4,284 matches
-
Biserica de lemn din satul Dealu Mare, comuna Vălișoara, județul Hunedoara, a fost construită în secolul XVIII. Are hramul „Buna Vestire”. Nu figurează pe lista nouă a monumentelor istorice. Biserica de lemn de la Dealu Mare, care poartă hramul „Buna Vestire“, este construită pe unul din dealurile din locul numit „Gruelaci“. Începuturile acestei biserici coboară până spre mijlocul secolului al
Biserica de lemn din Dealu Mare () [Corola-website/Science/320983_a_322312]
-
Biserica de lemn din satul Dealu Mare, comuna Vălișoara, județul Hunedoara, a fost construită în secolul XVIII. Are hramul „Buna Vestire”. Nu figurează pe lista nouă a monumentelor istorice. Biserica de lemn de la Dealu Mare, care poartă hramul „Buna Vestire“, este construită pe unul din dealurile din locul numit „Gruelaci“. Începuturile acestei biserici coboară până spre mijlocul secolului al XVIII-lea; două dintre vechile sale tipărituri, anume o Evanghelie (Blaj, 1765) și un Apostol (Blaj, 1765), ambele donate
Biserica de lemn din Dealu Mare () [Corola-website/Science/320983_a_322312]
-
cetățenii comunei simțindu-se în deplină siguranță. Dispensarul comunei este unul modern dotat cu aparatură corespunzătoare și cu cadre medicale bine pregătite capabile să asigure asistență medicală de bună caliatate. În localitate există 2 biserici, cea din Satul vechi având hramul „Adormirea Maicii Domnului”. În comuna există un cămin cultural modern coplet renovat dotat cu încălzire centarala unde se desfasoara diverse activități culturale și serbările școlare și un teatru de vară în care se desfășoară spectacole. Parcul este amenajat în centrul
Comuna Bucinișu, Olt () [Corola-website/Science/301955_a_303284]
-
a realizat pictarea interioară și amplasarea unei noi catapetesme (1838), precum și construirea pridvorului și amplasarea crucilor (1845). La 20 august 1846, a fost amplasată deasupra intrării o pisanie în limba română cu caractere chirilice având următorul text: "„Aciastă biserică cu hramul marelui ierarh Nicolai sau zidit de boeriul vornic Costandin Miclescul și sau sfințit la 1813 octomvre 26. Cheltui(n)d la zidire și împodobindo cu argi(n)tăriile, veșmintele, zugrăvitul dinlăuntru iar catapiteazma noaă la 1838 pridvorul și crucele la
Biserica Sfântul Nicolae din Călinești-Bucecea () [Corola-website/Science/321485_a_322814]
-
moldovean Vasile Lupu în 1645, pe locul unei cladiri mai vechi. Blocurile de construcție au fost cioplite din gresie. Ea servea drept lăcaș de cult negustorilor moldoveni care poposeau des în Liov, centru comercial important în Evul mediu. Biserică poartă hramul Sfântă Paraschiva, sfântă patroana (ocrotitoare) a Moldovei. Naosul bisericii are un caracter defensiv - pereții ei sunt groși și cu ferestre înguste - caracter susținut și de crenelurile din etaj ale turnului. Alăturată este o absida octogonala. Peretele poartă stema Moldovei - cap
Biserica Sfânta Paraschiva din Liov () [Corola-website/Science/327761_a_329090]
-
, județul Maramureș, a fost construită în 1699 în Vișeul de Jos la comanda nobilului Ștefan Pop. Biserica a fost transferată în 1899 în Botiza unde a înlocuit o veche biserică de lemn de la sfârșitul secolului 16. Lăcașul are hramul Sfintei Paraschiva și figurează pe lista monumentelor istorice, . Vechea biserică de lemn din Botiza, care nu trebuie confundată cu cea de astăzi, a fost demolată acum un secol și donată ca material de construcție la ridicarea școlii confesionale din Hoteni
Biserica de lemn din Botiza () [Corola-website/Science/307969_a_309298]
-
parte și de alta a portalului, fațada apuseană era decorată cu picturi murale, distruse odată cu adosarea turnului-clopotniță. Capetele unui brâu decorativ, viu colorat, sunt singurele mărturii ale acestui veșmânt mural, despre a cărui valoare artistică dă mărturie fosta icoană de hram a Maicii Domnului ”Hodighitria”, încă vizibilă. Desenul fin și generos, faldurile pline, cromatica vie și bogată, toate concură în a situa această pictură în epoca paleologică a începutului secolului al XV-lea. Considerată, pe drept cuvânt, una dintre cele mai
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
este situată în centrul orașului București, pe strada Oțetari, nr. 4, sector 2, în perimetrul Batiștei - Vasile Lascăr, foarte aproape de Piața Rosetti, Teatrul Național, Biserica Armenească și Colegiul Național „Spiru Haret”. are trei Sfinte Hramuri: Pe actualul loc al Bisericii Oțetari s-a aflat, inițial, un zăvoi de oțetari, pe malul fostei gârle Bucureștioaia, afluent al Dâmboviței, care își avea vadul pe actuala stradă Galați (date despre această apă găsim în "„Istoria fondării orașului București
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
