2,559 matches
-
inutile, sau gîndite diabolic, ca să creeze sînge. Este planul cel mai teribil care se putea studia și duce la îndeplinire" (Ibidem, p.41). În baza unui asemenea plan, specialiștii sovietici ar fi operat în întreaga Europă de Est cu o hermeneutică a fractalilor întemeiată pe alegeri simple, binare, și pe compararea efectelor pe care aceste alegeri le-ar fi făcut cu putință. Evident, multora dintre noi, o asemenea interpretare le-ar putea părea utopică, ireală, științificofantastică. Ar ține de ceea ce italienii
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
despre nici un fel de teroriști în România! Înainte de a avansa totuși anumite sugestii, Ion Iliescu a refuzat să formuleze orice răspuns cu privire la terorismul românesc. Avem de-a face, în acest caz, cu un refuz al interpretării. Or, știm bine din hermeneutica modernă că refuzul interpretării este el însuși o interpretare. 13. Terorismul românesc o altă problemă insolubilă? În cartea sa din 1994, la întrebarea care sînt adevărații teroriști, (ex)președintele Ion Iliescu nu răspunde într-o primă instanță, sau, mai exact
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Astfel, elementele de cultură, indiferent de aspectele particulare: mitologic, etnografic, literar, estetico-filosofic, situîndu-se „la același nivel ontologic”, se contemporaneizează, își devin corespondente. Dacă le recunoaștem clandestinitatea esoterică și îndepărtat-varuniană, unde e cazul, nu trebuie să le negăm disponibilitatea spre o hermeneutică riguroasă în planul simetriilor cosmice. „Maica bătrînă”, personaj baladesc de „curte feudală”, devine cosemantic cu Magna Mater și cu Maica Domnului prin lamentațiile prilejuite de pierderea fiului, ucis ca Om, ca ostaș, ca pelerin ori ca „plantă”. Datorită polisemantismului mitologic
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
devină apăsătoare prin repetiție, ci găsesc noi căi de acces către esența problemei, reînnoind-o, revitalizînd-o, așa cum și Moartea se vrea mereu prezentă. Cea mai recentă abordare, inedită și ea ca perspectivă științifică, a efectuat-o Ștefania Mincu, Miorița-o hermeneutică ontologică (Constanța, „Pontica”, 2002). Titlul arată direcția investigațiilor. Autoarea a avut forța intelectuală, dublată de competență, să pună textele, în totalitatea lor, sub severă observație, din unghiuri diverse și să le delimiteze cu precizie în sfera lor de cuprindere, formală
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
alte cuvinte, să se situeze în Dasein. Perspectiva etnografică se cuvine drastic limitată: ea pune accent pe conflictul dintre „rivali” și pe „omor”, dîndu-se cîștig de cauză factologiei, nu fenomenologiei. Opțiunea teoretică și aplicativă a autoarei pornește de la convingerea că hermeneutica heideggeriană, nu alta, pune în centrul preocupărilor destinul tensionat al Ființei, înălțată prin decizia proprie de a interoga Moartea aici și acum, cu intenția de atenuare a angoasei; nu numai ca aventură a cunoașterii dictată de întrebarea „ce-o fi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fără prejudecată. Este singura cale adevărată, de altfel, cu privire la textele mioritice, dată fiind tipologia complexă, resfirată pe mari întinderi spațio-temporale. Apare limpede diferența față de tradiția folcloristică, orientată secvențial, pe grupuri de texte. Se pleda pentru eliminări arbitrare. În asemenea condiții, hermeneutica nu-și găsește suport sigur, nici în privința materialului faptic, nici în fixarea unor repere orientative în derularea discursului critic. Autoarea acordă statut egal tuturor tipurilor de texte, de la colind la baladă, de la cîntec la descîntec. Luate laolaltă, în corpus, obligă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
