3,989 matches
-
a făcut decât să frecventeze "Academia" lui Platon. Formulat ca ostilitate globală, "antiamericanismul e de un simplism jenant. Căci America înseamnă și Whitman și Poe! Și singura Constituție în care e înscris "dreptul la fericire"! Ea le-a oferit multor imigranți șansa de a reuși și, probabil, nicăieri altundeva nu se poate înțelege mai bine "dreptul la diferență". Dogmatizat, antiamericanismul devine un fel de sucursală a retoricii lui Castro sau a unui " eurocentrism" vanitos și miop, care judecă otova, fără nuanțe
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
accent american, regăsesc aici ceva din atmosfera copilăriei mele. Pentru băieții și fetele lui Nick eu sunt, însă, "mister Paler". Înțeleg ceva românește, dar nu vorbesc. Iar nepoții lui Nick sunt americani sută la sută. Cam aceasta e povestea multor imigranți în America. După două generații, patria de origine devine un nume, un album cu fotografii îngălbenite. Mai ales că românii sunt, în genere, risipiți. Doar la Cleveland, am auzit, ar exista, încă dinaintea primului război mondial, o oarecare tradiție comunitară
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
mari, însă, când aud că, în prealabil, hainele au fost date la curățat, multe având atașat bonul de la curățătorie! America poate trece de la o indiferență atroce la mărinimii înduioșătoare. Cu mobila scoasă pe străzi în anumite zile din an, un imigrant venit de curând își poate aranja locuința fără să cumpere un scaun. Și iată o scenă tipic americană. Cuiva i-a plăcut un scrin florentin scos pe trotuar. Dar, fiindcă lipsea un sertar, a sunat la ușă: "Al dumneavoastră a
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
îndreptăm?" Un hazard ironic a vrut ca această pânză să nu rămână în Europa, unde i-ar fi fost locul. În America, două din cele trei întrebări au un răspuns mai ușor de dat. "De unde venim?" De pe un vapor cu imigranți. "Încotro ne îndreptăm?" Probabil, spre "visul american". Uitîndu-mă la vizitatorii care trec prin fața tabloului, trebuie să admit că tot ce știu (sau cred că știu) despre America nu depășește valoarea câlților pe care papa Alexandru Borgia îi aprindea uneori ca să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
îngroșa rândurile "inadaptaților", mai ales că memoria joacă la mine, cum se întîmplă la mulți "raci", și rol de frână; nu-mi permite să mă despart ușor. Deși mă aflu de peste șaizeci de ani în București, sunt și azi un "imigrant", căci nu mă pot compara cu bucureștenii get-beget. Îmi amintesc foarte vag cum e să privești, culcat în iarbă, noaptea, un cer spuzit de stele. Dar, fără să pot preciza de ce, mi se pare că, într-un parc, ploaia are
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Martorii lui Jehova se pare că sosiseră În ultimul timp. — Și cine se ocupă de asta, darling? De ce nu rni-ai povestit nimic? — O să mergem s-o vedem Într-o zi; amenajăm un mic aeroport pentru avionetă. Am angajat cîțiva iugoslavi... imigranți... Ei o să-i aleagă lui Bobby o orhidee cum n-ai mai văzut În viața ta. La șase seara, șeful electricienilor anunță că totul era gata pentru proba finală și Țanjoșa, tulburată, dădu fuga să aprindă becurile care aveau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-i scris. Un fel de pânză de păianjen. Scoarță de copac sau așa ceva. Zi-mi tu ce scrie. Scrisul era spectral. Șerpuia ca literele ilizibile ale bunicii lor suedeze. Karin îl etichetase pe autor ca având optzeci de ani, un imigrant bătrân, care se temea să dea orice relație ce ar implica dezvăluirea de informații pentru o bază de date. Citi cuvintele de pe bucata de hârtie, deși le învățase de mult pe dinafară. Sunt Nimeni, dar în Noaptea Asta, pe North
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
țară, căruia i se aprind călcâiele după o femeie mai coaptă. Reuși să parcurgă cincizeci de pagini, deși îi luă două săptămâni. Îi prezentă Barbarei probele, simțindu-se trădat. — Nu e deloc despre ce mi-ai zis tu. E despre imigranți și agricultură și secetă și căcaturi de-astea. Și despre astea, recunoscu ea. Continuă povestea ca să-și protejeze investiția, cu mai mult sau mai puțin aplomb. Finalul cărții îl derută. —Vrei să zici că tipul se întoarce, după ce amândoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
dare say... ! She dared say „I dare say“ pe-un ton atât de emfatic, încât jumătate dintre domnii și doamnele care până în momentul de față și-au citit liniștiți revistele și ziarele cu automobile și grădinărit, cu modă celebrități violuri imigranți din Europa de Est decorațiuni interiore programe TV - s-au întors spre noi. — Și de unde sunteți dumneavoastră ? Ce dracului contează de unde sunt ? ! Sunt o mamă care-și alăptează pruncul. — Din România. Se prăvălește liniștea ca o bombă peste policlinică. — Ah, zice doamna
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
