1,576 matches
-
după 44 de ani, traducere de Marilena Alexandrescu, Vlad Ranetescu, Tibor Szabó Zoltán, București, Editura Compania. Mic dicționar diplomatic român (1967), București, Editura Politică. Mică enciclopedie de relații internaționale pentru tineret (1984), București, Editura Politică. Miroiu, Andrei (2005), Balanță și hegemonie. România în politica mondială, 1913- 1989, București, Editura Tritonic. Miroiu, Andrei, Ungureanu, Radu-Sebastian (ed.) (2006), Manual de relații internaționale, Iași, Editura Polirom. Montias, Michael (1964), "Background and origins of the Rumanian dispute with Comecon", în Soviet Studies, nr. 2, vol
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, pp. 11-33. Stykalin, A. S. (2006), "URSS și Iugoslavia: zig-zagurile relațiilor bilaterale (a doua jumătate a anilor '50, începutul anilor '60", în Anton, Mioara, Anghel, Florin, Popa, Cosmin, Hegemoniile trecutului. Evoluții românești și europene, București, Editura Curtea Veche. Stykalin, Alexandr (2002), "The Romanian leadership and the fate of Imre Nagy", în Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4, 2002, pp. 69-76. Stykalin, Alexandr (2005), "Relațiile sovieto-iugoslave și afacerea Imre Nagy", în Arhivele
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Constantin, (coord.), România și securitatea europeană, București, Editura Politică. Vlad, Corneliu (1987), Pentru ca soarele să nu răsară dinspre asfințit, București, Editura Politică. Volokitina, T. V. (2006), "Convorbirile sovieto-române de la Moscova. Ianuarie- februarie 1954", în Anton, Mioara, Anghel, Florin, Popa, Cosmin, Hegemoniile trecutului. Evoluții românești și europene, București, Editura Curtea Veche, pp. 359-374. Wallerstein, Immanuel (1989), The modern world system, vol III, ("The Second Era of Great Expansion of the Capitalist World-Economy, 1730-1840"), New York, Academic Press. Wallerstein, Immanuel (1991), Geopolitics and geoculture
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în Meiklejohn Terry, Sarah (ed.), Soviet policy in Eastern Europe, New Haven, London, Yale University Press, pp. 125-154. Zoltán, Novák Csaba (2006), "Pregătirea reformei administrative din 1968 și problema națională în România", în Anton, Mioara; Anghel, Florin; Popa, Cosmin (coord.), Hegemoniile trecutului. Evoluții românești și europene, București, Editura Curtea Veche, pp. 397-409. Indice A Acheson, Dean / 91, 595 Achim, I. / 622 Aczel, Tamas / 332, 599 Adjubei, A. / 256, 259 Adler, Emmanuel / 32, 599 Alexandrescu, Andrei / 309, 599 Alexiev, Alex / 361-363, 365
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
este o secție specială a partidului”. Nicolae Ceaușescu, 15 martie 1973. Teoreticieni de marcă ai totalitarismului, precum Carl J. Friedrich și Zbigniew Brzezinski, în încercarea de elaborare a unei definiții fenomenologice a noțiunii, au inclus printre trăsăturile distinctive ale totalitarismului hegemonia poliției politice. Împărtășind această optică și pornind de la ipoteza de lucru conform căreia poliția politică a fost un „ingredient” indispensabil în edificarea celorlalte componente ale regimului totalitar, am considerat că orice analiză a regimului comunist ar fi, fără îndoială, fragmentară
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
iunii care se ridic? din profunzimile timpului, o for?? pe c�ț de elementar? , pe at�ț de concret? �. At�ț De Gaulle c�ț ? i Iorga s? ar sim? i la largul lor �n zilele noastre. Iorga a considerat �ntotdeauna Uniunea Sovietic? drept � ... o hegemonie na? ionalist? cu preten? îi sociale�, ? i nu a crezut c? poate d? inui mult? vreme �n fă? a unicei realit?? i adev? rate: na? iunea. De Gaulle trata comunismul cu acela? i dispre? , consider�ndu? l drept o beteal? str
