6,717 matches
-
are suprafața încărcată pozitiv la pH sub 6,5 (pHpzc) și scăderea pH-ului crește încărcarea pozitivă a suprafeței, făcând astfel procesul de adsorbție sensibil la pH. Scăderea pH-ului conduce la un număr mai mare de ioni pozitivi de hidrogen disponibili pentru a protona grupa aminică a chitosanului, cu formarea unui număr mare de amine cationice. Crini și al. (2008a, 2008b) au arătat influența puternică a pH-ului asupra capacității de adsorbție a coloranților cationici pe chitosan grefat, care scade
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
grupe aminice libere accesibile. Disponibilitatea grupelor aminice este controlată de doi parametri importanți: cristalinitatea polimerului și proprietățile de difuzie. Se știe că unele dintre situsurile aminice ale chitosanului sunt implicate atât în gradul de cristalinitate, cât și în legături de hidrogen inter- și intramoleculare. Mai mult, cristalinitatea reziduală a polimerului poate controla accesibilitatea la situsurile de adsorbție. Gradul de deacilare controlează, de asemenea, fracțiunea de grupări aminice disponibile pentru interacțiunea cu colorantul. Guibal și al. (2005) au arătat că legăturile de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
inter- și intramoleculare. Mai mult, cristalinitatea reziduală a polimerului poate controla accesibilitatea la situsurile de adsorbție. Gradul de deacilare controlează, de asemenea, fracțiunea de grupări aminice disponibile pentru interacțiunea cu colorantul. Guibal și al. (2005) au arătat că legăturile de hidrogen între unitățile monomere ale aceluiași lanț polimeric (legături intramoleculare) și/sau între unitățile monomere ale lanțurilor diferite (legături intermoleculare) scad reactivitatea acestora. Structura slab poroasă a polimerului și cristalinitatea sa reziduală sunt parametri critici pentru hidratare și accesibilitatea la situsurile
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
relativ limitat de studii în care este interpretată variația de pH în timpul procesului de adsorbție. Sakkayawong și al. (2005) au raportat modificări de pH în timpul adsorbției Reactive Red 141 pe chitosan. Explicația ar fi că în condiții acide ionii de hidrogen în soluție pot protona grupele aminice ale polimerului și aceasta conduce la creșterea pH-ului. În plus, eficiența adsorbției a fost sistematic mai mare pentru soluțiile al căror pH a fost controlat în timpul procesului de adsorbție, decât în cazul soluțiilor
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
grupările aminice pozitive. La pH 6,4, la care suprafața granulelor de gel de chitosan este neutră, adsorbția colorantului poate fi atribuită doar forțelor fizice. Pe baza unor modele s-a constatat că există orice posibilitate a formării legăturii de hidrogen între anumite componente ale moleculei de Roșu Congo, cum ar fi N, S, O, nucleul benzenic și grupele CH2OH ale moleculei de chitosan. La pH mai mare de 6,4 suprafața granulelor de chitosan este încărcată negativ și împiedică adsorbția
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
suprafața granulelor de chitosan este încărcată negativ și împiedică adsorbția, datorită forțelor de respingere electrostatică între molecula de colorant încărcată negativ și adsorbent. Cantitatea apreciabilă adsorbită în acest interval de pH sugerează implicarea forțelor fizice, cum ar fi legătura de hidrogen, forțe van der Waals în procesul de adsorbție. În Figura 3.30 sunt reprezentate toate interacțiunile posibile între chitosan și Roșu Congo. Granulele de chitosan reprezintă un sistem poros deschis și astfel există orice posibilitate de transport al colorantului prin
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
doar un număr restrâns urmăresc înțelegerea mai profundă a mecanismelor de adsorbție. Studii diferite au ajuns la concluzii diferite, ceea poate fi probabil explicat prin faptul că diferite tipuri de interacțiuni, cum ar fi legarea chimică, schimbul ionic, legăturile de hidrogen, atracțiile hidrofobe, legăturile van der Waals, adsorbția fizică, mecanismele de aglomerare, interacțiunile colorant-colorant etc. pot acționa simultan. Este important de notat că diferențele în prepararea chitosanului complică deseori elucidarea acestor mecanisme. Domeniul larg de structuri chimice, pH, concentrația de săruri
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
