3,426 matches
-
trei decenii de tensiune, suprimare și compromis. La început, Lenin a făcut distincția între politica religioasă a Statului și politica religioasă a Partidului Comunist. Dacă pentru stat religia a fost o chestiune de viață privată, pentru PCUS ea a reprezentat ignoranță și obscurantism. Astfel, la 23 ianuarie 1918 a fost publicat un decret în 13 articole care prevedea separarea Bisericii de Stat12. Reacția inițială a patriarhului Tihon a fost lipsită de compromis față de bolșevici, publicând la 1 februarie 1918 o scrisoare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să se ridice în sfârșit protestul cel mai hotărât în contra crimei de deplină neglijare și uitare a românimii răsăritene, în contra acelei mentalități care, în numele intereselor quasi-supreme ale neamului, răpește și neagă prin presă și discuțiuni, în mod intenționat sau din ignoranță, pur și simplu, toate rosturile și părțile de fapt ale existenței românimii de peste Prut, Nistru și Bug“37. Articolul se încheia cu sublinieri deosebit de semnificative referitoare la apartenența Basarabiei la spațiul etno-lingvistic românesc: „Și când veți mai pronunța acest cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dat eu, basarabean, în schimb toate bunurile vieții intelectuale (în limba rusă - n.ns.) și social-economice pe care le avem în Rusia atât de dezvoltate“68. Preocupările lui Al. Nour pentru prezentarea realităților din Basarabia publicului din Regat, acuzat de ignoranță în domeniu, s-au concretizat și în publicarea unei hărți etnografice, din care rezultă, spre surprinderea unora, preponderența populației românești dintre Prut și Nistru. Prezentând această hartă într-un număr al revistei „Viața Românească“ din anul 1916, Axinte Frunză lua
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și cu lupta de clasă a „celor mulți“ drept constantă. Proletarul era, în acest caz, bunul sălbatic al epocii moderne, indistincția și promiscuitatea în care trăia fiind identificate, pieziș, cu egalitarismul teoretic al marxismului, spiritul comunitar cu cel de clasă, ignoranța cu inocența, iar sărăcia cu inapetența pentru corupătoarea proprietate privată. Similitudinea conduitelor dă naștere oricând anonimatului, tipologiei 160. Marx căuta o subversiune radicală prin care să asalteze ordinea statului prusac 161. Avea nevoie de o contra-clasă, marginală, bună de opus
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lumilor electronice, hiperreale. Revenind la observația despre spațiul american, unde postmodernismul ar Însemna numai și numai Derrida, unde fenomenologia europeană ar fi necunoscută, ca și teoretizările lui Vattimo și alții. Nimic mai fals. Cred că generalizăm aici un clișeu despre ignoranța americanului de rând. V-aș atrage atenția că teoreticienii americani ai anilor ’80 nu numai că știu fenomenologie, dar câțiva o și practică drept alternativă la deconstrucție. A se vedea ce scrie Paul Bové și ceilalți hermeneuți americani reuniți sub
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sau a informației care apare falsificată și trunchiată până și În dicționarele de rigoare. Pe urmă există un soi de sastisire, de plictiseală, de refuz și de reflux. Dorința de a uita plus subiectivizarea acută a memoriei duc la perpetuarea ignoranței și la impresia de ambiguitate totală În ceea ce privește o epocă pe seama căreia circulă o serie de versiuni conflictuale. Prin lipsa unei memorii personale În ceea ce privește comunismul, noi avem un handicap, dar și un atu: am putea Încerca, venind din afară, o obiectivare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În rândul primelor generații conturate În era consumismului, a imaginii media și a avansului tehnologic, În care se pare că intrăm și noi. Paradigma se schimbă În mod fundamental, chiar sub ochii noștri. De la catedră se vede foarte bine „noua ignoranță”. Sau prin intermediul sondajelor de opinie. Deunăzi am văzut o anchetă pe un post de televiziune În care elevi de liceu habar nu aveau de revoluție și Își afișau neștiința râzând, mirați că li se pun asemenea Întrebări. Intervine aici o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Perpessicius, Aron Cotruș, Vladimir Streinu, Hortensia Papadat-Bengescu, Nichifor Crainic, cu revistele „Sburătorul”, „Universul literar”, „Gândirea” și „Contimporanul”. Atacurile cele mai vehemente - semnate Falanga - îl iau drept țintă pe E. Lovinescu (A doua obiectivitate neobrăzată a d-lui Lovinescu, 8/1926, Ignoranța criticului-bagatelă, 11/1927). Articole polemice scriu și Radu Bucov (Retorismul sau Ce nu știe criticul-bagatelă, Lovineștiane sau nigerisme), N.I. Russu (Lipsa de seriozitate), Scarlat Struțeanu (Evoluția criticii contemporane sau Critica evolutivă a d-lui Eugen Lovinescu). Nu sunt trecuți cu
FALANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
