3,638 matches
-
B.C. În aceste regiuni, idolii «en violon» au cunoscut o lungă evoluție, diversele variante tipologice stilizate fiind semnalate mai târziu în culturile epocii bronzului, mai ales în mediul funerar (V. Voinea, 2008b - cu bibliografia). Denumirea acceptată pe criterii tipo-morfologice de „idoli «en violon»” a fost adoptată și folosită, prin extensie, și pentru alte reprezentări antropomorfe neo-eneolitice și ale epocii bronzului din spațiul egeo-anatolian și sud-est european. Din acest punct de vedere trebuie să remarcăm marea variabilitate morfo-tipologică a artefactelor în discuție
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
de clasificare tipologică relativ recentă a cercetătorului Dan Monah (1997, p. 135-144) nu satisface pe deplin, ea simplificând realități de mare complexitate. În cazul pieselor similare celei descoperite la Păuleni-Ciuc, cercetătoarea Silvia Marinescu Bîlcu a propus utilizarea sintagmei tipologice de «idoli plați de tip troian» și nu pe aceea de idoli «en violon», aceasta din urmă corespunzând statuetelor cicladice și anatoliene (vezi recent discuția la V. Voinea, 2008b). Diversele tipuri de figurine feminine «en violon» sau plate, de tip troian, reprezintă
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
p. 135-144) nu satisface pe deplin, ea simplificând realități de mare complexitate. În cazul pieselor similare celei descoperite la Păuleni-Ciuc, cercetătoarea Silvia Marinescu Bîlcu a propus utilizarea sintagmei tipologice de «idoli plați de tip troian» și nu pe aceea de idoli «en violon», aceasta din urmă corespunzând statuetelor cicladice și anatoliene (vezi recent discuția la V. Voinea, 2008b). Diversele tipuri de figurine feminine «en violon» sau plate, de tip troian, reprezintă, foarte probabil, schematizarea extremă a imaginii marii Zeițe mame în
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
anatoliene (vezi recent discuția la V. Voinea, 2008b). Diversele tipuri de figurine feminine «en violon» sau plate, de tip troian, reprezintă, foarte probabil, schematizarea extremă a imaginii marii Zeițe mame în ipostaze variate. Ele se prezintă sub formă de statuete (idoli) sau de piese de podoabă (pandantive, aplice, elemente de colier), fiind realizate din lut ars, materii dure animale (os, corn de cerb, scoici din specia Spondylus ș.a.), piatră (marmură, gresie), metal (aur, argint, cupru) și figurează siluete feminine în picioare
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
dure animale (os, corn de cerb, scoici din specia Spondylus ș.a.), piatră (marmură, gresie), metal (aur, argint, cupru) și figurează siluete feminine în picioare sau având corpul ovoidal sau circular (schematizarea extremă a poziției de naștere pe pământ). În ceea ce privește funcția idolilor plați de tip troian, aspectele religioase sunt evidente; ei sunt probabil amulete protectoare ale femeilor gravide, ale fecundității și nașterii În ceea ce privește România, cele mai vechi descoperiri de idoli «en violon» și plați de tip troian sunt semnalate în siturile eponime
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
sau circular (schematizarea extremă a poziției de naștere pe pământ). În ceea ce privește funcția idolilor plați de tip troian, aspectele religioase sunt evidente; ei sunt probabil amulete protectoare ale femeilor gravide, ale fecundității și nașterii În ceea ce privește România, cele mai vechi descoperiri de idoli «en violon» și plați de tip troian sunt semnalate în siturile eponime ale culturilor Cucuteni și Gumelnița în primele decenii ale sec. al XXlea (H. Schmidt, 1932; Vl. Dumitrescu, 1924, p. 339, fig. 10/1; E. Comșa, 1994, p. 63-66
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