Galina și încredințate comunității creștine din Antiohia, au fost duse la Constantinopol. De acolo, după practica sfântă, s-au împărțit și s-au dăruit diferitelor Biserici din lumea întreagă. Așa se face că Mitropolitul Nifon a înzestrat ctitoria sa, cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail si Gavriil și Sfântul Nicolae din București (cunoscută și sub numele de „Oțetari”), cu Sfinte Moaște din trupul cel făcător de minuni al Sfântului Mucenic Haralambie. Rugăciune către Sf. Mare Mucenic Haralambie: “Alesule din ceata arhiereilor, Mare
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
fost arestat și s-a îmbolnăvit de tuberculoză în închisoarea austro-ungară unde fusese încarcerat. Boala sa, moartea sa timpurie și dragostea sa nefericită sunt aspecte care conturează personalitatea tragică a tânărului compozitor român Ciprian Porumbescu. În august 1871, cu prilejul hramului Mănăstirii Putna, societatea "România Jună" a organizat o mare serbare națională prin care a dorit să se aniverseze 400 de ani de la sfințirea mănăstirii și să se omagieze memoria lui Ștefan cel Mare. La acest eveniment au participat printre alții
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
se menționează că fiind ""scos din patria domniei sale"", domnitorul Ștefan Tomșa ""n-a putut-o sfârși"" în prima domnie. Astfel, în a doua domnie ""a sfârșit cu totul și această sfântă mănăstire Solca... și a miluit și întărit acest dumnezeiesc hram cu sate și cu vaduri de moară și cu țigani și cu vii și cu alte felurite miluiri"". Ștefan Tomșa făcea mănăstirii noi danii și întăriri de proprietăți într-un document din 25 iunie 1623 în care declara că a
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
de către logofătul Toader Bubuiog (1530), o serie de alți domnitori vor confirma stăpânirea satului Pârtești de către Mănăstirea Humor. În partea de jos a satului Pârtești, pe vale (astăzi satul Pârteștii de Jos), a fost construită o biserică de lemn cu hramul "Sf. Nicolae". Aceasta era în funcțiune în anul 1775, ea fiind construită înainte de ocuparea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic. Această datare a bisericii pe la mijlocul secolului al XVIII-lea este susținută și de prezența câtorva cărți vechi românești în inventarul parohiei. Această
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 279, având codul de clasificare . În anul 1779, în partea de sus a satului (astăzi satul Pârteștii de Sus), începea construirea unei biserici de lemn cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril", care a fost finalizată și sfințită la 8 septembrie 1780 de către episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților. Și această biserică, împreună cu clopotnița ei, sunt incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015. În urma
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
a fost împărțit în două sate: Ca urmare a creșterii numerice a locuitorilor satului, biserica de lemn din Pârteștii de Jos a devenit neîncăpătoare. Astfel, în anul 1887 s-a construit în cimitirul satului o biserică de zid cu același hram (Sf. Nicolae), ca și al bisericii de lemn. În anul 1892, biserica de lemn cu hramul "Sf. Nicolae" din Pârteștii de Jos a fost donată credincioșilor ortodocși din satul învecinat Liuzi Humoreni (comuna Comănești). După aducerea ei acolo, i s-
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
lemn din Pârteștii de Jos a devenit neîncăpătoare. Astfel, în anul 1887 s-a construit în cimitirul satului o biserică de zid cu același hram (Sf. Nicolae), ca și al bisericii de lemn. În anul 1892, biserica de lemn cu hramul "Sf. Nicolae" din Pârteștii de Jos a fost donată credincioșilor ortodocși din satul învecinat Liuzi Humoreni (comuna Comănești). După aducerea ei acolo, i s-a schimbat hramul în cel al Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În anul 2010, biserica și
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
ca și al bisericii de lemn. În anul 1892, biserica de lemn cu hramul "Sf. Nicolae" din Pârteștii de Jos a fost donată credincioșilor ortodocși din satul învecinat Liuzi Humoreni (comuna Comănești). După aducerea ei acolo, i s-a schimbat hramul în cel al Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În anul 2010, biserica și turnul-clopotniță au fost acoperite cu învelitoare din tablă de inox, „bombardată cu particule de aur”. A fost acoperită cu această tablă acoperișul, crucile de pe turlele bisericii și
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
negăsindu-i locul. Cam prin anii '50, Gheorghe Focșa, directorul de la Muzeul Satului, a adus-o în muzeu. Paula Popoiu, directorul general al Muzeului Satului, a declarat: Patriarh Daniel a spus: „Această biserică pe care o vom resfinți va purta hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir care a fost și ocrotitorul lui Dimitrie Gusti, fondatorul acestui muzeu.” La redeschiderea bisericii, conducerea muzeului a anunțat că intenționează s-o repună în circuit, să o sfințească și ocazional să se celebreze