și sistematică activitate de traducere și tipărire a cărților de cult în limba română. Necesitatea consacrării limbii poporului în serviciul liturgic este înțeleasă de el, ca și, mai înainte, de Varlaam, din perspectiva acelui râvnit progres cultural, menit a risipi ignoranța („să-nțeleagă creștinii svintele taine” - deziderat promovat în acord cu imperativele veacului, cu argumente reținute din tradiția Scripturii) și a face accesibilă cartea, adresată întregii seminții „rumânești” („tutinderea ce să află într-această limbă pravoslavnică”), mijloc de edificare a conștiinței
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Victoria, Ad usum delphini, Blocadă continentală, Istorie murdară, Campanie de miazănoapte. Se încearcă aici o devoalare a tragismului unui secol dominat de totalitarisme, un nou Ev Mediu în care abundă masacrele și uzurpările, vânătorile de vrăjitoare și arderile pe rug, ignoranța și nebunia. Câteva poeme de dragoste nu trebuie să înșele, pentru că nici măcar acestea nu fardează realitatea atroce și timpul ieșit din țâțâni: „Ziua în care descoperi/ nesfârșita bunătate a morții/ și valul de sânge începe să inunde o parte a
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
Grigorie, supranumit apoi cel Mare, și s-a stins în 604. Degradarea și nenorocirile care se abăteau asupra Italiei în acele vremuri îngrozitoare în care trăia Cassiodor și pe care el le-a resimțit mai ales ca o răspândire a ignoranței și a barbariei, au fost și pentru Grigorie cel Mare experiențe vii și dureroase, papa fiind nevoit să intervină pe teren, ca să spunem așa, pentru a astupa breșele care se deschideau continuu. Invaziile longobarzilor care ajunseseră, la un moment dat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și pe care am amintit-o mai sus atestă importanța pe care Cezar o acorda predicii și frecvența cu care rostea omilii. Într-adevăr, el își dăduse seama (și o spune de mai multe ori în omiliile sale) de deplorabila ignoranță în care se găsea poporul creștin și, lucru și mai grav, chiar clerul, și de aceea el insistă în mai multe rânduri asupra necesității, atât pentru unii cât și pentru alții, de a cunoaște Scriptura și asupra necesității ca preoții
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
umanistici, Messina 1984, pp. 431-465. 4. Grigorie de Tours Contemporan cu Venantius Fortunatus a fost Grigorie, episcop de Tours, care ne prezintă în opera sa celălalt aspect al realității din epoca sa, adică mizerele condiții de viață ale plebei și ignoranța claselor de mijloc din Galia secolului al șaselea: cu Grigorie nu mai surprindem atmosfera rafinată, chiar dacă abstractă, din poezia manieristă, din compozițiile pentru ocazii importante sau considerate ca atare, pe care ne-o oferise Venantius, ci examenul atent al lucrurilor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
abordeze chestiuni teologice pe care trebuie să le prezinte totuși, și atunci, pentru a se justifica, invocă scuza că nu se pricepe la astfel de probleme. Adesea le enumeră sau le menționează fără să le comenteze. În realitate, această pretinsă ignoranță e relativă: și Sozomen are simpatiile și antipatiile sale, iar antipatiile îi vizează în esență pe adversarii niceenilor; oricum, pentru unele perioade din desfășurarea controversei ariene, este poate sursa istorică cea mai importantă. Dincolo de această poziție, nu lipsesc însă, în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
G. instrumentul pregătitor adecvat pentru acceptarea adevărurilor relevate. În 1931 publică singura lui piesă de teatru, La femme adultère (reluată în limba română la Săbăoani în 1938), despre care scria: „Căința unei femei păcătoase poate deveni mai curată decât sfânta ignoranță a unei fecioare” (Ultimele mărturii). Înțelegea arta ca vocație: „Arta nu caută să dovedească. Opera de artă nu trebuie să-și dovedească decât frumusețea” (Appels de Dieu). Ceea ce nu l-a împiedicat să dea propriei arte un sens practic: aflat
GHIKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287262_a_288591]
-
constant colaborator al acestei rubrici: cronici literare la volume apărute în exil, un eseu consacrat lui Liviu Rebreanu (Ion, după un sfert de veac), un text cu memorabile reflecții asupra literaturii „realist socialiste” (Răposatul Sadoveanu, 8/1951). În articolul De la ignoranță la neobonjurism el semnalează pericolul „amatorismului”, de această dată în literatura exilului („Din vina celor care ar trebui să facă în exil critică literară, și nu fac, a luat ființă în paginile publicațiilor românești un fel de amatorism critic, evident
ROMANUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289362_a_290691]
-
