14,015 matches
-
e Îngăduit, Încercînd să soarbă din razele soarelui. Pe strigi Însă, Floare ba le zărea, ba le simțea prin preajmă. Le vedea noaptea În chip de luminițe chinuite, șovăitoare, lunecînd prin aer la Înălțimea ochilor omului, osîndite să bată nouă hotare pînă la vărsatul de ziuă. Lumînăruca aia era bobul de jar al sufletului lor atîta cît să-și vadă drumul și să atingă țărîna cu tălpile lor de ceață. Într-o asemenea urmă de strigă călcase Floare după cea de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În paisprezece și au ajuns la Încheierea că trăiesc pe lume oameni cu blestemul de a se preface noaptea, după ce se dau de trei ori peste cap, În cîte o jivină. Dacă În aceeași noapte nu apucă să bată nouă hotare, așa rămîn vreme de trei ani... Ori de șapte ori de nouă. Afară de atunci cînd le atingi cu fierul. Dar, dacă recunoști sub Înfățișarea unui cîine ori a vreunei mîțe un suflet de om, adică un pricolici, trebuie să treci
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
un fragment revelator din Proloage, pentru 22 iulie 2: Maria, numită Magdalena, a fost ucenică și mironosiță a lui Cristos, cea dintâi și cea mai mare dintre toate ucenicele și purtătoare de mir. Era din Galileea, din cetatea Magdala, de la hotarele Galileii cu Siria, de unde și numele ei, de Magdalena. Fiind bântuită de patimi și de necurate duhuri, ea ducea o viață de desfrâu și de ticăloșie. Auzind însă de Cristos și de puterea propovăduirii Lui cea aducătoare de mântuire pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
că dumneavoastră nu admiteți Într-o frază decât semnele de punctuație și nu „găuri negre” În hăul cărora se pierde adevărul... La auzul acestei fraze, profesorul s-a oprit, și, cu ochi adumbrit, a recitat: „Căci unde ajunge nu-i hotar, Nici ochi spre a cunoaște, Și vremea-ncearcă În zadar Din goluri a se naște”. Gruia a fost surprins... „Uite cât de repede a găsit profesorul În <Luceafărulă lui Eminescu reflectarea celor spuse de mine. Eu nu m-am gândit
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
alea multă apă a trecut pe Argeș în jos și din oameni s-a scurs duhul de-atunci!... Da, da, n-a mai rămas mare lucru!... Și-acum, uite... Hora de la Greaca... Învârtita de la Comana... Bătuta de la Prundu... Răcenița de la Hotarele... Cine mai știe acum de ele?... Cine mai știe azi de Zâncă, de Lambru, de Panțâru, de Pribeagu, de Ploscă, de Veselu?... Nu mai știe nimeni astăzi de ei, că de mult le-a pierit graiul... Dar tu, nepoate, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
zile prin sat se răspândi zvonul că avea să se strângă din nou șurubul, dar în ce fel anume, încă nu se știa. Cert era că mașina cu activiștii de la centru plecase, pe la trei noaptea, mai departe, înspre Herăști și Hotarele și nu mai revenise. În schimb, a doua zi, pe la prânz, Stelian se trezi și el chemat la sfat. Spre surpriza sa, în biroul lui Girolteanu mai erau adunați Tarbacea, Casapu și Ilici Vasile, care tocmai evoca foarte elocvent cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
multă sau mai puțină abilitate, să-i vorbească în mod deschis despre familia ei și de ce îl refuzase constant de câte ori îi ceruse să-l lase s-o însoțească până la ea acasă, despărțindu-se mereu în poarta parcului Cișmigiu, ca la hotarul dintre două tărâmuri. Istoria Feliciei ar fi părut un mit sau o legendă, dacă nu ar fi fost desprinsă din realitatea acelor timpuri. "Familia ei" și "la ea acasă" nu erau decât niște cuvinte, erau un fel de a spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
care nu îl pot fixa foarte bine în timp, oaspeții tatei au început să aibă un alt comportament, să fie cu mult diferiți de cei care veneau de prin părțile Cernăuților și se îndreptau spre Sud, cât mai departe de hotarul grosolan, înscris cu roșu pe hartă de mâna rusească. Hotarul fără temei care a tăiat capul Bucovinei noastre... Cel puternic are însă întotdeauna dreptate, o falsă și ilegală dreptate, care pe noi nu contenește să ne doară. Ciprian parcă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
tatei au început să aibă un alt comportament, să fie cu mult diferiți de cei care veneau de prin părțile Cernăuților și se îndreptau spre Sud, cât mai departe de hotarul grosolan, înscris cu roșu pe hartă de mâna rusească. Hotarul fără temei care a tăiat capul Bucovinei noastre... Cel puternic are însă întotdeauna dreptate, o falsă și ilegală dreptate, care pe noi nu contenește să ne doară. Ciprian parcă nu mai este același om, nu mai este calm și cumpănit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