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a crezut c? poate d? inui mult? vreme �n fă? a unicei realit?? i adev? rate: na? iunea. De Gaulle trata comunismul cu acela? i dispre? , consider�ndu? l drept o beteal? str? lucitoare, dar trec? toare, drept o masc? a hegemoniei imperiale. Iar atotputernica supraputere comunist? s?a destr? maț pe linia de separă? ie a componentelor sale reale: cele na? ionale ? i cele religioase. A?a cum a prezis De Gaulle, Germania s? a unit, Europa central? r? s?ritean? este liber
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d o c? dere temporar? a celui de al treilea � Imperiul rus. Sub Stalin, Rusia a reu? it �ns? s? instituie o dictatur? na? ionalist? dur? , moderniz�ndu?? i for? ele militare ? i poli? iene? ți că s??? i restabileasc? �hegemonia na? ional? cu preten? îi sociale�. Dup? al doilea r? zboi mondial, Europa central? r? s?ritean? a devenit perimetrul de ap? rare al supraputerii sovietice ? i a fost tratat? timp de aproape o jum? țațe de secol conform unui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu a mai avut nici o oscila? ie. Mult �nainte că Stalin s? fi transformat Cominternul �ntr? o sec? ie a Comisariatului Sovietic al Poporului pentru Afaceri Externe, Iorga consideră Uniunea Sovietic? drept o succesoare a Rusiei ? ariste, �nclinat? spre expansiune, hegemonie ? i domină? ie. Refuzul Uniunii Sovietice de a recunoa? te retrocedarea Basarabiei Rom�niei era legat oarecum de acest fapt68. Iorga provenea din Moldova, care avea experien? a unor �ndelungate rela? îi cu Rusia. Dar există ? i un lucru cu care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
atunci c�nd Sovietele au pus cu for? a m�na pe Basarabia, Ioaga a spus c? Uniunea Sovietic? este �un hegemon na? ionalist cu preten? îi sociale�69. (Defini? ia dat? Uniunii Sovietice de c? tre Mao Tze-Dun era �o hegemonie bazat? pe socio? fascism�, nu departe de cea a lui Iorga). Iorga a jelit moartea na? ionalistului ucrainean Petliura: �Petliura era un prieten al Rom�niei, un prieten al ?? rîi noastre�70. Un na? ionalist ucrainean �ntre Basarabia ? i Rusia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c�nd, la Rapallo, sovietele au �ncheiat un acord cu Republică German? de la Weimar Iorga a luat foc: �Dou? p? s?ri de prad? cad la �nvoial?; ele r? m�n ceea ce au fost �ntotdeauna ? i sper? s???i refac? imperiile ? i hegemoniile�. C�teva luni mai ț�rziu, Walther Rathenau era asasinat de c? tre nazi? ți. �Fiara �? i ridic? din nou capul�, comenta Iorga, fiind convins c? orice persoan? civilizat? , indiferent de convingerile sale politice, trebuie s? se ridice �mpotriva acestui monstru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r�re. Europa central? r? s?ritean? ? i fosta URSS s�nt cu siguran?? p�ndite de primejdie. Dar chiar ? i acest pericol este preferabil �nghe? ului profund� care a dominat o jum? țațe de Europ? �n timpul R? zboiului Rece, hegemoniei dictaturii totalitariste, care nega ? i interzicea libertatea ? i a ucis milioane de fiin? e umane! S�ntem martorii unei revolu? îi de eliberare �n regiunea aceasta ? i o revolu? ie nu este niciodat? un proces pa? nic. Numai o Europ? Unit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de limbaj reprezintă nucleul întregii drame ca și cum fiecare celulă ar vorbi, ca și cum însuși limbajul ar gândi în locul nostru.5 Tot astfel, la Alexa Visarion, teatrul rămâne în aria căutării și a surprinderii unității minimale a spectacolului, refuzând închiderea în sine, hegemoniile, soluțiile nemijlocite, anecdotica artificială, rostirile acurate, gesturile facile, expresia generalizatoare. Autorul ne vorbește despre o "trezire" a conștiințelor publicului, însă aceasta nu înseamnă o simplă punere în practică a unei conduite morale asumate, ci o adevărată trezvie, dacă ne este