mai pierdu vremea. - Noi, cei din galaxia Căii Lactee, am fost surprinși să descoperim, atunci când am ieșit în spațiu, că ființele umane, de diferite culori, locuiau pe majoritatea planetelor locuibile - pretutindeni! - De curând - continuă el - am aflat că suntem descendenții unor imigranți din galaxia voastră. Se spune că un câmp energetic dăunător se abătuse asupra acelei galaxii. Atunci s-au construit milioane de navete spațiale. Fiecare conținea doi bărbați și două femei aflați în stare de viață latentă și dotați cu sisteme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
extrem de consensuală, plecînd de la comportamentul rezidențial al diferitelor grupuri sociale. Căci, deși negat în mod constant, acest amestec rămîne o realitate într-un oraș unde cea mai extraordinară bogăție coexistă cu cea mai cumplită sărăcie. Asta deoarece orașul atrage mereu imigranți, care erau inițial provinciali, dar care vin astăzi în număr mare din ținuturi din ce în ce mai îndepărtate. Astfel, cele mai vii ambiții însoțesc mizeria lumii. Este oare de dorit amestecul categoriilor sociale, avînd în vedere amploarea inegalităților? Și dacă se menține ideea
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
încorporată în indivizi, atîta bogăție materială și simbolică obiectivată în lucruri, instituții, monumente, muzee. Această concentrare este produsul istoriei ultimelor două secole, în care Parisul s-a dezvoltat într-un ritm mult mai rapid decît provincia, atrăgînd provinciali, iar apoi imigranți provenind din ținuturi din ce în ce mai îndepărtate. Aceasta spre marele dezavantaj al regiunilor și orașelor, care manifestă o neliniște recurentă în fața atîtor inegalități în repartizarea mijloacelor și a infrastructurilor și a ceea ce poate fi considerat ca fiind un parizianism arogant și lipsit
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
agravarea periculoasă a contrastelor între prosperitatea izbitoare a anumitor grupuri și sărăcia atroce a celor mulți." [Marchand, 1993, p. 25]. Astfel, Rastignac din Comedia umană a lui Balzac se opune personajelor din Otrava lui Zola, Lantier și Gervaise. Provincialii, primii imigranți ai Parisului Pe parcursul secolului al XIX-lea, imigrația care a determinat creșterea Parisului a fost de origine provincială. Limousin, Bretagne, Auvergne au contribuit la formarea populației Parisului. Acești provinciali erau considerați vinovați pentru insecuritatea de atunci, așa cum s-a întîmplat
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
secolului al XIX-lea, imigrația care a determinat creșterea Parisului a fost de origine provincială. Limousin, Bretagne, Auvergne au contribuit la formarea populației Parisului. Acești provinciali erau considerați vinovați pentru insecuritatea de atunci, așa cum s-a întîmplat mai tîrziu cu imigranții din țările sărace: ultimii veniți sînt întotdeauna prost acceptați, pînă cînd o nouă imigrație vine să ia locul celei precedente. Aceste aporturi masive de provinciali au modelat Parisul și i-au conferit înfățișarea sa contemporană. Ei s-au aflat la
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
capitală și 14,5 % în restul regiunii Île-de-France. O treime (32 %) sînt născuți în provincie. Însă, mai cu seamă, 23 % provin din străinătate. Istoria provincialilor din Paris permite punerea în perspectivă a dificultăților actuale de integrare pe care le întîmpină imigranții cei mai recenți. La începutul secolului al XIX-lea, coabitarea dintre parizieni și cei veniți din Auvergne sau bretoni nu venea de la sine: părea să fie nevoie de timp pentru asimilarea imigranților care fuseseră stigmatizați. Journal de Débats vorbea în legătură cu
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
dificultăților actuale de integrare pe care le întîmpină imigranții cei mai recenți. La începutul secolului al XIX-lea, coabitarea dintre parizieni și cei veniți din Auvergne sau bretoni nu venea de la sine: părea să fie nevoie de timp pentru asimilarea imigranților care fuseseră stigmatizați. Journal de Débats vorbea în legătură cu aceștia de "invazia barbarilor", Haussmann făcea aluzie la o "gloată de nomazi", iar Thiers pomenea de o "adunătură de vagabonzi". Această respingere a mers pînă la adoptarea unei teoretizări rasiste, în care
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
nomazi", iar Thiers pomenea de o "adunătură de vagabonzi". Această respingere a mers pînă la adoptarea unei teoretizări rasiste, în care învingătorii, descendenții francilor, se opuneau galilor învinși, degenerați, primii fiind reprezentați de parizienii de origine iar ceilalți de "sălbaticii" imigranți provinciali [Marchand, 1993, pp. 65-66]. Mai tîrziu, "francezii de origine" vor deveni demnii urmași ai nativilor din Paris. Din Auvergne la Paris Foburgul Saint-Antoine a beneficiat sub Ludovic al XIV-lea de înlesniri fiscale care au favorizat instalarea de ateliere
