5,715 matches
-
urmat studiile de doctorat la Facultatea de Teologie, avînd ca îndrumător pe Părintele Profesor Dumitru Stăniloae. În anul 1973 a plecat la studii la Paris, unde a frecventat prelegerile profesorilor Jean Mrie Le Guillou O.P., Charles Kannengisser, Alain Besancon, Henri Bouillard și unde a obținut la Institutul Catolic un „Certificat d’habilitation pour le doctorat de 3-eme cycle” (nr. 367/ 01.10.1974). În timpul studiilor la Paris, prin Ion Cușa, i-a cunoscut pe Ion Mămăligă, Eugen Ionescu (căruia i-
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374846_a_376175]
-
fiecare idee are o inimă care bate pentru ceva și fiecare simțământ un cap care cugetă”. În zilele noastre s-a dovedit că sentimentele care izvorăsc din inimă, bazate pe convingerile noastre puternice, pot modifica forma ADN-ului. Filozoful francez Henri Bergson (1859-1941) gândirii căruia Lucian Blaga i-a acordat un deosebit interes - curent filozofic numit intuiționism, în opinia multor istorici ai filozofiei fiind cea mai mare filozofie pe care a avut-o Franța de la Descartes, iar Europa de la Kant încoace
BUCURIA ÎNVINGÂND TRISTEȚEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373908_a_375237]
-
de atelier românești , în "Brâncuși inedit" (București, Humanitas, 2004). A fost co-curatorul a șapte expoziții tematice la "Atelierul Brâncuși" din Paris, în perioada 1998-2002, si curatorul expozițiilor: "Antoine Pevsner dans leș collections du Centre Pompidou" (2001), "La Dation Brâncuși" (2003), "Henri Gaudier-Brzeska dans leș collections du Centre Pompidou" (2009), coordonând și cataloagele aferente. Este autoarea mai multor volume: “Brâncuși” (Paris, Oxus, 2005); “Brâncuși & Gaudier-Brzeska: points de convergence“ și “Henri Gaudier-Brzeska: Notes sur Liabeuf et Tolstoï” (Paris, L’Échoppe, 2009); “Lizica Codréano
BRÂNCUŞI: VIZIONARUL de RĂZVAN DINU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375468_a_376797]
-
Pevsner dans leș collections du Centre Pompidou" (2001), "La Dation Brâncuși" (2003), "Henri Gaudier-Brzeska dans leș collections du Centre Pompidou" (2009), coordonând și cataloagele aferente. Este autoarea mai multor volume: “Brâncuși” (Paris, Oxus, 2005); “Brâncuși & Gaudier-Brzeska: points de convergence“ și “Henri Gaudier-Brzeska: Notes sur Liabeuf et Tolstoï” (Paris, L’Échoppe, 2009); “Lizica Codréano, une danseuse roumaine dans l’avant-garde parisienne” (Lyon, Fage, 2011); “Brâncuși, au-delà de toutes leș frontières” (Lyon, Fage, 2012); “Brâncuși”, colecția “Monographies“ (Paris, Centre Pompidou, 2012); “Henri Gaudier-Brzeska
BRÂNCUŞI: VIZIONARUL de RĂZVAN DINU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375468_a_376797]
-
și “Henri Gaudier-Brzeska: Notes sur Liabeuf et Tolstoï” (Paris, L’Échoppe, 2009); “Lizica Codréano, une danseuse roumaine dans l’avant-garde parisienne” (Lyon, Fage, 2011); “Brâncuși, au-delà de toutes leș frontières” (Lyon, Fage, 2012); “Brâncuși”, colecția “Monographies“ (Paris, Centre Pompidou, 2012); “Henri Gaudier-Brzeska, un sculpteur «mort pour la France»“ (Lyon, Fage, 2015); "Brâncuși, ăn Artist without Frontiers" (București, Noi Media Prinț, 2016). ---------------------- Lucrări de Constantin Brâncuși în marile muzee americane: • Philadelphia Museum of Art www.philamuseum.org • Museum of Modern Art (MoMA
BRÂNCUŞI: VIZIONARUL de RĂZVAN DINU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375468_a_376797]
-
în vechi și nou. Noul avea obligația să respecte cu strictețe tradiția, cine se încumeta, prin propria-i voință, să o anuleze ca fapt existențial, își pierdea identitatea de sătean, de parte vie a comunității. Aplecându-se spre studiul personalității, Henri Ey avea să constate că aceasta ”este o istorie”, pentru că ea își clădea baza unei întregi instituții a individului, definind biografia acestuia și ”care înseriază în evenimente modalitățile de a fi ale Eului. Această istoricitate a Eului implică natura însăși
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
