13,415 matches
-
primul stadiu al disputei româno-sovietice. Dej a început să-i curteze pe chinezi, după destalinizarea din URSS, RPR având mai multe în comun cu Chină și Albania. Pentru Dej, demascarea mitului lui Stalin a reprezentat o mare eroare strategică și ideologică, o concesie făcută revizionismului iugoslav.151 Cu toate acestea, la Plenară din martie 1956 Dej a prezentat o dare de seamă a Biroului Politic, în care l-a criticat pe Stalin și, mai ales, cultul personalității acestuia, dar nu a
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
privind Sistemul de la Porțile de Fier. Situația tensionată pe linie de partid s-a datorat faptului că RPFI avea o "conducere care a fost criticată", care "stă pe pozițiile criticate în declarațiile partidelor comuniste și muncitorești din 1957... în ce privește problemele ideologice."176 S-a mers până acolo încât s-a pus chiar întrebarea ce fel de țară este Iugoslavia, când ea "este țara neangajata, neutră, nu este nici într-o parte, nici în cealaltă, este în afara blocurilor, când susține programul său
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
abstracție de aversiunea care urma să o aducă poziția adoptată în aprilie 1958 de către UCI în cadrul partidelor comuniste din lagăr și Chină și, chiar dacă avea un interes vital pe linie de stat în ceea ce privește realizarea Sistemului de la Porțile de Fier, disensiunile ideologice în privința poziției adoptate de Tito au împiedicat pentru o bună perioadă de timp derularea lucrărilor Comisiei Mixte în ritmul propus inițial. Complicațiile politice au îngreunat însă înaintarea în dezbaterile de natură tehnică Cu toate acestea, în aprilie 1960, cu ocazia
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
internațional, față de ideologia promovată de liderii chinezi și cei din blocul sovietic. Dar flexibilitatea de care au dat dovadă ambele parți a contribuit la posibilitatea continuării tratativelor, ambele (dar în special RPR) având dorința de a depăși problemele de natură ideologică cu scopul de a rezolva o problemă pe linie de stat. Acesta este un exemplu elocvent al dorinței de realizare a unui proiect ce aparține domeniului civilizației, părțile implicate în tratative căutând să depășească piedicile "culturale" impuse de ideologia diferită
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
nu am adoptat Programul UCI și mai mult decât atât, chiar și atunci când am fost in Iugoslavia ne-am spus punctul de vedere pe care ni-l menținem și acum,"182 afirmație din care reiese dorința de a depăși problemele ideologice, ce țineau de sfera culturală. 2.4.6. Flexibilitatea negocierilor Caracterul de flexibilitate al negocierilor este influențat de alte două caracteristici ale acestora: formalismul statutar, respectiv formalismul procedural. Cu cat aceste două caracteristici impun o rigiditate mai mare, cu atat
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și Moscova; acestea își vor lăsa amprenta asupra modului în care aceste negocieri au evoluat. În prima parte a anului 1956, Hrusciov a anunțat și a promovat o schimbare în politica externă a URSS; cele trei principii fundamentale ale revizionismului ideologic promovat de Hrusciov vizau: Coexistența pașnică cu capitalismul, care urma să fie "linia generală a politicii externe"192 a URSS. Diferitele forme de tranziție spre socialism în țările din cadrul blocului sovietic urmau a fi nu numai tolerate, ci chiar încurajate
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
partide de exemplu la întâlnirea de la Moscova din 1960 au participat delegații din partea a 81 de partide 196 această putea să-și susțină pretențiile de universalitate. Această țesătura de partide putea fi folosită ca si instrument de lansare și control ideologic, constituind o bază pentru amestecul în afacerile interne ale diverselor state (în special cele din Pactul de la Varșovia), amenințându-le acestora structura internă.197 Dar faptul că în 1955 Moscova a decis să accepte conviețuirea cu naționalismul est-european, atât timp cât conducerea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Se poate vedea încercarea lui Dej de a plasa întâlnirea și semnarea acordului privind Sistemul de la Porțile de Fier câmpul civilizației și să demonstreze lumii că obiectivul aparținea domeniului civilizației evitând promovarea unei legături care să aibă la baza elemente ideologice, de natură culturală. În final, Acordul și convențiile au fost semnate la Belgrad în 30 noiembrie 1963; acordul de către Tito și Dej, celelalte documente de către împuterniciții guvernelor RPR și RSFI. Deși o negociere este necesară pentru a se crea o
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
munca forțată sau obligatorie și să nu recurgă la ea sub nicio formă ca: măsură de constrângere sau de educație politică ori ca sancțiune la adresa persoanelor care au exprimat sau isi exprimă anumite opinii politice sau Își manifestă o poziție ideologică față de ordinea publică, socială sau economică stabilită; metodă de mobilizare și de utilizare a mâinii de lucru În scopul dezvoltării economice; măsură de disciplină a muncii; pedeapsă pentru participarea la greve; măsură de discriminare rasială, socială, națională sau religioasă. Nu
