vânzător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
spre Jones. — Hei, ascultă! spuse acesta. Pân’ nu pleci, zi-mi și mie ceva. Ce crezi că tre’ să facă un negru ca să nu fie nici vagabont, nici să lucreze sub salaru’ minim? — Vai de tine! spuse Ignatius, căutând prin halat marginea trotuarului ca să se sprijine și să se ridice. Nici nu-ți poți da seama în ce stadiu de confuzie te afli. Toate judecățile tale de valoare sunt greșite. Când vei ajunge în vârf, sau acolo unde vrei să ajungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
și eficacitate întindea cu energia unui pompier ketchup și muștar pe marfa vândută. Ce splendidă zi! Semnele Fortunei erau mai mult decât promițătoare. Domnul Clyde, mut de uimire, primi salutul vesel al vânzătorului Reilly și zece dolari, iar Ignatius, cu halatul plin de bancnote, primite de la puști și de la magnatul crenvurștilor, se urcă în troleu cu inima ușoară. Intră în casă și o găsi pe mama lui vorbind cu voce scăzută la telefon. — M-am gândit la ceea ce mi-ai spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
vorbește cu tine? întrebă Ignatius. — Taci din gură. — Mulțumesc. Văd că atmosfera aici e la fel de veselă ca întotdeauna. Câți bani ai adus azi? Un sfert de dolar? țipă doamna Reilly. Sări de pe scaun și băgând mâna într-unul dintre buzunarele halatului scoase afară ilustrata lucitoare. Ignatius! — Dă-mi-o imediat înapoi, tună Ignatius. Cum îndrăznești să mânjești imaginea aceasta minunată cu mâinile tale de precupeață? Doamna Reilly mai aruncă o privire spre ilustrată și apoi închise ochii. De sub pleoapele plecate lunecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-i drumul. — O, Doamne! exclamă Ignatius. Lasă-mă, te rog. Nu știu să dansez. Hai, vino, spuse Timmy. Te învăț eu. Îmi place să dansez. Conduc eu. Dă-i drumu’, umflatule, spuse amenințător Betty. — Nu. Nu-i cu putință. Sabia, halatul. S-ar putea să lovesc pe cineva. Am venit aici să vă vorbesc, nu să dansez. Nu știu să dansez. N-am dansat niciodată. N-am dansat în viața mea. — Ei bine, o să dansezi acum, îi spuse Frieda. Doar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Voia să danseze cu tine. „Îngrozitor!“ „Fă-l să plece!“ „Ne strică petrecerea.“ „Monstruos!“ „Periculos!“ „O catastrofă.“ — Pleacă de aici, strigă Dorian. Ne ocupăm noi de el, spuse Frieda. — Foarte bine, spuse de sus Ignatius, în timp ce fetele îl apucaseră de halat cu mâinile lor butucănoase și îl împingeau spre ușă. Ți-ai ales singur destinul. N-ai decât să trăiești într-o lume măcinată de războaie și vărsări de sânge. Când va cădea bomba, să nu mă cauți. Voi fi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Du-te și pun-te lângă scenă, mama ei, să nu-ți scape un coș de pe fundu’ don’șoarei O’Horror. Jones îi făcu vânt lui Ignatius să treacă mai repede prin ușa capitonată. Ignatius intră atât de impetuos, încât halatul i se roti în jurul gleznelor. Chiar și în întuneric observă că localul părea ceva mai murdar decât fusese la vizita lui anterioară. Se adunase precis destulă murdărie pe podele ca să permită o cultură mai restrânsă de bumbac. Dar nu văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
săltând, se năpusti spre capul lui Ignatius. — Hei, strigă Darlene. E nebunu’ ăla! Tocmai când Ignatius era pe punctul de-a se năpusti afară din local, papagalul care sărise de pe scenă ajunse la el’pe umăr. Își înfipse ghearele în halat și apucă cu ciocul de cercel. — Doamne, ajută-mă! strigă Ignatius, sărind în sus și lovind în pasăre cu mâinile lui iritate care îl mâncau. Ce amenințare avicolă făcuse oare să derapeze roata Fortunei în așa hal? Când se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de ochii lui. I se păru că lumina farurilor tremură și începe să pălească, apoi leșină. Ar fi căzut chiar în fața autobuzului, dacă Jones n-ar fi sărit în mijlocul drumului și n-ar fi tras cu mâinile lui mari de halatul alb. Ignatius căzuse astfel pe spate și autobuzul, lăsând o dâră de gaze arse, trecu, huruind, la câțiva centimetri depărtare de cizmele lui. — E mort? întrebă Lana Lee plină de speranță, privind spre grămada de material alb întinsă în mijlocul străzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
