1,506 matches
-
Republicii", pașaportul din partea autorităților române. (Vezi, în introducerea la Europa Mea, modul cum a primit Gheorghe Ursu permisiunea regimului comunist să călătorească în vest). În timpul acelor călătorii a intrat în legătură cu disidenți români din Occident, printre care Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. A rămas în legătură și cu vechii săi prieteni, fugiți, rămași, sau emigrați în vest: Camil Baciu, Noldi Bălănescu, Sergiu Huzum și Mioara Cremene, Gad Calmanovici, Alexandru Mirodan, Gelu Ionescu, pictorul George Tomaziu etc. Tot în acești ani devine un
Gheorghe Ursu () [Corola-website/Science/302381_a_303710]
-
cavoul familiei Lovinescu din Cimitirul Grădini, cu consimțământul fiicei sale, Monica Lovinescu. Monica Lovinescu a decedat la 20 aprilie 2008, la Paris, trupul său fiind incinerat la 24 aprilie. În anul 2008, urnele cu cenușa soților Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au fost aduse la Fălticeni și depuse în cavoul Lovineștilor. Urnele funerare ale Monicăi Lovinescu și ale lui Virgil Ierunca au fost aduse de la Paris, la 25 aprilie 2008, cu o aeronavă specială, fiind însoțite de către Gabriel Liiceanu și Mihnea
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
la Paris, trupul său fiind incinerat la 24 aprilie. În anul 2008, urnele cu cenușa soților Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au fost aduse la Fălticeni și depuse în cavoul Lovineștilor. Urnele funerare ale Monicăi Lovinescu și ale lui Virgil Ierunca au fost aduse de la Paris, la 25 aprilie 2008, cu o aeronavă specială, fiind însoțite de către Gabriel Liiceanu și Mihnea Berindei. Ele au fost aduse la Ateneul Român și apoi trimise la Casa Lovinescu din București, de unde au fost transportate
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice); printre care: acvila de stâncă ("Aquila chrysaetos"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ploier de munte ("Charadrius morinellus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), sfrâncioc roșiatic
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
pe cale de dispariție. Tipurile reprezentative sunt: vipera cu corn (Vipera ammodytes) -întâlnită în regiunile calcaroase ale Cheilor Carașului .. Dintre animalele specifice pădurilor de foioase frecvente sunt lupul, șoarecele gulerat, veverița, pârșul, jderul de pădure, mistrețul, căprioara, iepurele, cocoșul de munte, ierunca. Rețeaua de ape a comunei este bogată, iar numărul speciilor de pești cunoaște o mare varietate față de alte regiuni ale țării. Râurile sunt bogate în păstrăvi indigeni (Salmo trutta fario), păstrăv curcubeu (Salmo irideus), zlăvoaca (Cottus gobio). Conform recensământului efectuat
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
inspirată, după spusele autorului ei, de Julius Streicher, redactorul revistei naziste Der Stürmer, condamnat și executat pentru crime de război, a declanșat un scandal major în presa românească și internațională. În urma protestelor a numeroși intelectuali, printre care Ana Blandiana, Virgil Ierunca și Monica Lovinescu (Mircea Mihăieș a denumit-o „noul "Mein Kampf"”), și ale liderilor comunității evreiești, cartea a fost retrasă de la publicare. În urma scandalului, Gheorghe Buzatu a trebuit să demisioneze de la conducerea Centrului de Istorie și Civilizație Europeană, iar procurorii
Vlad Hogea () [Corola-website/Science/304942_a_306271]
-
Comisiei. Din aceasta Comisie au mai făcut parte: Sorin Alexandrescu, Mihnea Berindei, ÎPS Nicolae Corneanu (s-a retras cu câteva zile înaintea publicării raportului), Radu Filipescu, Paul Goma (a fost înlăturat de Tismăneanu după numai 8 zile), Monica Lovinescu, Virgil Ierunca (decedat înainte de finalizarea raportului), Sorin Ilieșiu, Gail Kligman, Nicolae Manolescu, Horia-Roman Patapievici, Marius Oprea, Dragoș Petrescu, Andrei Pippidi, Romulus Rusan, Stelian Tănase, Constantin Ticu Dumitrescu, Cristian Vasile și Alexandru Zub. Comisia a examinat pe parcursul celor 6 luni de documentare principalele
Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România () [Corola-website/Science/304997_a_306326]
-
munte ("Tetrao urogallus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), soim călător ("Falco peregrinus"), brumărița de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuța ("Corvus monedula"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), forfecuța gălbuie ("Loxia curvirostra"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla ("Turdus merula"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), mierla de
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