Biserica de lemn din Turea () [Corola-website/Science/314118_a_315447]
-
Biserica "Înălțarea Domnului" din Păltinoasa este o biserică romano-catolică construită în anul 1912 în satul Păltinoasa (județul Suceava). Ea se află în centrul satului, de-a lungul DN17. Biserica are hramul Înălțarea Domnului (sărbătorit în fiecare an la 40 zile după Paști). După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. Primii coloniști
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
emigrat. Biserica romano-catolică din Păltinoasa a fost construită în anul 1912 de către comunitatea germanilor de religie catolică din satul Păltinoasa (în ), aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei. La momentul acela, în satul Păltinoasa locuiau mulți etnici germani. Biserica a primit hramul "Înălțarea Domnului". După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Păltinoasa locuiau 432 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 26,63% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În 1940
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
se află în satul omonim, comuna Pietroșani, județul Argeș, și poartă hramurile „Duminica Tuturor Sfinților” și „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”. Este una din bisericile călătoare, fiind adusă din Stroești și ridicată pe locul actual în anul 1888. Lăcașul, care a suferit numeroase transformări pe parcursul existenței sale, lipsește de pe noua listă a monumentelor
Biserica de lemn din Vărzăroaia () [Corola-website/Science/330186_a_331515]
-
noua listă a monumentelor istorice. Vechimea bisericii de lemn din Vărzăroaia este necunoscută, se poate însă data în jurul anului 1800. Tradiția susține aducerea ei din satul Stroești, unde a fost înlocuită în jurul anului 1881 de o biserică de zid cu hramul „Cuvioasa Parascheva”. Momentul ridicării acestui lăcaș pe locul actual este consemnat într-o pisanie peste intrare: "„Întru slava sfintei și celei de o ființă și nedespărțitei Treimi, cu blagoslovenia P.S.Episcop de Argeș Neofit Scriban, în anul 1888 s-a
Biserica de lemn din Vărzăroaia () [Corola-website/Science/330186_a_331515]
-
lăcaș pe locul actual este consemnat într-o pisanie peste intrare: "„Întru slava sfintei și celei de o ființă și nedespărțitei Treimi, cu blagoslovenia P.S.Episcop de Argeș Neofit Scriban, în anul 1888 s-a ridicat acest sfânt lăcaș cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților și Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir”, cu osteneala preotului I.Serafimescu, cu contribuția enoriașilor acestui sat și cu ajutorul altor donatori. În anul 1894, cu blagoslovenia P.S.Episcop de Argeș D.D.Gherasim Piteșteanul, prin stăruința preotului
Biserica de lemn din Vărzăroaia () [Corola-website/Science/330186_a_331515]
-
a fost înălțată pe locul unde se afla o biserică de lemn. Când lucrările de construcție se apropiau de final, Ștefan cel Mare dăruiește mănăstirii prin actul de la 17 august 1488, moșia Știlbicani. Odată cu încheierea construcției biserica a preluat vechiul hram al „Sfântului și Slăvitului Marelui Purtător de Biruință Gheorghie”. Încă de pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, dar mai ales după 1488, mănăstirea devine un important centru de credință și cultură din Moldova medievală. Se consideră că apariția monahului Daniil
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
veșminte și odoare bisericești. Acest lucru a fost practicat și de urmașii săi la domnie, Bogdan al III-lea, Petru Rareș și Alexandru Lăpușneanu care dăruiesc sau confirmă anumite donații către mănăstire. Deseori aceste donații se făceau cu ocazia prăznuirii hramului mănăstirii, cât și la alte sărbători religioase. Astfel, la 27 martie 1598, la hramul Sfântului Marelui Mucenic Gheorghe, Ieremia Movilă dăruiește „1 bute săcară, 1 bute slad, 1 poloboc vin, 1 poloboc stridie, 3 camene pietre ciară, 6 taleri de
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
domnie, Bogdan al III-lea, Petru Rareș și Alexandru Lăpușneanu care dăruiesc sau confirmă anumite donații către mănăstire. Deseori aceste donații se făceau cu ocazia prăznuirii hramului mănăstirii, cât și la alte sărbători religioase. Astfel, la 27 martie 1598, la hramul Sfântului Marelui Mucenic Gheorghe, Ieremia Movilă dăruiește „1 bute săcară, 1 bute slad, 1 poloboc vin, 1 poloboc stridie, 3 camene pietre ciară, 6 taleri de chieltuială, 3 zloți la tămâie ”, ca la 3 aprilie 1602 același voievod să vină
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]