sunt semnalate în siturile eponime ale culturilor Cucuteni și Gumelnița în primele decenii ale sec. al XXlea (H. Schmidt, 1932; Vl. Dumitrescu, 1924, p. 339, fig. 10/1; E. Comșa, 1994, p. 63-66). Ele au fost interpretate, în principal, ca: ● idoli/statuete/figurine feminine (Vl. Dumitrescu, 1931; 1938; M. Petrescu-Dîmbovița et alii, 1999, p. 521); ● elemente aplicate (cusute) pe veșminte/suporturi textile sau de piele; ● pandantive; ● elemente de colier (E. Comșa, ,1994, p. 71-75; D. Monah, 1997, p. 135-144). Caracteristice pentru
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
Dinu, T. Marin, 2003, p. 7879, 90, fig. 4. A se vedea și cazul statuetei ceramice de la Frumușica, având la gât o piesă circulară cu perforații sau motive au repoussé pe margini (D. Monah, 1997, p. 139). Existența, în cazul idolilor plați, a amenajărilor specifice pentru suspendare pe un fir/fibră sau pentru fixarea prin coasere (perforații în număr variabil) este un indiciu important pentru utilizarea lor ca pandantive/aplice/elemente de colier. Alături de aceste aspecte se pot menționa și alte
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
variabil) este un indiciu important pentru utilizarea lor ca pandantive/aplice/elemente de colier. Alături de aceste aspecte se pot menționa și alte situații care se constituie în argumente în favoarea unor astfel de concluzii: ● mai multe cazuri de morminte în care idoli/pandantive/amulete plate au fost descoperite în exemplar unic sau asociate în coliere cu alte elemente de anfilaj; se poate, însă, avea în vedere și ipoteza fixării pieselor respective, prin coasere, pe suporturi textile sau de piele - Varna, M2 și
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
alte elemente de anfilaj; se poate, însă, avea în vedere și ipoteza fixării pieselor respective, prin coasere, pe suporturi textile sau de piele - Varna, M2 și M3 (V. Voinea, 2008b - cu bibliografia); ● figurarea pe statuete ceramice a podoabelor de tipul idolilor plați circulari sau ovali purtate la gât sau pe piept (Costești, Cucuteni-Cetățuia, Drăgușeni, Dumești, Frumușica, Rakovec, Rădulenii Vechi, Trușești etc. - D. Monah, 1997, p. 135-144); ● siluetele feminine în relief de pe fațada modelului de „templu” de la Trușești, care au la gât
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
D. Monah, 1997, p. 135-144); ● siluetele feminine în relief de pe fațada modelului de „templu” de la Trușești, care au la gât podoabe de tipul pandantivelor (D. Monah, 1997, p. 135 144); ● siluete feminine pictate care au la gât sau pe piept idoli plați/pandantive/amulete rombice, ovoidale, circulare (Frumușica, Scânteia, Traian-Dealul Fântânilor etc.) - D. Monah, 1997, p. 135144; Mantu et alii, 1999, p. 142, fig. 355; D. Boghian, 2000, p. 226227, 243, fig. 8/1-4. 11. Repertoriu Nu ne propunem a oferi
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
226227, 243, fig. 8/1-4. 11. Repertoriu Nu ne propunem a oferi cu acest prilej o listă extensivă și detaliată, ci intenționăm numai inserarea în contextul discuției de față a datelor primare, accesibile nouă în literatura consultată selectiv, relative la idolii plați de tip troian. Repertoriul de mai jos cuprinde descoperirile semnalate în ariile culturilor eneolitice Precucuteni și Cucuteni (fazele A și A-B) mai ales de pe teritoriul României și, excepțional, de pe cel al R. Moldova și al Ucrainei. Lista cuprinde
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
hoț, ironic, răzbunător, mincinos, alții vor răspunde că da, motivând cu fapte că el este milos, generos, descurcăreț, curajos. Se trag concluzii că un om nu poate fi perfect bun sau rău și că e bine să selectezi din personalitatea idolului, acele trăsături de onoare. 6-3-5 Numele acestei metode precizează forma de organizare în spațiu și timp : elevii se împart câte 6, au de rezolvat 3 sarcini sau o sarcină în 3 moduri, timp de lucru 5 minute. Sarcinile pot fi