individului, definind biografia acestuia și ”care înseriază în evenimente modalitățile de a fi ale Eului. Această istoricitate a Eului implică natura însăși a Eului într-o geneză reciprocă (Pradines), făcând adică Eul să-și determine singur evenimentele care îl construiesc.” (Henri Ey, 1983:54). Este conștient eul în formarea personalității sale, accede el spre o biografie care să îi constituie cartea de prezentare în societate? Tot ceea ce el gândea în lumea satului, intuia marea structură a instituției de conștientizare a sistemului
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
manifestări în care realul corelează cu irealul participării la această acțiune. O imagine definită ca teamă a metamorfozării sinelui în care ”conștiința morală coincide cu conștiința psihologică numai în punctul sau la nivelul cel mai înalt de organizare a Eului”, (Henri Ey, 1983:55). Totul se petrece și se moștenește ca un scop al demonstrării etnicității, însă puțin se ține seama de tot ceea ce înseamnă adevăr privitor la genom, ca totalitate a genelor prezente în cromozomii organismului uman sau în setul
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
de timp”. În ceea ce privește timpul psihologic, caracterul său subiectiv este evident; Cercetătorul Vittorio Benussi distinge un timp subiectiv, a cărui curgere ar depinde de „umplerea” lui cu evenimente. Sporirea cantității de informație procesată duce la o dilatare a timpului psihologic. După Henri Bergson, noi traducem timpul trăit într-o proiecție spațială; localizăm impresiile și sentimentele noastre într-un fel de spațiu determinat, numit timp spațializat sau spațiu-timp. Din punct de vedere psihologic, spațiul poate fi definit drept o entitate rezultată prin reflectarea
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
a fi pe pamant fără centru, iar în cer într-un război al focului stelar. Românii au dreptul, acum, și vor, să devină odată în istorie o mare națiune. Românii au o cultură universală, prin repezentantii lor pe tot globul. Henri Coandă spunea nu tare de mult timp că dacă fiecare popor ar fi dat în ultuma sută de ani atâtea valori umane câte au dat poporul român, altfel ar fi arătat configuratiea lumii de azi.Romanii au dat o opere
SCRISOARE DESCHISA ADRESATA ROMANILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371176_a_372505]
-
par realizabile de cum le naște în gânduri și pentru care este dispus să plătească orice preț. Eram fascinat din copilărie de povestirile despre ilustrul aviator Horia Agarici, cel ce a băgat moartea-n bolșevici, în Al Doilea Război Mondial, despre Henri Coandă, inventatorul necontestat - cu un secol în urmă - al primului avion cu reacție din lume, de Aurel Vlaicu și Traian Vuia, acești titani care au creat premisele dezvoltării aeronauticii românești. Cred că pasiunea mea pentru zbor s-a aprins pe la
INTERVIU CU UN AVIATOR, MARIAN COVACHE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348826_a_350155]
-
am crescut, am citit undeva că România este prima țară din lume ce a construit avioane. Această informație mi-a stârnit curiozitatea și am început să caut. Am citit - după cum am zis și mai înainte- despre Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandă. Am descoperit că a existat chiar și o femeie- pilot, încă de la începuturi, Smaranda Brăescu, și, cred că m-am ambiționat un pic: mi-am zis în sine că, dacă o femeie a reușit să cucerească aerul, eu, băiat
INTERVIU CU UN AVIATOR, MARIAN COVACHE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348826_a_350155]
-
Țene presară pe cărarea filozofiei metafore ce ne ghidează în lumea artei. Scrisul său profund aduce ardoarea cuvântului sacru, în ipostaze ce parcurg treptele existențiale întru nemurire. Parcurgem întreaga paletă a filozofiei lumii, aflându-ne, pentru început, în Universul lui Henri Bergson, pentru care viața este mai presus de orice rațiune, sufletul având rolul hotârâtor. La un secol de la scrierea romanului-dramă „Jean Barois”, de Roger Martin du Gard, Țene îi dedică un eseu structurat pe mai multe paliere critice. De altfel