la o scenă interpretabilă ca necesitând intervenție, fiecare așteaptă de la ceilalți să primească informații clarificatoare. De multe ori, oamenii se întreabă reciproc, alteori însă, datorită unor mecanisme legate de prestigiu, rușine, timiditate etc., aceste gesturi nu au loc. Funcționează astfel ignoranța pluralistă - nici unul nu știe bine ce se întâmplă -, fenomen pus în evidență încă de întemeietorii paradigmei ajutorării în prezența altora, J. Darley și B. Latané (1968), printr-un experiment relativ simplu. Subiecții au fost chemați pentru a completa niște chestionare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prezenți este perceput ca fiind mai competent în a oferi ajutor. Dimpotrivă, responsabilitatea se centrează pe el și este, prin urmare, obligat cumva să acționeze. Efectul de privitor se înscrie în fenomenul mai larg al responsabilității și în cel al ignoranței pluraliste, dar spune ceva mai specific, fapt pus în evidență experimental de către Darley și Latané (1968): cu cât numărul de privitori este mai mare, cu atât probabilitatea ca unul dintre ei să se angajeze în ajutor e mai mică, iar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Grigorie, supranumit apoi cel Mare, și s-a stins în 604. Degradarea și nenorocirile care se abăteau asupra Italiei în vremurile îngrozitoare în care trăia Cassiodor, și pe care el le-a resimțit mai ales ca pe o răspîndire a ignoranței și a barbariei, au fost și pentru Grigorie cel Mare experiențe vii și dureroase, papa fiind nevoit să intervină pe teren, ca să spunem așa, pentru a astupa breșele care se deschideau continuu. Invaziile longobarzilor, care ajunseseră, la un moment dat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Gallia. Și biografia scrisă după moartea sa și amintită anterior atestă importanța pe care Cezar o acorda predicii și frecvența cu care rostea omilii. El își dăduse seama (și o spune de mai multe ori în omiliile sale) de deplorabila ignoranță a poporului creștin și, lucru și mai grav, a clerului, și de aceea insistă în mai multe rînduri asupra necesității ca și unii, și ceilalți să cunoască Scriptura și ca preoții să aibă grijă de formarea credincioșilor. în rest, Cezar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Centro di studi umanistici, Messina 1984, pp. 431-465. 4. Grigorie de Tours Contemporan cu Venantius Fortunatus a fost Grigorie de Tours, a cărui operă ne prezintă celălalt aspect al realității din epoca sa: condițiile mizere de viață ale plebei și ignoranța claselor de mijloc din Gallia secolului al VI-lea: cu Grigorie nu mai surprindem atmosfera rafinată, chiar dacă abstractă, din poezia manieristă, din compozițiile pentru ocazii importante sau considerate ca atare, pe care ne-o oferise Venantius, ci analiza atentă a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
abordează chestiuni teologice, pe care trebuie să le prezinte totuși, și atunci, pentru a se justifica, invocă scuza că nu se pricepe la astfel de probleme. Adesea le enumeră sau le menționează, fără să le comenteze. în realitate, această pretinsă ignoranță e relativă: și Sozomen are simpatiile și antipatiile sale, iar antipatiile îi vizează în esență pe adversarii niceenilor; oricum, pentru unele perioade din desfășurarea controversei ariene, el este, poate, sursa istorică cea mai importantă. Dincolo de această poziție, nu lipsesc însă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și mitic, om-mașină. În ciclul de povestiri Planetarium (care are drept motto un citat din Stanislaw Lem: "Dar să privești la stele, prietene, și să știi că aceste mărunte, alb-strălucitoare scântei sunt - când pui piciorul pe ele - regate ale mizeriei, ignoranței, ale diverselor stadii degenerative..." etc.), există aceeași preocupare de moralist, care ia însă în considerare nu numai ființa umană, ci toate entitățile raționale existente în univers. Scriitorul configurează, cu o imaginație îndrăzneață, lumi neumane, care seamănă totuși cu lumea noastră
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
oraș în plină efervescență politică, economică, dar mai ales literară, cititorul va descoperi biografii pline de interes și surprize, chiar unele amănunte în premieră, despre care nu s-a scris încă prin istoriografiile din ultima jumătate de veac, fie din ignoranță, fie din cauza unei selecții speculative aservită politicului dominant. Autorul trece în revistă zeci și zeci de nume și ca un documentarist conștient de ce dă la lumină din rafturile arhivelor, nu intervine, decât foarte rar cu observații personale, nu comentează, ci
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
să se întrupeze rând pe rând în mai multe personaje feminine, printre care vestita Elena din Troia. În realitate, prin gura profeților Vechiului Testament vorbesc acești îngeri malefici, proferând minciunile lor. Simon s‑a coborât ca să trezească oamenii din somnul ignoranței și să‑i elibereze de stăpânirea îngerilor răi. Legea, ca una care a fost dictată de aceștia din urmă, trebuie anulată prin autoritatea inspirației divine, cu care Simon se credea învestit. Mesajul magului samaritean este deopotrivă anticosmic, anarhic și apocaliptic
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]