găsește suport sigur, nici în privința materialului faptic, nici în fixarea unor repere orientative în derularea discursului critic. Autoarea acordă statut egal tuturor tipurilor de texte, de la colind la baladă, de la cîntec la descîntec. Luate laolaltă, în corpus, obligă la abordarea hermeneutică. Faptul se impune cu atît mai mult cu cît unele texte tind să se sustragă satutului de variantă, în sensul că se disting prin informații individualizante, „proprii”, chiar contradictorii în raport cu altele („maica bătrînă” din balada de curte feudală/înlocuită de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se disting prin informații individualizante, „proprii”, chiar contradictorii în raport cu altele („maica bătrînă” din balada de curte feudală/înlocuită de Fecioara Maria în colinda creștină), dar omologabile la un nivel superior de ființare, tip coincidentia oppositorum; ceea ce este ideal pentru investigația hermeneutică eficientă. Totalul de texte depășește, prin încapsulare, mulțimea variantelor, fără să-și piardă statutul cîștigat în ansamblul tipologiei. Copacii devin pădure. Un text, o Mioriță, scoate la iveală un amănunt inedit despre „mioara năzdrăvană”; în altă parte, în legătură cu distribuirea rolurilor
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
n-o urmez pe Ștefania Mincu în anumite puncte (cu excepția celor enunțate mai sus), fiind determinat de propria mea lectură. Nu este vorba de o discordanță de fond, ci de o diversitate de păreri în cooperare, ca să rămînem sub semnul hermeneuticii. Nici prin cap nu-mi trece să-i propun să procedeze „altfel”. S-a decis pentru un traiect pe care l-a condus cu deplină stăpînire. Totuși, nu aș pune accent cu atîta fermitate pe ideea de ritualizare, în punctul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mi se pare prea minimalizat. O propoziție ca: „Omorul mioritic devine o pură practică semantică” (p. 436) merită admirată pentru jocul sofistic. La fel: „... avem mai degrabă vocea sensului și nu sensul” (p. 470). O propoziție finală din Miorița - o hermeneutică ontologică trebuie să de serios de gîndit cercetătorilor în domeniu: „Pentru a fi mai expliciți, vom spune că cercetările actuale ale Mioriței, în cazul nostru, trebuie să depășească stadiul descripției etnografico-etnologice” (p. 442). Nimic mai adevărat. În repetate rînduri am
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la construirea marelui Text, a Poveștii care este țesătura formată din credințe, obiceiuri, datini, superstiții, cîntece, ritualuri, ceremonii, sau ceea ce, foarte sec, numim cultura populară românească” (datele cărții, p. 9). De aici recursul imperios la metodă. Autorii au apelat la hermeneutică, în varianta Paul Ricoeur, fără a neglija structuralismul lui Lévi-Strauss, direcții de cercetare care nu o dată s-au aflat în „conflict”, dar, care s-au pus de acord, „de la distanță”: atîta vreme cît tradiția orală se compune dintr-o disparitate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
posibile dificultăți, de aceea s-au străduit să găsească modalități optime în comentarea textului, ca Text și ca Poveste. Sumarul cărții înscrie cel puțin trei capitole excelente care onorează pe orice cercetător care se respectă. Se remarcă îndeosebi: Încercare de hermeneutică a textelor ritual-funerare. „Cîntecul Zorilor” și „Cîntecul bradului; De la ritual la ceremonial-actul ritual ca formă de comunicare. Miorița se constituie în „marele absent”. C. MIORIȚA în transhumanță mondială Și încă nu cunoaștem toate traducerile Mioriței, pentru că ceasul ne aduce oricînd