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
de la început, că nu toți misticii trebuie asimilați personalităților paranoice. Paranoicii mistici sunt persoane cu un delir sistematizat cu temă mistico-religioasă. Acești bolnavi sunt înclinați către mesianism și urmăresc să introducă și să impună noi forme de religii și noi idoli. Ei atacă dogmele teologice în vigoare caută ca să le submineze pentru a impune altele noi, manifestând totodată tendința de a poza în martir. 5) Grupa erotomanilor și a geloșilor Aceste tendințe paranoice se pot cristaliza în jurul unor tematici sexuale sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al acesteia, sfârșind prin a o reduce exclusiv la aceasta. Ea este autentică, dar ireală, întrucât anulează sau reprimă identitatea interioară de fond a individului. Asistăm la o răsturnare valorică a tipurilor umane: eroii sunt înlocuiți de celebrități, vedete, staruri, idoli; literatura de publicațiile informative-publicitare (digests); idealurile de clișee. Peisajul social se va transforma într-o lume de iluzii. În locul culturii superioare, care cultivă valorile autentice, se va instaura cultura de masă, o cultură simplificată, vidă de conținut, lipsită de gust
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
revine modelelor publicitare, impuse propagandistic, ca soluții exemplare și pe care masele le vor urma și imita în mod automat, fără nici o critică. Aceste modele sunt reprezentate prin personalități exaltate (lideri politici, reformatori religioși sau moraliști), personalități captative (staruri, vedete, idoli de cinema etc.), personalități mesianice, salvatoare (cu rol profetic), personalități enigmatice (vindecători, traumaturgi, persoane dotate cu forțe benefice sau malefice, vrăjitori, terapeuți bioenergeticieni etc.), în fine personalități oculte (diavolul, forțele răului, extratereștrii, organizații oculte mondiale etc.). Aceste modele umane de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
s-a încheiat cu una dintre cele mai tulburătoare interogații ale gândirii omenești: „Pentru a împlini acest salt, hotărâtor este să acorzi spațiu ființării în întregul ei, de asemenea, să te lași prins în Nimic, adică să te eliberezi de idolii pe care fiecare dintre noi îi are și în preajma cărora obișnuiește să se furișeze, și, în sfârșit, să dai curs liber acestei plutiri pentru ca, în nesfârșita ei legănare, ea să revină mereu la întrebarea fundamentală a metafizicii, pe care Nimicul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și Francis Cârco. SCRIERI: Din viața și opera lui Unamuno, Craiova, 1923; Cervantes. Viață și opera, București, 1924; Lirica portugheză de azi, Craiova, 1926; Rătăcirea lui Ion Vancea, Craiova, 1926; Asemănări și analogii în folclorul român și iberic, București, 1927; Idolul vremii, Craiova, 1930; Cervantes și Italia, București, 1931; Ovid Densusianu, Craiova, 1934; Două drame de Lope de Vega interesând istoria și literatura românilor, Craiova, 1936; Lecturi romanice, București, 1939; Cervantes, București, 1940; Încercări de traducere ale lui „Don Quijote” în românește
POPESCU-TELEGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
analogii în folclorul român și iberic”, „Pleiada”, 1927, 2; Sandu Teleajen, „Rătăcirea lui Ion Vancea”, „Gândul nostru”, 1927, 2; Al. Marcu, Un răspuns, VL, 1929, 104; Lascăr Sebastian, Un mare specialist și un mic plagiat, ĂLA, 1931, 560; Traian Mateescu, „Idolul vremii”, VL, 1931, 133; Metzulescu, Literile, I, 193-195; Ț. Păunescu-Ulmu, Al. Popescu-Telega, hispanista, Craiova, 1943; Traian Blajovici, „Pe urmele lui Don Quijote”, LU, 1943, 5; Ion Biberi, „Cervantes”, „Democrația”, 1944, 7; M. Lörinczi, Grigore Dima, Retrospectivă Alexandru Popescu-Telega, VR, 1970, 1