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a comunităților de romi din România 145 Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV) 146 Cine trăiește în comunitățile sărace? 147 Ignorarea sărăciei comunitare în practica DEVCOM 151 Capitolul 6 Ideologii implicate în DEVCOM 153 Ideologii sistematice 154 Succesiuni istorice 154 Nuclee ideologice 156 Ideologii sociale 159 Democrați, comunitariști, autoritariști și rebeli în România socială 159 Întrebări și scop 159 Dezbaterea privind inconsistența de status 161 Contexte ale frustrării sociale și mobilizării 163 Ipoteze 164 Date și metodă 168 Rezultate 172 Profilul grupurilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
etnie etc.), se cheamă că avem de-a face cu comunități de tip „etic”1. Comunitățile de tip „emic” sunt cele în care unitatea valorică nu mai este de tip potențial, ciactual, și pot fi comunități de credință, de prietenie, ideologice etc. Comunitățile acționale sau pragmatice își au fundamentul în acțiuni sau interacțiuni comune. Comunitățile de unitate multiplă sunt bazate pe similitudini de status, pe interacțiune și pe orientări valorice efective (figura 1). Figura 1. Tipuri de comunități în spațiul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
avansată; - unitățile de administrație publică locală și centrală operează în mai mare măsură transparent; - mecanismele de feedback de la beneficiari la decidenți funcționează mai eficient; - competența civică și administrativă a populației locale se manifestă mai intens. DEVCOM are o puternică încărcătură ideologică, susținută prin concepte precum capital social, participare comunitară, comunitarism, dezvoltare orientată comunitar etc. Majoritatea acestor concepte lucrează nu numai cu principii, reguli de acțiune, ci și cu imagini-ghid, credințe prin care încearcă să fundamenteze acțiuni publice. Și, de multe ori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
preluate ca și cum ar fi un dat cultural, nechestionabil. Cel puțin pentru cercetarea în DEVCOM, explicitarea ideologiilor sistematice și difuze este nu numai utilă, ci și necesară. O serie de efecte perverse pot apărea în timp, ca urmare a ignorării tramei ideologice a intervențiilor comunitare. Diversitatea de situații nu se reduce însă numai la ideologii sistematice și difuze. Există o variantă intermediară cu ideologii sistematice implicite. Cei care proiectează intervențiile comunitare nu acționează mai mult în temeiul unor forme incomplete, nesau parțial
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de la cele comunitariene care elogiază virtuțile micii comunități și ale tradiției la cele instituționaliste care trimit la rolul statului, naționaliste, religioase, marxiste și de tip modernizare. În funcție de condițiile locale au fost activate, după cum am spus deja, diferite „filtre” (Kim, 2004) ideologice care să ducă la mobilizarea populației. Treptat, s-a conștientizat faptul că resursele ce pot fi mobilizate prin DEVCOM sunt reduse și ajung mai mult în orașe decât la sate, efectele acțiunilor comunitare fiind reduse. Contrareacțiile de critică socială au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sociouman local și de integrare a DEVCOM cu strategiile de dezvoltare naționale sunt încorporate în developmentalism. Investițiile în capital social în viziune developmentalistă se referă la acțiuni pentru consolidarea rețelelor sociale, a încrederii, microcreditării, ocupării și antreprenoriatului. Nuclee ideologicetc "Nuclee ideologice" Diferitele ideologii care susțin acțiunile comunitare au profiluri specifice în funcție de actorii, mijloacele, obiectivele și valorile pe care le promovează. Ideologiile comunitariste (Etzioni, 1996, 2002), spre exemplu, orientează acțiunile sociale în funcție de modelul „societății bune”, fundamentată pe moralitate, pe echilibrul între libertatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
publice. Analizele anterioare ale ideologiilor de masă din România (Sandu, 1999) au identificat două dimensiuni în structurarea opiniilor publice: atitudineafață de schimbare (pro și contra, liberal-modern și conservator) și orientarea spre comunitate vs. orientarea spre individ. Orientările pragmatice ale structurării ideologice de nivel redus cad între aceste dimensiuni. Ideologiile sociale rezultante (adică ideologia liberal-individualistă, liberal-comunitariană, conservator-comunitariană, conservator-individualistă, pragmatic-individualistă și pragmatic-comunitariană1) diferă foarte mult din punctul de vedere al resurselor de capital și al localizării susținătorilor respectivelor ideologii. Pe baza rezultatelor prezentului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