MEDITATIE, SPIRIT, INTELIGENŢĂ, CUVÂNT de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348988_a_350317]
-
Sesiunea a V-a. Program: 27 și 30 martie, ora 19.30 ACUZ! / J'ACCUSE ! Franța, 1938, a/n, sonor, Ficțiune, 70m R. Abel Gance S. Abel Gance, Steve Passeur Producător: Abel Gance Imagine: Roger Hubert Montaj: Madeleine Crétolle Decor: Henri Mahé Cu: Victor Francen, Line Noro, Marie Lou, Jean-Max, Paul Amiot, Jean-Louis Barrault, Marcel Delaitre, René Devillers, Romuald Joubé, André Nox, Georges Rollin, Georges Saillard ------------------------------------------------------------ * Avangarda revizitată. Avangarda Europeană (1919-1939) în Arhiva Națională de Filme a României - este un demers
AVANGARDA EUROPEANĂ (1919-1939) ÎN ARHIVA NAŢIONALĂ DE FILME A ROMÂNIEI de IGOR MOCANU în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345269_a_346598]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > SERGIU GĂBUREAC - TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+12 !): LA BALAMUC, BIRJAR... (2)! Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 821 din 31 martie 2013 Toate Articolele Autorului „Cei trei elevi de la Liceul Teoretic Henri Coandă din Craiova, care s-au filmat în timp ce întrețineau relații sexuale în incinta școlii, vor fi mutați disciplinar la alte unități de învățământ.” Aud că directorul acelui liceu va propune Ministerului Educației să introducă în școli ore de educație sexuală
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+12 !): LA BALAMUC, BIRJAR... (2)! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345491_a_346820]
-
Literatură, 1966 • Tudor Vianu. Biobliografie, București, Biblioteca Centrală Universitară, 1967 • Ion Pascadi, Estetica lui Tudor Vianu, București, Editura Științifică, 1968 • Traian Podgoreanu, Umanismul lui Tudor Vianu, București, Editura Cartea Românească, 1973 • Ecaterina Țarălungă, Tudor Vianu, București, Editura Cartea Românească, 1984 • Henri Zalis, Tudor Vianu - apropieri, delimitări, convergențe, București, Editura Minerva, 1993 • Henri Zalis, Tudor Vianu, București, Editura Recif, 1997 • Henri Zalis, Viața lui Tudor Vianu. O biografie intelectuală , București, Editura Atlas, 1997 • Vasile Lungu, Viața lui Tudor Vianu, București, Editura Minerva
TUDOR VIANU -POETUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377039_a_378368]
-
Pascadi, Estetica lui Tudor Vianu, București, Editura Științifică, 1968 • Traian Podgoreanu, Umanismul lui Tudor Vianu, București, Editura Cartea Românească, 1973 • Ecaterina Țarălungă, Tudor Vianu, București, Editura Cartea Românească, 1984 • Henri Zalis, Tudor Vianu - apropieri, delimitări, convergențe, București, Editura Minerva, 1993 • Henri Zalis, Tudor Vianu, București, Editura Recif, 1997 • Henri Zalis, Viața lui Tudor Vianu. O biografie intelectuală , București, Editura Atlas, 1997 • Vasile Lungu, Viața lui Tudor Vianu, București, Editura Minerva, 1997 • Matei Călinescu, Ion Vianu, Amintiri în dialog, ediția a treia
TUDOR VIANU -POETUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377039_a_378368]
-
1968 • Traian Podgoreanu, Umanismul lui Tudor Vianu, București, Editura Cartea Românească, 1973 • Ecaterina Țarălungă, Tudor Vianu, București, Editura Cartea Românească, 1984 • Henri Zalis, Tudor Vianu - apropieri, delimitări, convergențe, București, Editura Minerva, 1993 • Henri Zalis, Tudor Vianu, București, Editura Recif, 1997 • Henri Zalis, Viața lui Tudor Vianu. O biografie intelectuală , București, Editura Atlas, 1997 • Vasile Lungu, Viața lui Tudor Vianu, București, Editura Minerva, 1997 • Matei Călinescu, Ion Vianu, Amintiri în dialog, ediția a treia, Iași, Polirom 2005. • Emil Moangă, Tudor Vianu în
TUDOR VIANU -POETUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377039_a_378368]
-
cu mine. Avem ce discuta. • Spălat pe creier? Era mai bine dacă-i spălau picioarele... • Etică și politica nu merg întotdeauna împreună. Dacă vrei să vezi realitatea, privește de două ori. Dacă vrei să vezi frumusețea, privește o singură dată (Henri Frederic Amiel). • Performanta: să-ți ții întotdeauna capul între urechi! • Din moment ce dumnezeu a limitat inteligența oamenilor, e incorect că nu a făcut același lucru și cu prostia (variantă). • Până la urmă, nici o facere de bine nu rămâne nepedepsită. Întâi s-a