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la 14.05.2006). Uruburo Liliana (2005). From Global Village to Global Megalopolis: Multiculturalism, de-nationalization and the network of networks. (http://uruburo.com/ papers/megalopolis/index.html, accesat la 15.12.2007). Vattimo Gianni [1985] (1993). Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura post-modernă. (trad.: Ștefania Mincu; postfață: Marin Mincu). Constanța: Editura Pontica. Vaysse Jean-Marie [1999] (2004). Inconștientul modernilor. Eseu asupra originii metafizice a psihanalizei. (trad.: Vasile Dem. Zamfirescu). București: Editura TREI. Vlăsceanu Lazăr (2007). Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Alături de arhetip și de mit, simbolul, care desemna inițial un obiect tăiat în două părți cu semnificații aparte 113, se afirmă ca un concept cu o semantică amplă, acest termen dezvăluind interpretări proprii diferitelor domenii ale culturii, de la filosofie, antropologie, hermeneutică, artele văzului, literatură și religie, la domeniile tehnico-științifice. În contextul de față însă, încercând să evităm căderea în reducționism, pe care o practică majoritatea teoriilor moderne despre simbol 114, vom urmări să introducem acest concept asemenea unui important element constructiv
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Ioan, Arhitectura sacră contemporană, Editura Noi Media Print, București, 2003. Bartos, M. J., Compoziția în pictură, Editura Polirom, Iași, 2009. Bartos, M. J., Structuri compoziționale, Editura Artes, Iași, 2005. Bastovoi, Savatie, Ortodoxia pentru postmoderniști, Editura Cathisma, București, 2007. Bejan, Petru, Hermeneutica prejudecăților, Editura Fundației AXIS, Iași, 2004. Bell, Julian, Oglinda lumii : o nouă istorie a artei, Editura Vellant, București, 2007. Belting, Hans, Image et culte, Une historie de l'art avant l'époque de l'art, Les Éditions du Cerf, Paris
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
op. cit., p. 24. 276 Ibidem. 277 Raphaëlle Ziadé, Donner un visage aux dieux. Atropomorphisme et aniconisme dans l'Antiquité orientale et la Bible, în Arts Sacrés, nr. 14 / nov.dec. 2011, Edition Faton, Dijon, 2011, p. 36. 278 Petru Bejan, Hermeneutica prejudecăților, Editura Fundației AXIS, Iași, 2004, p. 65. 279 Antierretici tres adversus Iconomachos, I, P.G. 99, col 332, apud Egon Sendler, op. cit., p. 47. 280 François Bœspflug, Caricaturer Dieu ? Pouvoirs et dangers de l'image, Bayard, Paris, 2006, p. 77
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
actuale a devenit un soi de logaritmi cu ușoare evaziuni estetice. Talentele artistice se rumenesc prin cafenele. Marii creatori duc nedumeririle epocii spre mister. Cei care au revoluționat arta nu s - au sfiit să facă naveta între ridicol și sublim. Hermeneutica este teoria chibritului aplicată operelor de artă. Marii artiști transformă angoasele din om în artă. Poezia autentică este ca o balerină în semiobscuritate. Trebuie să - i ghicești formele. Nici marea artă nu a eradicat ca lumea căscatul. Arta țâșnește din
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
2.3.2. Stereotipia / 192 13.2.3.3. Polisemia / 192 13.2.3.4. Prezența unor imagini arhetipale / 193 Capitolul 14. Simbol și simbolism social în demersul divinatoriu / 195 14.1. Practică, semn și semnificație / 195 14.2. De la hermeneutica negativului la hermeneutica cotidianului / 199 14.3. Divinația o hermeneutică populară? / 204 Capitolul 15. Divinația, clerul și Biserica / 207 15.1. Divinația, religiozitatea populară și savantă / 207 15.2. Cartea și bibliomanția / 210 15.3. Forme de divinație cu ajutorul cărților
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Stereotipia / 192 13.2.3.3. Polisemia / 192 13.2.3.4. Prezența unor imagini arhetipale / 193 Capitolul 14. Simbol și simbolism social în demersul divinatoriu / 195 14.1. Practică, semn și semnificație / 195 14.2. De la hermeneutica negativului la hermeneutica cotidianului / 199 14.3. Divinația o hermeneutică populară? / 204 Capitolul 15. Divinația, clerul și Biserica / 207 15.1. Divinația, religiozitatea populară și savantă / 207 15.2. Cartea și bibliomanția / 210 15.3. Forme de divinație cu ajutorul cărților / 213 15.3