chiar dacă sînt din alt sat, ori, dacă nu, măcar să le ia pământurile în arendă. Să vedem cum se rezolvă, că au spus că trebe să facă ședință. Bine ar fi să-i primească, că am și eu un hectar la hotarul lor. * * * De la o vreme, bădia Fodur n-a mai dat pe la Asociație și nici prin sat n-a mai ieșit. În schimb, îi primea pe cei din conducere ori de câte ori aceștia aveau nevoie de povețele lui legate de rotirea culturilor, momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Când vor înflori cireșii 263 Drumul Omului 279 Curriculum vitae 291 În colecția Epica au apărut: (alfabetic) Vasile IFTIME, De la Petru citire Romel MOGA, Drumul regăsirii Constantin PÎRÎIALĂ DOROȘ, Cuib de litere Doina POPA, Ca frunza-n vânt Gheorghe SCHWARTZ, Hotarele istorice Gheorghe SCHWARTZ, Justiția suverană sau adevăratul tratat de drept procedural Constantin SIMIRAD, Pelerin prin două milenii Dan TOMORUG, Hotarul zeilor Eugen URICARU, Complotul sau Leonard Bîlbîie contra banditului Cocoș Lucian ZUP, Manual de jocuri pentru copii În curs de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Petru citire Romel MOGA, Drumul regăsirii Constantin PÎRÎIALĂ DOROȘ, Cuib de litere Doina POPA, Ca frunza-n vânt Gheorghe SCHWARTZ, Hotarele istorice Gheorghe SCHWARTZ, Justiția suverană sau adevăratul tratat de drept procedural Constantin SIMIRAD, Pelerin prin două milenii Dan TOMORUG, Hotarul zeilor Eugen URICARU, Complotul sau Leonard Bîlbîie contra banditului Cocoș Lucian ZUP, Manual de jocuri pentru copii În curs de editare: Mara Magda MAFTEI, Și dacă omul vrea să fie fericit 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
devenit, poate, dintr-odată bănuitor, trebuie să afle că, într-o inimă sensibilă - ce pulsează puternic de mâhnire multă, amestecată cu regretul de a nu avea putința de a-i explica originea celor ce sunt în putere s-o vindece -, hotarul dintre dreapta judecată și întunecarea ei poate la fel de ușor a fi încălcat, precum poate fi încălcată sensibilitatea demnă de un sugar, ce pornește să scâncească chiar și pentru simpla adiere de vânt, care tocmai și-a schimbat un pic direcția
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
să-i de cheltuială pentru faptele săvârșite. Dar nu era chip să-și prindă fratele pentru că acesta fugea de mânca pământul. Au fugit așa până când Dondică a renunțat și Dondonel s-a ascuns după o tufă înaltă de boz în hotarul grădinii. Către seară au sosit acasă toți membrii familiei și l-au găsit pe Dondică plâns și tare necăjit. La întrebarea acestora care-i cauza necazului, Dondică a povestit de isprăvile lui Dondonel. La auzul acestora, stăpânii gospodăriei au exclamat
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
legată de frânghie și așa pisica a fost salvată. Pe de altă parte, Dondică și Vasile au plecat pe câmp în căutarea lui Dondonel. Acesta nu era de găsit așa de bine era ascuns. Dondică mergea pe o parte de hotar iar Vasile pe cealaltă. Strigau continuu dar Dondonel nu răspundea, de frică să nu fie pedepsit. Negăsindu-l, au renunțat. Deși supărat, stăpânul casei i-a dat lui Dondică simbria pentru o zi de muncă, zicând: -Te plătesc pentru că învoiala
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
grabă și ies legi strâmbe. Când trebuie aplicate pe teren se dărâmă sistemul. Așa s-a întâmplat și cu noi, legile au ieșit greșit și ați provocat haos. Niciun elev nu mai ascultă de profesori și aceștia au plecat peste hotare. -Unde-s elevii? -De când ați plecat, petrec în continuu; dansează,mănâncă, beau, dorm și iar o iau de la capăt. -Domnule vice, știți de treaba asta? Vicele avea în continuare privirea în pământ, nefiind în stare să răspundă. Cerșetorul continuă să
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
băieților, fără noi fetele? La rândul lor băieții au răspuns: -Dar voi, fetelor, fără noi băieții, ce vă faceți? Apoi băieții au luat fetele în brațe și au intrat în hora mare, unde dansau și mic și mare, lume de peste hotare... Crăiasa și Craiul au plecat fiecare de unde a venit, cu inima ușoară și gândul fericit că au fost în stare să facă bine pe pământ. PERIPEȚIILE REGELUI CĂIȚĂ La margine de Cristinești trăia odată un băiat pe numele de Căiță
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