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
tragice. Blaga, Cehov, Shakespeare, Caragiale, Lampedusa, Dostoievski... Și nu am vrut să pierd acestă cale, să mă risipesc... Teatru în acea perioadă era de înaltă valoare Ciulei, Pintilie, Esrig, Penciulescu, Crin Teodorescu, Valeriu Moisescu... Și de atunci nu mă interesează hegemonia conceptului regizoral în afara unui suport moral, etic. Sunt atras de ceea ce se poate împlini într-un limbaj specific, expresiv pentru a naște un dialog între ființă și lume, un dialog înăuntrul ființei, între cunoscut și necunoscut, o răspâtie a solitudinii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
polarizări ale sistemului internațional fac puțin probabile agresiunile clasice, convenționale, Între state rivale care urmăresc acapararea de resurse și/sau teritorii. În perioada de după Războiul Rece, considerată de o mare parte a analiștilor relațiilor internaționale ca fiind caracterizată de o hegemonie benevolentă a Statelor Unite ale Americii (Layne, 2006), amenințările clasice În privința securității, cele din sfera politică și militară, au ieșit din prim-plan, fiind Înlocuite de amenințări În privința securității din sfera economică (presiunile globalizării economiei mondiale), societale (sărăcia și migrațiile), ecologice (Încălzirea globală
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Unipolar Illusion Revisited. The Coming End of the United States Unipolar Moment”, International Security, vol. XXXI, nr. 2. Morgenthau, Hans J. (1985), Politics among Nations. The Struggle for Power and Peace, Alfred A. Knopf, New York. Miroiu, Andrei (2005), Balanță și hegemonie, Editura Tritonic, Bucuresti. Snyder, Glenn H. (1984), „The Security Dillema in Alliance Politics”, World Politics, vol. XXXVI, nr. 4. Ungureanu, Radu Sebastian (2006), „Conceptul de securitate” În Andrei Miroiu, Radu Sebastian Ungureanu, Manual de relații internaționale, Editura Polirom, Iași. Waltz
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Imperiului Român. În secolul al V-lea, Imperiul Român de Apus a sucombat în fața invaziilor teutonice din nord, iar când Imperiul Român de R]s]riț, cu bazele la Bizanț, a reușit, în secolul al VI-lea, s] își reinstureze hegemonia în zona M]rii Mediterane, a fost atacat, la rândul s]u, în partea de est și de sud, de c]tre arabi. Printre multele daune produse de aceste invazii a fost și distrugerea sistemului educațional român, care, prin școlile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vieții sociale ca text; ridicarea textului și limbii la nivel de fenomen fundamental al existenței; aplicarea analizei literare tuturor problemelor; respingerea metodei; interogarea realității și a adecvării limbajului la descrierea acesteia; apărarea discursurilor multiple; centrarea pe relațiile de putere și hegemonie culturală; relativism extrem și tendință către nihilism". În general însă este acceptat că elementul-cheie în filosofia postmodernă este "revoluția lingvistică". Unii postmoderniști preiau ipoteza Shapir-Whorf, conform căreia modul în care "vorbim" despre lume ne modelează weltanschauung-ul, adică felul în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
strategiilor economice, în stare să ofere, doar ele, bunăstare și stabilitate. Existînd, se înțelege, un infailibil garant: sistemul politic de acreditată stabilitate. Romano-catolici, protestanți, neoprotestanți, mormoni și încă atîtea alte denominații: îi trece cuiva prin cap să acceadă la o hegemonie exclusivă care ar putea perturba definitiva armonie statală? Mai întîi, cine i-ar îngădui unei astfel de minți să decidă discreționar? Ieșind, în senina dimineață de mai, pe trotuarul înțesat și, alăturîndu-mă piosului entuziasm general iscat de trecerea celor doi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