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
192 13.2.3.4. Prezența unor imagini arhetipale / 193 Capitolul 14. Simbol și simbolism social în demersul divinatoriu / 195 14.1. Practică, semn și semnificație / 195 14.2. De la hermeneutica negativului la hermeneutica cotidianului / 199 14.3. Divinația o hermeneutică populară? / 204 Capitolul 15. Divinația, clerul și Biserica / 207 15.1. Divinația, religiozitatea populară și savantă / 207 15.2. Cartea și bibliomanția / 210 15.3. Forme de divinație cu ajutorul cărților / 213 15.3.1. Practica deschiderii cărții / 213 15.3
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Un capitol separat al lucrării este destinat evidențierii simbolului, a gândirii simbolice și a simbolismului social în actul divinator. Schema practică-semn-semnificație este dublată de cea semn-interpret. La posibila întrebare: cum survin interpretările (prezicerile)? am găsit două explicații: prima pleacă de la hermeneutica negativului susținută de Moshe Idel și merge spre o hermeneutică a cotidianului. Cea de-a doua, inspirată de scrierile ultime ale lui Ioan Petru Culianu, propune un mecanism de generare de tip combinatoric, bazat pe teoria fractalilor. Mai mult, cercetările
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
gândirii simbolice și a simbolismului social în actul divinator. Schema practică-semn-semnificație este dublată de cea semn-interpret. La posibila întrebare: cum survin interpretările (prezicerile)? am găsit două explicații: prima pleacă de la hermeneutica negativului susținută de Moshe Idel și merge spre o hermeneutică a cotidianului. Cea de-a doua, inspirată de scrierile ultime ale lui Ioan Petru Culianu, propune un mecanism de generare de tip combinatoric, bazat pe teoria fractalilor. Mai mult, cercetările au demonstrat că efortul interpretativ nu este singular. El este
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
realitate mult mai profundă care poate fi decriptată. În cele din urmă, gestul celui ce practică arta divinatorie, indiferent de succesul sau insuccesul său, este un efort hermeneutic de a pătrunde dincolo de semn și de realitatea viziblă. 14.2. De la hermeneutica negativului la hermeneutica cotidianului Moshe Idel, într-o admirabilă lucrare, Perfecțiuni care absorb. Cabala și interpretare 279, scrie despre alfabetul alb referindu-se la ceea ce trece dincolo de cuvinte. Autorul face o hermeneutică a textelor sacre, în special a Torei, plecând
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
profundă care poate fi decriptată. În cele din urmă, gestul celui ce practică arta divinatorie, indiferent de succesul sau insuccesul său, este un efort hermeneutic de a pătrunde dincolo de semn și de realitatea viziblă. 14.2. De la hermeneutica negativului la hermeneutica cotidianului Moshe Idel, într-o admirabilă lucrare, Perfecțiuni care absorb. Cabala și interpretare 279, scrie despre alfabetul alb referindu-se la ceea ce trece dincolo de cuvinte. Autorul face o hermeneutică a textelor sacre, în special a Torei, plecând de la o realitate
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
semn și de realitatea viziblă. 14.2. De la hermeneutica negativului la hermeneutica cotidianului Moshe Idel, într-o admirabilă lucrare, Perfecțiuni care absorb. Cabala și interpretare 279, scrie despre alfabetul alb referindu-se la ceea ce trece dincolo de cuvinte. Autorul face o hermeneutică a textelor sacre, în special a Torei, plecând de la o realitate direct observabilă: orice literă scrisă lasă loc unor contururi și spații albe. Acestea formează negativul textului al cărui autor este însuși Dumnezeu și exprimă adevărul etern. La limită, ele
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]