leuca, pentru că mă doare vătămătura, capul huiește a pustiu, își schimbă locul pe cer stelele sau ce altceva, nu știu, se mărturisi la încheierea cuvântului, doamna Ilina. -Mare doamnă, insist să nu luați drept nelalocul ei purtarea mea, dar la hotare pâlpâie bucluc zise îngrijorat Târgov uitându-se în stânga și în dreapta, să nu-l audă cineva, până nu află Uran. -Cum? ... De ce n-ai spus degrabă omule? Trimite vorbă să se bată darabanaua pe toloacă și atunci fii sigur că te
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
le-a zis: -După un răstimp veniți toți la adăpostul închinăciunii. Uran urmat de Amar a făcut câțiva pași împreună pe hudiță îngrijorați de vestea proastă ce urma a se înfăptui. -Am primit vorbă bolnavă de la Târgov, precum că la hotare pâlpâie bucluc, îl informă Uran pe Amar. Dacă și amu ne pângăresc femeile, ne iau vitele, ne ard strânsura, ne iau grânele și ne omoară oamenii, ne-am pierdut ca nație, se mărturisi Uran, strategului Amar. -Mărite șef, de data
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
basmelor, o lume a păsărilor și a animalelor cu limbajul pe care nimeni nu-l poate descifra, o altă și misterioasă lume pe care Dumnezeu încă nu ne-a dat semn că trebuie s-o înțelegem și din cer urmărește hotarele până unde pășim pentru a dezlega misterul. Dacă lumea acestora, a plantelor, a animalelor și a păsărilor nu o vom înțelege, că fără existența lor nu vom putea trăi, înainte de vreme ... cu toții vom pieri. Într-un an, înainte de sărbătorile Crăciunului
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pe respectarea adevăratei credințe, precum și pe logică: "Să fii francmason, liber cugetător ori ateu și totuși să te-nchini, să chemi preotul spre a da ultima binecuvântare mortului tăi și să-i faci toate "soroacele" obișnuite, cred că aceasta depășește hotarul tuturor bârfelor și eu vreau să fac parte, mai degrabă, din aceștia, decât din tagma fraților mei de altar, cari vorba unei expresiuni populare "c-un ochi te uiți la Christos, și cu celălalt .. la slănina de pe coș"157. Cât
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
o mână de oameni venali și interesați. Să fii francmason, liber cugetător ori ateu și totuși să te-nchini, să chemi preotul spre a da ultima binecuvântare mortului tăi și să-i faci toate "soroacele" obișnuite, cred că aceasta depășește hotarul tuturor bârfelor și eu vreau să fac parte, mai de grabă, din aceștia, decât din tagma fraților mei de altar, cari vorba unei expresiuni populare "c-un ochi te uiți la Christos, și cu celălalt .. la slănina de pe coș". Francmasonii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
economică, au un status precar. Corelat acestei stări, se poate ajunge la închiderea în privatitate, la izolarea și marginalizarea persoanelor din familiile monoparentale: În calitate de concept politic abstract, privatitatea semnifică granițele de includere și excludere socială. În primul rând, are semnificația hotarelor de includere și excludere ce separă cetățenii de guvernare, în sensul separării persoanelor și instituțiilor „private” de autoritatea „publică”, exercitată de salariați, agenți și agenții guvernamentale. În al doilea rând, privatitatea are semnificația hotarelor de includere și excludere, separând cetățenii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
socială. În primul rând, are semnificația hotarelor de includere și excludere ce separă cetățenii de guvernare, în sensul separării persoanelor și instituțiilor „private” de autoritatea „publică”, exercitată de salariați, agenți și agenții guvernamentale. În al doilea rând, privatitatea are semnificația hotarelor de includere și excludere, separând cetățenii de alți cetățeni (Anita L. Allen, 2001, p. 102). Din acest punct de vedere, apartenența la o familie de tip monoparental apare ca o pârghie de excludere de la participarea socială. Dintre diversele modalități de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
invitației: ambasada importantului stat occidental îl poftea să ia parte la un simpozion dedicat aderării României și Bulgariei la Uniunea Europeană. Mai erau trecuți pe listă mulți invitați de marcă, din rândul oamenilor politici și de cultură din țară și de peste hotare. Invitația îi dădea un sentiment de mândrie națională, pe care nu-l mai încercase de multă vreme. De ce tocmai acum și aici? Ce legătură avea asta cu integrarea? Păi avea, își descoperise singur răspunsul. Însemna că țara românească prețuia destul
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]