În general, cu creșterea concentrației inițiale a colorantului, pH-ul la echilibru scade. Aceasta confirmă schimbul ionic, deoarece cu cât sunt adsorbite mai multe molecule de colorant pe material, cu atât se eliberează un număr mai mare de ioni de hidrogen, scăzând astfel pH-ul. Acest mecanism este acceptat de mulți autori ca fiind principalul mecanism de adsorbție. Unii autori (Chang și Juang, 2004, 2005) au condus studii prin care să verifice teoria conform căreia grupele aminice sunt în principal responsabile
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
și au confirmat mecanismul de chimiosorbție prin interacțiuni electrostatice. Mecanismul de adsorbție depinde în principal de interacțiunea dintre suprafața chitosanului grefat și speciile adsorbite. Autorii au adăugat că mecanismul are loc și prin adsorbția fizică la suprafață și legături de hidrogen datorită rețelei polimerului, concluzionând că mecanismul este un proces complex care are loc în mai multe etape, iar alte interacțiuni, cum ar fi difuzia și interacțiunile hidrofobe și sterice, pot juca un rol important. De asemenea, autorii au raportat că
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
fi implicată în legarea chitosan-colorant. Mecanismul de aglomerare este influențat de mărimea particulelor de colorant și capacitatea lor de a difuza în rețeaua internă poroasă. Nanoparticulele se aglomerează rapid după interacțiunea cu moleculele de colorant, ceea ce sugerează înlocuirea legăturilor de hidrogen între lanțurile polimerice prin interacțiuni electrostatice între colorant și aceste lanțuri (Hu și al., 2006a). Așadar, se poate considera și un mecanism de aglomerare. Creșterea concentrației colorantului influențează mecanismul de aglomerare (Gibbs și al., 2004). Mărimea agregatului colorantului poate influența
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
intercalare (Cr-OH), Na+ schimbabil este înlocuit de speciile Cr-OH. Soluția Cr-OH conține în principal speciile trimere Cr3(OH)45+, urmate de speciile tetramere Cr4(OH)66+, monomere Cr(H2O)3+ și dimere Cr2(OH)24+. La creșterea concentrației ionilor de hidrogen în soluția de colorant, ionii OH- superficiali ar trebui să fie neutralizați prin protonare, ceea ce facilitează difuzia moleculelor de colorant către adsorbent. Pe de altă parte, o adsorbție diminuată la pH mai mare ar putea fi datorată abundenței ionilor OH-
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
tip celule-EPS-cationi, sau prin interacțiuni fizice. Flocoanele prezintă o structură puțin densă și eterogenă (densitate cuprinsă între 1,02 și 1,06) a cărei coeziune este asigurată prin legături între ioni și exopolimeri. Se menționeză că acestea sunt legături de hidrogen și legături van der Waals (Massé, 2004). Există în egală măsură interacțiuni electrostatice (de respingere sau de atracție), hidrofob-hidrofob, hidrofil-hidrofil (Figura 4.9). Wu și al. (2006) au utilizat pentru biosorbția colorantului Acid Red GR un volum de nămol anoxic
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
eluția coloranților adsorbiți cu eluanții: metanol (M), metanol-acid acetic (M-AA), metanol-hidroxid de amoniu (M-AH) sunt prezentate în Tabelul 4.15. Deoarece adsorbția coloranților bazici pe biomasa levurică se produce prin atracție electrostatică și interacțiuni de tip legături de hidrogen la valori mari de pH al soluției, pe măsură ce descrește pH-ul soluției grupările funcționale ionizează gradat. Suprafața bisorbentului devine încărcată pozitiv la pH-ul scăzut al soluției, intensificându-se forțele electrostatice de respingere între coloranții cationici și biomasă. De aceea
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
speciei în minte. Pentru a putea înțelege mai bine dublă existența a unei forme, voi recurge la un exemplu: chihlimbarul este rășina fosilizata a cărei formulă chimică este C12H20O. Atunci cand ne uităm la o bucată de chihlimbar nu vedem carbonul, hidrogenul sau oxigenul, ci produsul final, piatra prețioasă în care aceste elemente sunt într-un mod natural și material. Pentru a afla din ce elemente este alcătuită bucată de chihlimbar este nevoie de o analiză chimică. Pe masura ce aceasta se desfasoara, chimistul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sunt într-un mod natural și material. Pentru a afla din ce elemente este alcătuită bucată de chihlimbar este nevoie de o analiză chimică. Pe masura ce aceasta se desfasoara, chimistul descoperă că în bucată de chihlimbar se află de fapt carbon, hidrogen și oxigen. Analog procesului de analiză chimică, intelectul activ abstrage și iluminează din imaginea obiectului specia inteligibila