al revistei. În această revistă au publicat personalități din diferite domenii, cum ar fi oameni de știință, critici literari, scriitori, nu numai din exilul spaniol, ci din întreaga lume: Grigore Cugler, N.I. Herescu, Alexandru Ciorănescu, Aurel Răuță, Paul Miron, Virgil Ierunca, Ștefan Lupașcu, Alexandru Busuioceanu, Monica Lovinescu, Basil Munteanu, Pamfil Șeicaru, Nicu Caranica, Ștefan Baciu, Horia Stamatu, Vintilă Horia, Mircea Eliade etc. Primul număr al revistei a apărut în luna iunie a anului 1951. Redacția revistei se afla pe strada Melendez
Destin (revistă) () [Corola-website/Science/314587_a_315916]
-
literare, exceptând teatrul, se regăsesc în articolele și studiile publicate în revista ,Destin”: povestiri de Vintilă Horia, proza fantastică scrisă de Mircea Eliade, fragmente din romanele sale, memorii ale acestuia, eseuri cu privire la relația scriitor-societate sau scriitor-libertate, memorii ale lui Virgil Ierunca, George Hurmuziadi, Grigore Nandriș, G.M. Cantacuzino, G. Ghica. Totodată, revista a mai publicat și poezie scrisă în limba română de scriitori consacrați: Ion Barbu, Horia Stamatu, Nicu Caranica, George Uscătescu, Valeriu Anania, Ana Giugariu, poezie scrisă în limba franceză de
Destin (revistă) () [Corola-website/Science/314587_a_315916]
-
artă". Pe 16 iunie 1914 a apărut ultimul număr al revistei, în această formulă. Revista a reapărut, publicată lunar la București (1 ianuarie 1919 - august-septembrie 1920), și apoi la Sibiu (ianuarie-februarie-martie 1934 - septembrie 1939). În 1945 Mircea Eliade și Virgil Ierunca au editat revista "Luceafărul" în Franța, prima publicație strict literară a exilului românesc. Periodicul a fost realizat la Paris și a avut doar două numere, în mai 1948 și în noiembrie 1949.
Luceafărul (revistă) () [Corola-website/Science/314683_a_316012]
-
și persecutat pentru convingerile sale, după detenția din perioada 1959-1964, Nicolae Steinhardt devine, dintr-un intelectual pur, un autentic „homo religiosus” și descoperă constantele spiritualității românești. În 1970, cu puțin înainte de a finaliza prima versiune a romanului Jurnalul fericirii, Virgil Ierunca îi trimite de la Paris volumul lui Mircea Eliade ("De Zalmoxis à Gengis-Khan"). Acesta nota în jurnal: „Ce nu înseamnă Miorița: resemnare, fatalism, chemarea morții, pasivitate, pesimism. Ce înseamnă: anti-istoricitate, transfigurare a condiției adamice. Poporul român e înzestrat cu o putere
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), sau chițcan de munte ("Sorex alpinus"). Specii de păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), corb ("Corvus corax"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), șoim călător ("Falco peregrinus"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuță ("Corvus monedula"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
munte ("Tetrao urogallus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), șoim călător ("Falco peregrinus"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuță ("Corvus monedula"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), tritonul cu creastă ("Triturus
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
generației '27. Au avut loc numeroase dezbateri și polemici despre modul în care ar trebui să se raporteze lumea intelectuală la operele indubitabil valoroase al vârfurilor generației criterioniste (cât și alte teme aferente). Gabriel Liiceanu, alături de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca s-a situat în permanență în tabăra care pleda pentru recuperarea operelor unor Mircea Eliade și Emil Cioran, în virtutea valorii lor estetice. În acest context, Liiceanu și-a atras critici precum cea a fostului dizident Gabriel Andreescu, care îl califica
Gabriel Liiceanu () [Corola-website/Science/297563_a_298892]
-
profesori de liceu. Tatăl său, Petru Apolzan, care a fost la un moment dat și inspector școlar, era originar din Sibiel, cu ascendență în Apoldu de Jos. Mama sa, Sabina, centenară, profesoară de limba franceză, a fost profesoara lui Virgil Ierunca. În anul 1953, după arestarea părinților săi din motive politice, a fost înfiat de bunicul matern și a luat numele acestuia, "Manolescu". În 1956 a absolvit studii la gimnaziul și liceul la Sibiu. În 1962 devine licențiat al Facultății de
Nicolae Manolescu () [Corola-website/Science/297568_a_298897]
-