rapidă, încât omul, prea surprins, nu acționase până atunci. — Lăsați-mă să mă uit eu la el, spuse tare, aplecându-se și ascultând inima lui Ignatius. O bătaie ca de tobă îl înștiință că viața mai pulsa încă sub metrajul halatului alb. Îi apucă încheietura mâinii. Ceasul cu Mickey Mouse era turtit. N-are nimic. Și-a pierdut doar cunoștința. Omul își drese glasul și ordonă fără vlagă: Dați-vă înapoi! Are nevoie de aer. Strada era plină de lume și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ei să leșine pe stradă în fața unui bordel. Domnul Clyde și cazanul său clocoteau și bolboroseau. Dacă Reilly ar fi încercat să apară din nou la Paradisul Vânzătorilor, chiar că i-ar fi înfipt furculița în gât. Dar mai erau halatele și accesoriile de pirat pe care Reilly le scosese probabil pe furiș din garaj, în după-amiaza trecută. Va trebui totuși să ia legătura cu maimuțoiul, cel puțin ca să-i spună să nu mai dea pe acolo. Nu te poți aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
strigă ceva, dar bubuitul mașinii domnului Levy îi acoperi vocea. În timp ce el se îndepărta, un fum albastru se așternu peste Plymouth-ul tamponat. — Acu’ chiar c-ai făcut-o, îi spuse doamna Reilly lui Ignatius, apucându-l cu mâinile de halatul alb. Acum chiar c-am dat de bucluc, băiete. Știi ce-ți pot face pentru plastografie? Te pot arunca într-o-nchisoare federală. Bietul om! Amenințat să fie dat în judecată și i se cer cinci sute de mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Ce zici dacă terminăm peste două ore cu asta? — Nici o problemă, spuse Tom. Oricum, am de scris câteva notițe la birou. Joshua se întoarse și ieși din cameră, scoțându-și mănușile. Puse cilindrul, ochelarii și masca de hârtie în buzunarul halatului de laborator, își scoase ecusonul detector de radiații și se îndreptă grăbit spre mașină. În timp ce conducea spre centru, aruncă o privire spre cilindrul care ieșea din halatul de laborator, aruncat pe scaunul pasagerului. Ca să respecte protocolul, Josh trebuia să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
cameră, scoțându-și mănușile. Puse cilindrul, ochelarii și masca de hârtie în buzunarul halatului de laborator, își scoase ecusonul detector de radiații și se îndreptă grăbit spre mașină. În timp ce conducea spre centru, aruncă o privire spre cilindrul care ieșea din halatul de laborator, aruncat pe scaunul pasagerului. Ca să respecte protocolul, Josh trebuia să se întoarcă la laborator și să expună șobolanii rămași până la orele 17. Genul acela de program strict și necesitatea de a-l respecta părea să reprezinte tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
plastic cu gunoi. Un câine rupsese un sac, iar conținutul era împrăștiat pe câteva trepte. Se opri în fața apartamentului 38 și apăsă pe sonerie. — Imediat, la dracu’, strigă sora lui. Tom așteptă. Într-un târziu, ea deschise ușa. Purta un halat de baie. Părul ei scurt și negru era strâns la spate. Părea supărată. — A sunat nenorocita, zise ea. — Mama? — M-a trezit din somn, nenorocita. Se întoarse pe loc și intră în apartament. Tom o urmă. Credeam că ești băiatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
aici, din când în când. Știe ce e de făcut. Lucrează la Pompele Funebre Hilldale. Marty își șterse transpirația de pe frunte. — Iisuse. De când se întâmplă chestia asta? — Cam de un an. — Un an! — Numai noaptea, Marty. Numai noaptea, târziu. Poartă halatul meu, seamănă cu mine ... Arătăm la fel. Stai puțin, zise Marty. Cine i-a dat fetei proba de sânge? Lisei Weller. — OK, spuse Raza. Mai face și greșeli, uneori. — Lucrează și după-amiaza, uneori? — Numai duminicile, Marty. Dacă am eu vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]