care, în acest caz, ar fi structura chihlimbarului că o combinație de carbon, hidrogen și oxigen. Specia inteligibila, structura chimică a chihlimbarului, se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în bucată de chihlimbar se află de fapt carbon, hidrogen și oxigen. Analog procesului de analiză chimică, intelectul activ abstrage și iluminează din imaginea obiectului specia inteligibila care, în acest caz, ar fi structura chihlimbarului că o combinație de carbon, hidrogen și oxigen. Specia inteligibila, structura chimică a chihlimbarului, se află atât în obiectul din natură, în mod natural și material, cât și în minte, în mod imaterial și intențional, căci, dacă ar fi în minte la fel ca în natură
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
folo seste, ca reprezentare, ca imagine sau copie a obiectului ex tramental. Ca să folosesc același exemplu cu chihlimbarul, relația de asemănare (similitudo) se bazează pe acordul for mal în următorul fel: structura chimică a chihlimbarului că o combinație de carbon, hidrogen și oxigen este aceeași formă care informează materia, alcătuind compusul cunoscut sub numele de chihlimbar și care este în mintea unui cu nos câtor în mod imaterial, făcând astfel posibilă cunoașterea obiectului extramental. De aceea este preferabil a se utiliza
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
7., de ce anume interpretarea speciilor inteligibile că obiecte ale cunoașterii nu este adecvată, nu voi relua aici ar gumentele, ci voi prezenta doar un exemplu care să îmbrace scheletul argumentelor sus menționate. O structură chimică alcătuită din atomi de carbon, hidrogen, azot și oxigen poate sta la baza cunoașterii formulei chimice </formulă> , care stă pentru cafeină. Structura chimică are un mod de a fi imaterial și intențional în minte, iar în cafeaua din ceașcă are un mod de a fi natural
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de Windsor (fostul suveran) și regina-mamă Mary însoțesc coșciugul, făcînd parte din cortegiul funerar. // În Kenya încep luptele intestine dintre triburile de rebeli Mau-Mau și populația Kikuyu, loială Metropolei. // Marea Britanie testează prima bombă atomică (octombrie). // Statele Unite experimentează prima bombă cu hidrogen (noiembrie). // Se dă în folosință construcția hangarelor aeroportului Heathrow (Londra) proiectate de Owen Williams. Terence Rattigan prezintă drama The Deep Blue Sea. // Vaughan Williams termină Simfonia Antarctica. Iconografia regelui George VI nu este dintre cele mai bogate. Dintre artiștii importanți
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
pancreatice a. Mecanismul de secreție al bicarbonatului La nivelul celulelor ductelor pancreatice mici, CO2 rezultat din metabolismul celular împreună cu apa și în prezența anhidrazei carbonice conduce la formarea de acid carbonic, care disociază rapid în anion bicarbonic și ioni de hidrogen. Anionii bicarbonat vor difuza liber în lumenul ductelor mici. Membrana luminală a celulelor care alcătuiesc ductele de calibru mare reabsorb bicarbonatul la schimb cu ionul de clor. Clorul din sucul pancreatic provine din lichidul secretat de celulele ductului prin canalele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
bilei sunt prezente sub formă de agregate (micelii și vezicule), iar bila veziculară rămâne izotonică cu toate că concentrația ionilor de sodiu crește peste 300 mM după o perioadă interdigestivă. Epiteliul biliar îndepărtează sodiul din compoziția bilei la schimb cu ionii de hidrogen. Aceștia din urmă se combină cu anionul bicarbonic formând acid carbonic care va disocia în bioxid de carbon și apă. La nivelul membranei bazolaterale a epiteliului vezicii biliare se găsește o ATP-ază Na +/K+ care pompează sodiul către plasmă. Ionii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
presiunii capilare de către balanța dintre contracția sfincterelor preși post-capilare. 14.4. Controlul umoral al microcirculației Aportul sanguin este eficient adaptat mai multor necesități tisulare: aport de oxigen și nutrimente (glucoză, acizi grași, aminoacizi), îndepărtarea bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen, aducerea la celulele țintă a diverselor substanțe bioactive, limitarea variațiilor concentrațiilor ionice în interstițiu. In multe organe funcții speciale depind direct de o perfuzie sanguină adecvată. Astfel sunt termoliza cutanată si excreția renală. Controlul pe termen scurt (secunde, minute) este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]