orientările participative, iar inconsistența negativă are același efect în cazul orientărilor rebele. Efectul variabilelor IS asupra atitudinilor față de acțiunea publică și a grupărilor este mediat de un set de variabile intermediare. Cele mai importante variabile intermediare par să fie seturile ideologice care se referă la rolul statului în dezvoltare și la percepția schimbărilor privind nivelul de trai al societății în general și al celui propriu (tabelul 25). IS ca variabilă dependentă 1tc "IS ca variabilă dependentă1" Rolul IS în formularea unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ține seama de interesele altora, iar individualismul fiind doctrina conform căreia este legitim să-ți urmărești propriile interese în aceleași condiții în care alții sunt liberi să și le urmărească pe ale lor” (Barry, apud Miller, 2000, p. 526). Orientările ideologice radicale din sfera naționalismului 1 au o pondere apropiată de 9% și se concentrează covârșitor în categoria celor cu naționalism exclusivist. Diferitele orientări în domeniul identității naționale au puternice rădăcini în spațiile de viață ale oamenilor, sunt legate de compoziția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
unele dintre întrebările formulate în chestionarele de opinie, unii dintre subiecți nu au reflectat niciodată anterior. Altfel spus, se cer opinii despre teme pentru care nu există încă atitudini structurate social. Ilustrativ pentru fenomenul de inconsistență a opiniilor pe teme ideologice este faptul că 35% dintre românii care consideră că „oamenii de altă naționalitate decât cea română ar trebui să părăsească România” susțin, în același timp, că ar accepta să aibă maghiari ca rude, prieteni sau colegi de muncă (tabelul 32
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tip militar. Situația se întâlnește mai ales în cazul persoanelor autoritare, bărbați în special, din județele extracarpatice relativ dezvoltate. Prezența autoritarismului în seria factorilor care favorizează inconsistența ideologiilor politice ar putea fi indicativă pentru faptul că o parte dintre inconsistențele ideologice observate provin și din acțiunea unor efecte de „dezirabilitate socială”: o persoană de tip autoritar va fi tentată să susțină soluțiile politice de forță de genul regimurilor militare, dar, în același timp, dacă nu trăiește în medii de izolare, va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
problemelor sociale locale. Pentru fenomene identitare structurate în funcție de etnie, experiență de migrație, religie etc. vor trebui întreprinse analize specifice. Ceea ce am schițat în paginile anterioare s-a vrut să fie numai o „invitație” la considerarea problemelor identitare nu doar pasional, ideologic și calitativ, ci și pornind de la ce spun oamenii 2. Chiar și din succinta analiză a fenomenelor identitare rezultă necesitatea de a determina spații de referință mai relevante decât regiunile istorice. Analize pe care le-am întreprins în alt context
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sau comunitare, naționale sau regionale. Elaborarea lor poate fi sistematică, atunci când sunt produse de un actor specializat, sau difuză, în condițiile în care nu sunt formulate prin concepte specializate și cu argumentația care se pretinde a fi științifică. În construcțiile ideologice, sistematice sau difuze, discursul vizează de cele mai multe ori o problemă, un obiectiv și o cale de a ajunge la rezolvarea problemei. Limbajul este divers, cu o plajă largă de variație, de la metaforic, eseistic până la științific sau pretins științific. Pregnanța ideologiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
este divers, cu o plajă largă de variație, de la metaforic, eseistic până la științific sau pretins științific. Pregnanța ideologiilor este maximă în luptele politice pentru putere. În astfel de cazuri, ideologiile sunt efectiv instrumente de acaparare sau menținere a puterii. Construcțiile ideologice sunt prezente însă și la nivelul unor strategii de viață individuale sau familiale. Astfel, se poate vorbi despre ideologii ale migrației, antreprenoriale etc. Ideologiile sociale (difuze) nu au o elaborare sistematică, instituțională sau de autor. Ele circulă sub formă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
etc. Este greu de găsit în științele sociale un domeniu în care să fie mai pregnantă relația de incertitudine în procesul de măsurare comparativ cu dificultățile de măsurare a ideologiilor sociale. Aici, setul de indicatori folosiți pentru a identifica orientările ideologice pot influența foarte mult rezultatele măsurătorii. Separarea între ideologia pe care o măsori și cea proprie autorului este greu de făcut. Șansa de a reduce distorsiunile date de o astfel de relație este cu atât mai mare cu cât definițiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și la inovație, așa cum fac tovarășii noștri de la răsărit, până și sperma o s-o naționalizăm. Vom experimenta, mai întâi în eprubetă, Omul nou, apoi o să extindem experimentul pe o stație-pilot, poate chiar în cimitirul de la Baikonur. Acesta este programul nostru ideologic, de la el nu ne vom abate, chiar cu prețul vieții. Dar până acolo mai e cale lungă, deocamdată trebuie să câștigăm alegerile, nu ne culcăm pe lauri, nu credem în fidelitatea alegătorilor, aceștia se poartă ca niște curve, le plătești
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]