o zi înainte de premieră, astfel că la începutul lui octombrie autorul cere azil politic în Franța. În perioada octombrie 1987 - august 1988, autorul trăiește primele luni de exil parizian, are întâlniri cu membrii proeminenți ai emigrației române (Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Virgil Tănase, etc.), ia cursuri intensive de limba franceză, timp de o lună și jumătate locuiește într-un cămin de muncitori imigranți, apoi este găzduit într-un cămin al organizației umanitare "Secours Catholiques". În tot acest timp, frecventează intens teatrele
Matei Vișniec () [Corola-website/Science/297565_a_298894]
-
de versuri "Panopticum" (Editura "Prometeu") este confiscat de cenzură. Din 1945 este secretar general de redacție la revista "Lumea" (director G. Călinescu), în 1947 este numit șef de presă la Editura Fundațiilor Regale (directorul editurii Al. Rosetti). Editează, împreună cu Virgil Ierunca, revista de poezie în cinci limbi "Agora", în care publică poeți și eseiști prestigioși din țară și străinătate (revista a fost interzisă după primul număr).Finanțarea a fost obținută de Octavian Neamțu din bugetul prestigioasei Edituri a Fundațiilor Regale. Publică
Ion Caraion () [Corola-website/Science/297588_a_298917]
-
Universitatea „François Rabelais” din Tours și la Universitatea din Le Mans (Franța). Concomitent, lucrează și la Radio „Europa Liberă” unde, între altele, potrivit unor comentatori tendențioși, Securitatea i-ar fi încredințat misiunea de a interveni pe lînga Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Nicolae Constantin Munteanu și ceilalți, de manieră a îi determina să-și atenueze discursul și a-l face mai puțin critic la adresa realităților românești. Solicită și obține în 1987 azil politic în Franța. În 1990, devine cetățean francez. Revine periodic
Nicolae Balotă () [Corola-website/Science/297602_a_298931]
-
760 pagini dactilografiate. "Jurnalul fericirii" este confiscat a doua oară în 1984. Redactând în tot acest timp mai multe versiuni, acestea au fost scoase pe ascuns din țară, două dintre ele ajungând în posesia Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, la Paris. Cartea circulase în samizdat printre intelectualii epocii. Monica Lovinescu o difuzează în serial la microfonul postului de radio "Europa Liberă" între anii 1988 și 1989. Temându-se de noi intervenții din partea Securității, N. Steinhardt face apel la prietenul
Nicolae Steinhardt () [Corola-website/Science/297608_a_298937]
-
fag în amestec cu rășinoasele (brad, molid) le întalnim pe versanții munțiilor, tot aici gasindu-se și pajiști alpine. Fauna este alcătuită din specii de pădure cum sunt cerbul, ursul, căprioara la care se mai adaugă viezurele, vulpea, lupul, râsul, ierunca, cocoșul de munte și altele. Domeniul alpin este populat de elemente tipice precum capra neagră, vulturul sur, acvila,etc. Apele de munte au fost colonizate cu păstrăvul indigen care trăiește alături de alte specii precum lipanul și scobarul. Cartierul Centru este
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică). Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap). Aeroportul Internațional Sibiu deservește curse zilnice spre și dinspre București, Dortmund, Londra, Madrid, Memmingen, München, Nürnberg, Stuttgart și Viena. Președinta Consiliului Județean Sibiu este Daniela Câmpean (PNL), care conduce județul
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
de animale predomină: cele din pădurile cu frunze căzătoare din Coreea și China, precum enotul, căprioare shika, "Aix galericulata" (o rață sălbatică), "Theclinae" (un fluture); sau din pădurile conifere din Siberia, precum ursul brun, "pika" (un mamifer înrudit cu iepurele), ierunca, șopârla obișnuită, "Pungitius pungitius" (un pește cu nouă țepi). În Japonia se găsesc circa 490 de specii de păsări, dar în comparație cu mamiferele, speciile endemice sunt mai puține la număr. Printre speciile endemice se numără: "yamadori" („Syrmaticus soemmerringii”, un fazan), "aogera
Fauna Japoniei () [Corola-website/Science/316779_a_318108]
-
liliacul cârn ("Barbastella barbastellus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de amurg ("Nyctulus noctula"); Păsări: găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
val de prozatori din generația 2000. Din 2007 până în 2010 este doctorand în cadrul Școlii Doctorale de Studii Literare din Universitatea târgumureșeană, cu o teză condusă de Iulian Boldea intitulată "Protest și literatură în opera Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca" și susținută public în iunie 2010. Începând cu anul 2001, colaborează la revista "Vatra", unde publică cronici și studii literare, poeme și interviuri. De asemenea, semnează articole și poeme în mai multe reviste literare din țară și străinătate(„Luceafărul”, „Familia
Dumitru-Mircea Buda () [Corola-website/Science/321511_a_322840]