PARABOLA USTUROIULUI & FACEREA DE BINE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377906_a_379235]
-
exemplul și-i va continua opera. Un centru de inventică al A.D.R. îi va purta numele său care acum stă drept în fața lui Dumnezeu, ca bun creștin ce a fost. Geniul său se alătură altor simboluri naționale inegalabile precum Henri Coandă, Nicolae Teslea, Traian Vuia, Aurel Vlaicu și alți mari ingineri români. Dumnezeu să-l odihnească în pace și liniște pe acest mare inventator care, toată viața lui a meșterit și a cărui meserie era aceea de a fi român
IN MEMORIAM – IUSTIN CAPRĂ de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376343_a_377672]
-
urmat studiile de doctorat la Facultatea de Teologie, avînd ca îndrumător pe Părintele Profesor Dumitru Stăniloae. În anul 1973 a plecat la studii la Paris, unde a frecventat prelegerile profesorilor Jean Mrie Le Guillou O.P., Charles Kannengisser, Alain Besancon, Henri Bouillard și unde a obținut la Institutul Catolic un „Certificat d'habilitation pour le doctorat de 3-eme cycle” (nr. 367/ 01.10.1974). În timpul studiilor la Paris, prin Ion Cușa, i-a cunoscut pe Ion Mămăligă, Eugen Ionescu (căruia i-
PARINTELE NICOALE BORDASIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372665_a_373994]
-
vreodată o pasăre pe cer, minunându-se și totodată, gândindu-se că zborul e un lucru destul de simplu? Dintru început, oamenii visau că într-o zi și ei vor putea zbura precum păsările. Pionierii aviației mondiale, Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Henri Coandă, au înțeles că pentru a putea zbura trebuie, mai întâi, să înțeleagă filosofia zborului, cum pot zbura păsările? Așa au descoperit ei că aripile păsărilor nu sunt niște suprafețe netede, ci curbate, ceea ce permite aerului să producă o diferență
“ZBORUL…, CE FERICIRE!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374793_a_376122]
-
atras însă de forța culorii pure, de incadescența ei și poate de aceea, simțind o altfel de pulsație, a devenit membru al mișcării expresioniste germane ,,Die Brucke”. Însă până la acest prag al vieții sale artistice, a expus la Paris alături de Henri Matisse, Andre Derain, Maurice de Vlaminck și alte nume ale picturii vremii, cei care aveau să pună bazele picturii secolului XX, înființând mișcarea artistică numită Fauvism. Din aceasta au derivat ulterior alte mișcări și curente artistice, ce au primit conotații
SUBIECT FASCINANT PENTRU PICTORUL KEES VAN DONGEN de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371715_a_373044]
-
Și nu numai pentru că nu sunt critic literar, dar nu am ieșit din secolul 20 în materie de poezie și nu pot să exprim decât opinii de diletant. Spun asta pentru că în acest capitol am rămas la René Char, la Henri Michaux și la Rainer Maria Rilke. Nu mă supăr, puteți spune că sunt un demodat. Și recunosc, citesc foarte rar și întâmplător poezie. Fac și eu ce pot, trăiesc în felul meu criza de azi a valorilor. Civilizația a reușit
RODICA ELENA LUPU – LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI CU „ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL” de ION BRAD în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374204_a_375533]
-
bandă și am mers la vamă unde, spre mirarea mea în timp ce doamnele din America erau chestionate în limba română, mie îmi erau adresate întrebările în limba engleză pe care o înțeleg dar o vorbesc anevoie. După decolarea de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă minute în șir mi-am studiat senzațiile primului zbor cu avionul, în timp ce Lori lângă care stăteam în avion conversa în engleză cu domnul ce ocupa locul de la geam. Mă simțeam excelent, nici urmă de rău de înălțime. O bucurie
DE FLORII ÎN ȚARA LUI IISUS CAP I de DORINA STOICA în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374236_a_375565]