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
străbat străzile din China-town-ul parizian cu ocazia noului an asiatic. Această voință de integrare a fost legitimată de autoritățile franceze, care au acordat în 2004, cu ocazia anului Chinei în Franța, autorizația de defilare pe Champs-Elysées. Chinezii nu sînt singurii imigranți care se bucură de dreptul de a ocupa străzile pariziene. Comunitatea tamil, originară din Sri Lanka, organizează de cîțiva ani, în septembrie, o paradă care celebrează sărbătoarea lui Ganesh, divinitatea cu cap de elefant din panteonul hindus. Carele împodobite cu flori
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
cu festivitățile asiatice, care țin de niște comunități mai îndepărtate din punct de vedere cultural. Imigrația de origine străină O imigrație diversificată și variabilă ca alcătuire. De la începutul secolului XX, alți tovarăși de sărăcie, originari din țările europene, se alătură imigranților din provinciile franceze. Mai întîi belgieni și polonezi, apoi italieni și spanioli. După Primul Război Mondial, lucrători provenind din țările colonizate ale Africii sau Asiei vin să sporească mișcarea de imigrație, care începea să slăbească, cu atît mai mult cu
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
vin să sporească mișcarea de imigrație, care începea să slăbească, cu atît mai mult cu cît conflictul se încheiase brusc, iar tinerii din zonele rurale fuseseră decimați. Totuși, imigrația europeană a cunoscut noi zile de înflorire odată cu venirea portughezilor. Apoi imigranții au devenit în majoritatea lor africani, sosind din Maghreb și apoi din Africa neagră. Conflictele care au sfîșiat țările lor de origine au provocat un aflux de imigranți din sud-estul asiatic și de kurzi sau etnici tamil. Europa revine astăzi
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
imigrația europeană a cunoscut noi zile de înflorire odată cu venirea portughezilor. Apoi imigranții au devenit în majoritatea lor africani, sosind din Maghreb și apoi din Africa neagră. Conflictele care au sfîșiat țările lor de origine au provocat un aflux de imigranți din sud-estul asiatic și de kurzi sau etnici tamil. Europa revine astăzi în forță, odată cu sosirea cetățenilor din țările din Est. Astfel, Parisul nu a încetat niciodată să primească valurile de migrație cauzate de sărăcia și dramele din lume. La
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
cafenele berbere au cedat locul unor restaurante africane. Negustorii de țesături au înlocuit treptat materialele cu fire aur și argint cu țesăturile tradiționale din bumbac și jacard ale Africii negre. Această concurență inter-africană se confruntă astăzi cu noi valuri de imigranți provenind din Asia și Europa de Est. Aceste mișcări de populație, plasate la scara istoriei, nu fac la urma urmei decît să continue neîncetata modelare a popoarelor sortite metisajului. De la prăvăliile și supermarketurile chineze din arondismentul 13 la animația din străzile africane
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
modelare a popoarelor sortite metisajului. De la prăvăliile și supermarketurile chineze din arondismentul 13 la animația din străzile africane din cartierul Goutte d'Or, diversitatea este imensă. La Paris se trece cu ușurință de la un continent la altul, prin prezența lucrătorilor imigranți, varietatea restaurantelor, sunetele cîntecelor din lumea întreagă. Așa cum au făcut-o cîndva provinciile, astăzi întreaga planetă îmbogățește Parisul cu nenumărate elemente. Aici există oficial aproape două sute de naționalități: multiculturalismul este deja un fapt. Dar Parisul este din acest punct de
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
de condiție modestă, așa cum sînt în marea lor majoritate străinii, să se stabilească la Paris. Procesul de reapropriere a unor cartiere precum Belleville sau Goutte d'Or de către familiile de condiție medie și de naționalitate franceză participă la această evicțiune. Imigranții care trăiesc la Paris reprezintă încă o parte importantă a populației, și aceasta din două motive principale. Pe de o parte, unii străini nu sînt imigranți în adevăratul sens al cuvîntului și au o situație profesională înaltă. Pe de altă
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Or de către familiile de condiție medie și de naționalitate franceză participă la această evicțiune. Imigranții care trăiesc la Paris reprezintă încă o parte importantă a populației, și aceasta din două motive principale. Pe de o parte, unii străini nu sînt imigranți în adevăratul sens al cuvîntului și au o situație profesională înaltă. Pe de altă parte, la cealaltă extremitate a distribuției sociale, anumiți străini, foarte săraci, pot rămîne la Paris, fie în anumite ansambluri de locuințe sociale vechi, fie în locuințele
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]