decembrie Ar fi de luat în calcul unul macabru cele două războaie mondiale, dacă cel de-al doilea nu l-ar fi surclasat, prin proporțiile dezastrului, pe primul. Și dacă, iarăși, al doilea nu ar fi determinat datorită dezordinei mondiale hegemonia Rusiei Sovietice asupra unei jumătăți din Europa, infestarea comunistă a restului ei și exportul morbului bolșevic pe alte continente. Care ar fi, atunci, momentul astral al secolului? De avut în vedere, nu? partea bună a lucrurilor. Paradoxal, decurgînd, aceasta, din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de sfârșit al Războiului Rece a marcat trecerea într-o veritabilă epocă a globalizării, complet inedită în manifestare, în care comerțul liberal și valorile democratice occidentale se extind la nivel global, frontierele dispar, inclusiv clivajul Nord-Sud, iar statele își pierd hegemonia asupra economiilor naționale în favoarea actorilor nonstatali. Prin contrast, scepticii se bazează pe studiul intensității și al amplitudinii a ceea ce se numește globalizare, pentru a conchide că fenomenul contemporan este cel mult o internaționalizare accentuată, în sensul în care, de pildă
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
De ce În diverse părți ale globului femeile, oamenii de culoare și minoritățile entice au fost discriminați sau, chiar mai rău, ținuți În sclavie? De ce am distrus mediul Înconjurător și am otrăvit biosfera? De ce unele națiuni intimidează alte națiuni și caută hegemonia prin război, cucerire și subjugare? Cum a ajuns rasa umană să-și piarda spiritul ludic Înnăscut și să devină robotizată, făcând din munca necontenită Însuși sensul existenței sale? Când și de ce a devenit materialismul un substitut pentru idealism, iar consumul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
noii imigranți și azilanți. Luptele interetnice și intoleranța religioasă continuă să izbucnească În diverse regiuni ale Europei. Antisemitismul este din nou În creștere, la fel discriminarea musulmanilor și a altor comunități religioase. În timp ce națiunile europene și publicul european protestează Împotriva hegemoniei americane și a ceea ce ei consideră a fi o politică externă agresivă, uneori acceptă cu ușurință ca forțele armate americane să le rezolve problemele de securitate. În același timp, mașinăria guvernului de la Bruxelles, susțin deopotrivă suporterii și criticii Uniunii Europene
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
țări și sechestrarea popoarelor acestora În interiorul granițelor lor, care urmau să datoreze loialitate și credință statului cuceritor. Spărgând zidurile statului-națiune pentru a permite „o uniune mai strânsă Între popoarele Europei”, era amenințată suveranitatea de lungă durată a statelor-națiune, subminându-se hegemonia și domnia acestora. Întrebarea care s-a pus Întotdeauna este următoarea: Va fi mai mult de câștigat decât de pierdut sacrificând o parte din suveranitatea națională În schimbul unei securități sporite și a noi oportunități? La fiecare punct de cotitură În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din jurul ei. În timp ce una dintre cele două superputeri politice există Încă, iar companiile transnaționale continuă să-și extindă raza de acțiune În fiecare colț al globului, apar forțe de reacție la nivel local și regional care sunt o provocare pentru hegemonia globală, politică și comercială Încercând, În același timp, să-și găsească locul Într-o economie din ce În ce mai conectată. Noile tehnologii descentralizate sunt exploatate În două direcții opuse - atât către o concentrare mai mare, cât și către o dispersie mai mare a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]