POPESCU-TELEGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
R. fiind sedus mai degrabă de aspectul pictural, pitoresc al agitației din porturi, fabrici, șantiere. El pare să ocolească orice popas reflexiv, orice angajare sentimentală și, în general, se cantonează în orizontul ideilor comune, ca atunci când compune o imprecație la adresa idolului Aur. Limbajul este adecvat, colorat neologistic, într-o frazare abil retorică, ce dovedește o mare ușurință a versificării. Poeme eroice sunt, din acest motiv, mai puțin atinse de aerul vetust al altor producții contemporane de același gen, deși sunt în
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
Timișoara, 1994; Ca un vagabond într-o flanelă roșie, Timișoara, 1996. Repere bibliografice: Maria Nițu, Recviem pentru un poet, T, 1993, 12; Marcel Tolcea, Mono heracliticul, O, 1994, 1; Rodica Bărbat, „Locus periucundus”, O, 1994, 2; Mircea Bârsilă, Avea 3 idoli..., O, 1994, 2; Nina Ceranu, Un tânăr cu plete voievodale, O, 1994, 2; Adrian Derlea, Osânda, O, 1994, 2; Ruja, Parte, I, 251-255; Cornel Ungureanu, Strategia underground, O, 1994, 2; Ruxandra Cesereanu, Poezia tânără în vreme de tranziție, ST, 1994
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
fosforescente), verifică uneori autenticitatea știrilor, nu lasă să-i scape întruchipările particulare („aici se înalță o kumirniță de piatră a locuitorilor chinezi, în care sunt așezați feluriți zei de ai lor, unii sculptați, alții pictați. În mijlocul acestora este așezat marele idol, care parcă ține globul pământesc în mână, ca un stăpânitor al lumii și se numește Fe sau Fo”). O poftă teribilă de a vedea (mai cu seamă atunci când ochiul înregistra „ciudățenii”) și de a cunoaște o altă lume transpare din
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
propriu-zis proaste”, dar în care „ceva sună fals, ceva e supărător și, până la urmă, enervant, tocmai gândindu-ne că avem de-a face cu spirite luminate, emancipate, de la care ne-am fi așteptat, poate, la mai puține sacrificii închinate feluriților idoli vetuști”). Enervarea este, de altfel, una dintre muzele cele mai fidele ale lui P. Încă din Tentațiile anonimatului el își manifesta simpatia pentru ceea ce numește „protexte” (un sinonim rezonabil e dat de combinația dintre „glosse” și „enervări”): notații de o
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
autoare dramatică. Este fiica Domnicăi și a lui Ioan Oproiu, comerciant. În 1952 a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București. A debutat în 1948 la „România liberă”, iar editorial în 1970, cu volumul de critică de film Un idol pentru fiecare. A semnat (uneori cu pseudonimele Y și Ileana Costin) cronica TV și cinematografică în „Contemporanul” (1963-1983) și în „România liberă” (1976-1986). Între 1965 și 1989 a fost redactor-șef al revistei „Cinema”. Sute și sute de filme românești
OPROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288561_a_289890]
-
unei misiuni economice a României în străinătate, Ea - soția lui, cândva o promițătoare tânără actriță; cei doi se sfâșie într-un dialog încrâncenat, care dezvăluie abisul dintre ei, dar și accente nebănuit de tragice, existente în banalitatea cotidiană. SCRIERI: Un idol pentru fiecare, București, 1970; Greta Garbo (în colaborare), București, 1972; 3 ¥ 8 plus infinitul, București, 1975; Nu sunt Turnul Eiffel, București, 1978; Cerul înstelat deasupra noastră, București, 1986. Traduceri: Mathilde Niel, Drama eliberării femeii, București, 1974. Repere bibliografice: Valeriu Râpeanu
OPROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288561_a_289890]